Page 61 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 61
5 Ha i
D E 1_______ Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
PROLETARI DIN TOÂTE TARILE. UNiŢl-VĂ i
la Plenara C.C. al P.C.R. din 12-14 aprilie a c.
?<W'
Program de muncă şi acţiune revoluţionară
pentru întreaga noastră naţiune
Moment de însemnătate secretarului general al parti tarul general al partidului a
excepţională în viaţa poli dului, tovarăşul Nicolae apreciat că avem o situaţie
tică, economică şi socială a Ceauşescu, reprezintă un bună, dar că, faţă de po
patriei, Plenara Comitetului remarcabil document progra sibilităţi, rezultatele puteau
COMtfEtUtUI* JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC. Centrat al partidului se matic, străbătut în mod de fi mai bune dacă se muncea
înscrie ca un eveniment de finitoriu de spiritul dialectic, mai bine. S-a subliniat în
SI I IUL UI P O P U L A R J U D E T E A N referinţă pentru destinele profund ştiinţific şi înnoitor, mod deosebit necesitatea
întregului popor, pentru de trasează cu exemplară cla luării unor măsuri hotârîte
venirea noastră pe coordo ritate, la nivelul cerinţelor în vederea respectării ferme
natele tot mai înalte ale şi exigenţelor actuale şi de a normativelor economico-
Anul XLI, nr. 9 772 MIERCURI, 19 APRILIE 1989 4 pagini - 50 bani progresului şi civilizaţiei. perspectivă direcţiile de în financiare şi a legii privind
Pentru că, iată, de la înalta făptuire in continuare a formarea preţurilor. In
tribună a forumului comu operei de ridicare a patriei trimestrul al ll-lea al acestui
niştilor, secretarul genera! pe noi trepte de progres an trebuie să fie lichidate
al partidului, tovarăşul şi civilizaţie. în totalitate produsele cu
Sesiunea Marii Adunări Naţionale Nicolae Ceauşescu, a rosti) tarul general al partidului, pierderi şi să nu mai exis
Aşa cum a arătat secre
acea magistrală definiţie a
te întreprindere fără renta
» izbînzilor noastre revoluţio plata datoriei externe, care bilitate, astfel incit să se
nari, a împlinirilor fără pre a cerut eforturi mari, s-a poată acţiona in cele mai
In prezenţa tovarăşului zarea resurselor financiare taţii şi invitaţii prezenţi
Nioolae Ceauşescu, secre în anul 1988. la lucrări, care, prin a- cedent ale anilor pe care îi realizat în condiţiile asigu bune condiţii pa principiile
tar general al Partidului în cadrul discuţiei pe plauze şi urale, au adus trăim : „Pentru prima oară rării dezvoltării economico- autoconducerii şi autegestiu-
Comunist Român, preşedin articole a proiectului I.cgii un fierbinte omagiu parti în istoria sa îndelungată, sociale a patriei şi ridicării nii în toate domeniile.
tele Republicii Socialiste privind anularea şi reeşa- dului şi secretarului său România nu mai are nici o continue a nivelului de trai Pornind de la constata
datorie externă, nu mai plă
România, marţi, 18 aprilie, lonarea unor datorii ale general, tovarăşul Nicolae teşte tribut nimănui şi este material şi spiritual al po rea că economia noastră
au continuat lucrările în cooperativelor agricole de Ceauşescu, pentru tot ce cu adevărat independentă - porului. Evidenţiind marile are, pe ansamblu, o situa
realizări ale naţiunii noastre,
plen ale celei de-a IX-a producţie şi asociaţiilor e- a făcut şi face pentru bi şi economic şi politic !" considerabila forţă şi stabi ţie bună, că se merge pe
sesiuni a actualei legisla conomice intercooperatiste, nele şi fericirea poporului O inaltâ expresie a senti litate a economiei naţio un drum bun, că măsurile
turi a Marii Adunări Na t o v a r ă ş u l NICOLAE român. mentelor de satisfacţie şi nale, secretarul general al de autoconducere şi auto-
ţionale. CEAUŞESCU a luat cuvîn în încheierea lucrărilor, mindrie patriotică o consti partidului subliniază cu preg gestiune, de creştere a răs
punderii colectivelor de oa
T o v a r ă ş u l Nicolae tul şi a propus amenda preşedintele Marii Adunări tuie faptul că toţi partici nanţă in cuvîntare că njmai meni ai muncii şi cadrelor
Ceauşescu, tovarăşa Elena mente la titlul, la articolul Naţionale a anunţat că panţii la plenară au subli pe baza dezvoltării neconte din toate sectoarele pentiu
Ceauşescu au fost întîm- 1 şi la alte articole ale niat cu tărie că plata com nite a forţelor de producţie, buna desfăşurare a activită
pinaţi, la sosirea în ro proiectului în dezbatere, proiectele de legi de la pletă de către România a a ştiinţei şi culturii a fost ţii dau rezultate tot mai
tonda Palatului Marii A- în sensul anulării tuturor ultimul punct al ordinii de datoriei sale externe repre posibilă otingerea nivelului bune, cuvintarea la Plenoro
dunări Naţionale, cu vii datoriilor care fac obiec zi, ea şi alte lucrări ce zintă o strălucită realizare economic actual. Un fapt Comitetului Central al parti
şi îndelungi aplauze. tul legii, inclusiv a acelora vor îi primite la Biroul care ilustrează justeţea po de o deosebită însemnătate dului a scos în evidenţă
în lojile oficiale au luat prevăzute în proiect să Marii Adunări Naţionale, liticii partidului, forţa, ca economică şi politică, ce de faptul că trebuie să se per
loc membrii Comitetului fie rceşalonatc. Ca urmare, urmează să fie examinate pacitatea şi vitalitatea eco monstrează forţa economiei fecţioneze continuu şi să se
Politic Executiv al C. C. prin renunţarea la rccşalo- de comisiile permanente nomiei noastre naţionale, româneşti este şi anularea ridice la un nivel tot mai
al P.C.R. şi membrii Con narea unor datorii însu- de specialitate şi supuse puterea creatoare şi voinţa datoriilor cooperativelor a- inalt conducerea unitară a
siliului de Stat. mind 17 miliarde lei, legea dezbaterii forului legisla întregii naţiuni de a tro gricole de producţie şi ale economiei, ca singura bază
I.a lucrările sesiunii au să prevadă anularea dato tiv în plenul actualei se pune cu fermitate în viaţă, asociaţiilor economice inter pentru făurirea cu succe; a
participat, în calitate de riilor în sumă totală de siuni la o dată ce va fi sub conducerea partidului, cooperatiste. socialismului, pentru ridi
Referindu-se la bilanţul
invitaţi, conducători de 117 miliarde lei, în loc de anunţată ulterior. politica de dezvoltare eco- activităţii economico-finan- carea bunăstării poporului.
nomico-socială a ţării.
instituţii centrale, organi 100 miliarde lei cît era. înscrisă ca moment esen ciare pe 1988 şi primul tri
zaţii de masă şi obşteşti, prevăzut iniţial. * ţial al plenarei, cuvîntarea mestru al acestui an, secre (Continuare în pag a 4-a)
reprezentanţi ai vieţii noas Aprobîncl cu entuziasm
tre ştiinţifice şi culturale, amendamentul propus de în plină desfăşurare a
precum şi oameni ,ai mun secretarul general al parti lucrărilor din cursul dimi
cii din întreprinderi bu- dului — ceea ce lărgeşte neţii, în rotonda Palatului
cureştcne. substanţial sprijinul acor Marii Adunări Naţionale a
în continuarea dezbate dat unităţilor agricole coo avut loc un moment emo
rilor generale pe marginea peratiste —, deputaţii au ţionant. în sală şi-a făcut
problemelor înscrise pe votat în unanimitate Legea apariţia un mare număr
ordinea de zi au luat privind anularea unor da de pionieri din şcolile Ca
cuvîntul deputaţii Pavel torii ale cooperativelor a-
Ai’on, Ştefania Ionescu, gricole de producţie şi pitalei, care au venit la
Aurel Sandu, Ion Radu, asociaţiilor economice inter forul legislativ al ţării să
Ion Florea şi Ion Popescu. cooperatiste. mulţumească partidului,
în legătură cu proble După discutarea pe arti secretarului său general
mele de la primele două cole a proiectelor, Marea pentru lichidarea în tota
puncte de pe ordinea de Adunare Naţională a apro litate a datoriei externe şi
zi, deputaţii au aprobat, bat, în unanimitate, Legea interzicerea prin lege a
în unanimitate, Raportul . privind îmbunătăţirea or efectuării de noi credite
p r i v i n d realizarea ganizării administrative a din străinătate, ceea ce se
planului pe primul tri teritoriului Republicii So va răsfrînge în mod po
mestru şi măsurile pen cialiste România şi Legea zitiv asupra dezvoltării in
tru înfăptuirea integrală a privind interzicerea credi dependente a patriei, a
planului pe trimestrul II telor din străinătate. vieţii întregului popor, în
şl întregul an 1989 şi ana Adoptarea legilor de o primul rînd a tinerei gene
De la începutul sezonului la ferma G Simeria, aparţinind A.K.S.C. Sintamlrei, au
liza pe bază de bilanţ a deosebită însemnătate, dez raţii. fost recoltate şi expediate peste GO tone spanac. Şeful fermei, inginerul Emilia Popa,
rezultatelor obţinute pe bătute şi votate în aceas mereu în mijlocul echipelor de lucrători, ne informează că au mai fost livrate 20 000 le
ansamblul economiei na tă sesiune, - a fost primită gături de ceapă verde, iar varza timpurie şi conopida nu început să fie plantate pe
ţionale, formarea şi utili cu vie satisfacţie de depu- (Continuare în pag. a 4-a) suprafaţa planificată. Foto NICOLAE GHEORGHIU
Un rezultat strălucital muncii poporului nostru de dezvoltare
economico-socială a ţării—plata în întregime a datoriei externe
O REALIZARE ISTORICĂ CU DĂRUIRE PATRIOTICĂ PENTRU
A ÎNTREGII NAŢIUNI ÎNDEPLINIREA SARCINILOR ÎN PROFIL
TERITORIAL
întreaga cantitate de mi faţă de această realizare
nereu de fier indigen uti istorică a partidului, a în în cadrul lucrărilor Ple naţionale, voinţa fermă a Răspunzînd chemării a- mecanizatorii şi cadrele
lizat pentru producerea tregului nostru popor o narei C.C. al P.C.R. din întregului popor român do dresate de secretarul ge tehnice din Consiliul unic.
metalului în Combinatul constituie amplificarea e- 12—14 aprilie a.c., tovară a transpune în viaţă ho neral al partidului, tova agroindustrial Şoimtiş ac
siderurgic Hunedoara este forturilor pentru creşterea şul Nicolae Ceauşescu, se răşul Nicolae Ceauşescu ţionează în aceste zile cu
asigurată prin munca noas continuă a producţiei de cretarul general al parti tărîrile Congresului al în magistrala cuvîntare toate forţele pentru între
XlII-lea şi Conferinţei Na
tră, a minerilor şi prepa minereu de fier, ceea ce dului, preşedintele Repu ţionale ale partidului, în rostită ia recenta plenară ţinerea culturilor curate
ratorilor din Poiana Rus- va duce implicit Ia redu a Comitetului Central al de buruieni şi păstrarea
căi. La Plenara Comitetu cerea importului de ma blicii Socialiste România, scopul înfăptuirii Progra Partidului Comunist Ro rezervei de umiditate exis
ne-a dat o veste care ne-a
mului de făurire a socie
lui Central al Partidului terie primă necesară side- umplut inimile de bucu tăţii socialiste multilateral mân. lucrătorilor ogoare tente în sol.
Comunist Român din 12— / rurgiei. rie şi mîndrie: la sfîrşitul dezvoltate şi de înaintare lor, de a asigura folosirea Sub directa asistenţă a
14 aprilie a.c., ilustrul cti Am mandatul tuturor ce lunii martie ţara noastră a a patriei spre comunism. la maximum a mijloacelor cadrelor tehnice, importan
tor al României socialiste lor ce muncesc în cadrul plătit complet datoria ex în această frumoasă pri de care dispune agricultu te forţe sint concentrate
moderne, tovarăşul Nicolae întreprinderii de a expri ternă. ' r măvară, cînd alături de ra noastră socialistă pen la erbicidatul şi rebilona-
Ceauşescu, secretarul ge ma adeziunea noastră de tru creşterea puternică a rea cartofilor, acţiuni ce
neral al partidului, a adus plină la propunerea for Locuitorii celor cinci sa toţi oamenii muncii din producţiei vegetale şi ani sînt realizate cu respecta
întregului popor vestea că mulată de secretarul gene- te ale comunei Romos — patria noastră, sîntem an male, astfel incit să avem rea riguroasă a normelor
gajaţi cu forţe sporite să
ţara noastră a plătit com tineri ori vîrstnici, ţărani garanţia unor producţii si prevăzute în tehnologii Pi
plet datoria externă. Oa GHERASIM TECAR, cooperatori, intelectuali, CARMEN RE3EGA, gure în orice condiţii, în nii ieri, rebilonatui s-a fă
menii muncii din între miner şef de brigadă, muncitori în unităţi eco secretarul scopul unei bune aprovi cut pc mai mult dc 120
prinderea minieră Hune Mina Ghelari nomice din apropierea a- biroului executiv zionări a populaţiei cu ha din cele 809 ocupate
doara au înţeles, într-o de a I.M. Hunedoara şezării — văd în această al Consiliului popular produse agroalimcutare, cît
plină unanimitate, că ex strălucită realizare juste al comunei Romos şi satisfacerii cerinţelor in NICOLAE TiRCOB
primarea concretă a pro ţea politicii partidului for dustriei inclusiv expor
fundei raîndrii patriotice {Continuare in pag. a 2-a) ţa şi capacitatea economiei (Continuare in pag. a 2-a) tului, ţăranii cooperatori. (Continuare in pag a 4 a)
