Page 62 - Drumul_socialismului_1989_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

m m iMMimyr:K0i.feE ceausesco, Faza judeţeană a formaţiilor coregrafice'
£ W
f E
program al izifărl socialiste a ţări. sărbătoare a dansului hunedorears
h 11
Centrul de cultură şi te.şli, Poieniţa Voinii şi mixte de la I.U.M. Petro­ latasari
a! perfeeţionăril muncii şî vieţii întregului popor creaţie „Cîntarea Româ­ Romos. Ansamblurile fol­ şani, Boşorod, Vaidei, an­ Steaua
samblul I.E.C. Dcva-Min-
clorice sau de cîntcce şi
niei" Deva a găzduit, timp
de două zile, faza jude­ dansuri din Geoagiu, Lo- lia, căluşerii din Nojag, semifin
19,15
ţeană a formaţiilor core­ nea, Brad, Orăştie, „Sil- Bîrsău, Poieniţa (Balşa), 19,25 '
Resorturi puternice pentru idei de aur grafice. Manifestarea a do­ vana" Deva, „Parîngul" Pe­ dansurile moderne de la ■^şul h
rile fo
Boşorod şi Păclişa.
troşani şi „Getusa" al Cen­
vedit buna pregătire a ma­
jorităţii formaţiilor şi in­ trului judeţean de îndru­ între formaţiile coregra­
P i
ro
Preocupările intense pen­ — Vă rugăm să enume­ — Ce înseamnă, de fapt, terpreţilor individuali, con­ mare a creaţiei populare fice promovate pentru * fa­ şi acji
tru. o r g a n i z a r e a şi raţi câteva fapte de muncă o „cameră comună" ? stituind o adevărată săr­ şi a mişcării artistice de za republicană a Festiva­ ■ 19.5i
modernizarea fluxurilor de prin care cimentiştii răs­ — La morile de ciment, bătoare a dansului hune- masă au avut o evoluţie lului naţional „Cîntarea grame
producţie îmbracă, uneori, pund la asemenea chemări explicând mai pe înţeles, dorean. de ţinută. S-au remarcat, României" se vor regăsi, Trăim d
in anumite unităţi econo­ şi îndemnuri în care vi­ există două camere. In Formaţiile coregrafice de asemenea, grupurile de alături de colectivele se- măreţe
mice, haina noului atestat brează patriotismul între­ prima are loc o măci­ folclorice au fost o pre­ de a 1
prin... brevete! „Acest gii noastre naţiuni. nare a materiilor prime zenţă masivă în cadrul fa­ mâniei
fapt este lăudabil — ne — In sufletele noastre (clincher, zgură, gips), iar zei, o bună reprezentare F E S T IV A L U L N A Ţ IO N A L „ C ÎN T A R E A R O M Â N IE I" Din m
spunea, recent, tovarăşul arde, cum e firesc, în mod în cea de-a doua ia naş­ avînd toate zonele jude­ triei IC
George Grozav, secretarul permanent flacăra dăruirii tere, de fapt, cimentul ţului. Aşa cum sublinia punder
comitetului de partid al pentru- ţară, pentru ridi­ propriu-zis. Trebuie men­ Rafila Iacob, preşedintele dans popular sau culuşe- lectate din cele evidenţia­ volufio
întreprinderii de lianţi De­ carea continuă a vieţii în­ ţionat că în prima cameră Comitetului de cultură şi reşti din Boiţi, Orăştioara te în competiţia judeţeană, lui pc
va. Adevărata mişcare de tregului popor pe noi culmi există 73 tone de bile educaţie socialistă al jude­ de Jos, Balşa şi Dupăpia- şi cele detaşate cu prile­
masă declanşată — nu nu­ de înflorire şi progres. în metalice mari (cu diame­ tră, formaţiile din Păuci- jul concursurilor interju- mâniei
mai la noi, ci şi în alte tripla lor calitate — de trul între 60—90 mm), iar ţului Hunedoara, se obser­ neşti, Peşteana, Ohaba Po­ deţene: dubaşii din tăm,
întreprinderi — în direcţia proprietari, producători şi în a doua cameră canti­ vă preocuparea deosebită nor şi de femei din Cri- C.U.A.S.C. Ilia, obiceiul 21,50
descoperirii şi aplicării u- beneficiari — oamenii tatea de bile se ridică la pentru păstrarea şi valo­ şan. „Cerbul" din zona Haţegu­
rificarea obiceiului popu­
nor soluţii tehnice care să nu mai puţin de 109 tona. lar românesc, a jocului de Alături de cele de sor­ lui şi căluşerii din Geoa­
uşureze munca oamenilor, Bilele de aici sînt mai ginte folclorică, ce s-au e- giu, Boşorod şi Orăştioara yc*
să conducă la sporirea e- MODERNIZAREA mici (cu diametrul între tradiţie din vatra satului, videnţiat în competiţie, de Sus.
precum, cu mici excepţii,
fidenţei întregii activităţi, 30—60 mm). Necazul este şi a costumului autentic. merită amintite şi forma­ Valoarea ridicată a for­
îşi găseşte puternice re­ că blindajele ce echipea­ ţiile şi grupurile dc dans maţiilor coregrafice, ca şi DKV>
(Patria
sorturi sufleteşti şi îşi tra­ a c ţ i u n e ză ecranul — adică cei doi Privind evoluţia în ca­ modern, de societate ale a altor genuri, se datorea­ Urmări
ge seva din ideile, tezele pereţi despărţitori exis­ drul întrecerii, merită e- centrelor de cultură şi ză grijii manifestate dc in­ (Motlcr
•i orientările formulate de P R I O R I T A R Ă tenţi între camere — se videnţiat faptul că au ră­ creaţie „Cîntarea . Româ­ structorii acestora, de di­ Iul On
secretarul general al parti­ sparg în timpul funcţio­ mas la un înalt nivel for­ niei" din Hunedoara, Pe­ rectorii aşezămintelor cul­ ii); cu
dului, tovarăşul Nicolae nării morii, iar bilele din maţiile consacrate: de obi­ troşani şi „Siderurgistul" turale, pentru promovarea căra);
creţul
Ceauşcscu, în Expunerea camera 1 trec în camera cei din Hărţăgani, de dan­ Hunedoara. unui repertoriu autentic, rîniţ);
ia forumul democratic din întreprinderea 2, formîndu-se ceea ce nu­ suri populare mixte din Valorificînd cadrul op­ preocupării pentru o inter­ 'Tic
noiembrie anul trecut, din de lianţi Deva mim o „cameră comună". Feregi şi bălrîneşti de la tim de afirmare a spiri­ pretare de ţinută. Şi, me­ \ gonul .ren
sarcinile trasate cu prile­ — Cum aţi reuşit să le aşezămîntul cultural din tului creator oferit de ritul este, nu în cele din VULCA
jul vizitei de lucru efec­ împiedicaţi să treacă ? Uricani. Intr-o formulă Festivalul naţional „Cînta­ urmă, al artiştilor ama­ (Luceai
Ringul
tuate în judeţul nostru, în — Nu le împiedicăm, deosebită s-au prezentat rea României",'* în mişca­ tori care găsesc răgaz, du­ rut); 1
luna martie a.c., precum muncii do In întreprinde­ însă instalaţia noastră se­ formaţiile de dansuri pă- rea artistică hunedoreană pă orele de muncă în uni­ albaştri
şi din cuvîntarea la re­ rea noastră, în frunte cu sizează imediat chiar tre­ dureneşti din Ruda, Lelc- au apărut şi în ultima e- tăţile economice sau pe o- ANINO
centa plenară a Comite­ comuniştii, acţionează pen­ cerea unei singure bile se, Lăpugiu de Sus, moţeşti diţie formaţii noi. Dintre goare, să se dedice cu pa­ de pen
URICA
tului Central al partidului. tru a da un nou chip ma­ si, fiind introdusă în con­ de la Biăjeni şi Dupăpia- cele coregrafice se impun, siune actului cultural. tutui (
Referindu-se !a anumite terial programelor de mă­ diţiile de funcţionare a tră, colectivele dc obiceiuri prin valoarea lor, -forma­ Ilanul
cadre care sc mulţumesc suri adoptate, conştienţi morii, opreşte imediat a- populare ale satelor Cos- ţiile de dansuri populare (Steauc
«ARZ. A
doar cu ce au realizat şi fiind că de aceasta depin­ gregatul respectiv. ..liliştit
vor să ducă o viaţă aşa- de, în ultimă instanţă, rea­ Nu intrăm în detalii TIE: 5
r.isă liniştită, conducătorul lizarea obiectivelor stabi­ tehnice. Notăm doar că dc alai
iubit al partidului şi sta­ lite de -Congresul al XIII- pînă la această instalaţie gul ir
(Flacăr
lea şi Conferinţa Naţională
tului nostru aprecia cu de­ ale partidului. Ca urmare, s-a făcut o adevărată risi­ căi i pc
plină justeţe la consfătui­ înregistrăm — putem spu­ pă de timp şi efort. Bilele cla); 1
rea de lucru pc probleme amestecate erau dever­ CALAT-
(centri
economice de la C.C. al ne — peste programele a- sate jos, pe părnînt, şi ereaţie
P.C.R., în 3 martie a.c. : doptnle, o serie de propu­ alese — cu mîna ! — de niei“);
..Nu poţi să te numeşti co­ neri şi idei tehnice deose­ un personal numeros, timp rire la
roşul);
munist, nu poţi să te nu­ bite, a căi or aplicare se de o săptămînă. In tot (Lumin
meşti muncitor, inginer răsfrînge cu generozitate acest interval moara nu
patriot situîndu-te pe o asupra eficienţei economi­ funcţiona. „în prezent —
poziţie care ţine pe loc, ce, a muncii noastre în ne spunea tovarăşul ingi­
împiedică dezvoltarea eco- general. Una dintre aceste ner Emi! Tomoni, pre­
nomico-sociaiă, a ştiinţei, Mei, despre care s-ar şedintele comisiei ingine­
împiedică ridicarea gene­ puica scrie este cea ve­ rilor şi tehnicienilor dm
rală a nivelului de trai al nită din partea maistrului I. L. Deva —, agregatul se ti ui ni
poporului ! Este necesar să Ioan Cîmpeanu din cadrul opreşte automat, la prima cu cer
sc înţeleagă bine că fie­ atelierului mori-ciment şi bilă care a spert blindajul curi v<
care, în domeniu! -său de care se numeşte „Instalaţie dintre camere. Apoi, me­ vor a\
vacter
activitate, are obligaţia şi electrică folosită la incriic seriaşi: pătrund în inte­ va sui
-
răspunderea în faţa po­ de ciment pentru evitarea riorul morii, prin camerele sectoru
porului, a partidului — came'rei comune". de vizitare, înlocuiesc bI:o_ peratui
cuprins
forţa politică conducătoa- — După cum arată şi dajul şi — după numai 5 de, Iar
re a naţiunii noastre — denumirea instalaţiei — ore de staţionare — pro- tre 12
să acţioneze cu întreaga ne spline autorul ei — ducţia de ciment îşi poate se va
La n
răspundere, în spirit re- este vorba despre o re- relua fluxul !" li inst
volutionar pentru realiza- zolvare a problemei pe noros.
rea obiectivelor stabilite". linie electr: că. MARIN NEGOIŢÂ pitaţii
caracte
fi sub
şi lap<
O REALIZARE ISTORICĂ acest an, să facem din aniversare a istoricului act judeţean de din evoluţia a ansamblului populare şi al a Centrului
Aspect
„Getusa"
de la 23
August 1944
şi
1989 anul celei mai mari
crea
îndrumare
(iei
mişcării
A ÎNTREGII NAŢIUNI producţii din istoria minei Congresul al XlV-lea al artistice de masă.
şi a întreprinderii, oraa- Partidului Comunist Ro- Foto NICOLAE IOVESCU
(Urmare din pag. 1) minereuri !". Vibrantelor giind astfel cea de a 45-a mân.
îndemnuri cuprinse în ma­ REZT.
gistrala cuvîntare rostită CU DĂRUIRE PATRIOTICĂ PENTRU •1—1; D
ral al partidului, tovarăşul de iubitul conducător al n.ist Român faţă de religie Panduri •
putere
Nicolae Ceauşescu, în Ple­ partidului şi statului nos­ ÎNDEPLINIREA SARCINILOR ÎN PROFIL biserică şi credincioşi", lia — F
nara Comitetului Central tru, tovarăşul Nicolae TERITORIAL întîlnirea locuitorilor co­ beta
30
tul
— a d o p t a t ă de Marea Ceauşescu, la încheierea munei cu brigada ştiinţi­ mur cş -
Adunare Naţională — ca recentei Plenare a Comi­ (Urmare din pag. 1) litar-gospodăreşti, pe care fică, concursul gen „Cine
pe viitor să nu se mai a- tetului Central îi răspun­ l-am depăşit în perioada • întîlnire cu cititorii. ştie, cîşligă" avînd ca te­
pelcze la credite străine, dem prin rezultatele „Ia întîmpinăm cea de a 45-a care a trecut din acest an La Fabrica de încălţămin­ mă „Care sînt şi cum se i
dezvoltarea ţării . urrnînd zi" cu care întîmpinăm cca aniversare a revoluţiei de cu 40 ia sută, să perfec­ te Hunedoara cititorii s-au manifestă fenomenele na­
să se realizeze prin mij­ de-a 50-a aniversare a ma­ eliberare socială şi naţio­ ţionăm activitatea în toa­ turale", dezbaterea pe 1. Chii
loace proprii, cu o largă rii demonstraţii patriotice, nală, antifascistă şi anti- te sectoarele sociale, astfel întîlnit, în cadrul manifes­ tema educaţiei materia- 2. Jiul
colaborare internaţională. antirăzboinice şi antifascis­ imperialistă şi Congresul îneît condiţiile de muncă tărilor iniţiate cu prilejul list-ştiinţifice şi o masă 3. Elec
De asemenea, dăm cea te de la 1 Mai 1939: de­ al XlV-lea al partidului, şi viaţă de la sat să se „Lunii cărţii în întreprin­ rotundă sub genericul 4. F.C.
mai înaltă apreciere pro­ păşirea prevederilor de cetăţenii comunei noastre apropie cît mai mult de deri şi instituţii", cu scrii­ „Sănătatea — rezultat al 5. Pan
6. Spc
punerilor secretarului ge­ plan la producţia marfă depun strădanii susţinute cele de la oraş. Avem oa­ toarea Rodica Braga. A- grijii omului". Filmele do­
neral al partidului făcute cu peste 1,2 milioane iei, pentru înfăptuirea progra­ meni harnici, cu care ne ceastă întâlnire, ca şi aceea cumentare pe teme agri­ 7. I.C.
ieri în cadrul lucrărilor cu 2 000 tone la minereu melor prioritare şi specia­ mândrim, adevăraţi fii ai de la Biblioteca judeţea­ cole, prezentările .şi ex­ 8. Trai
Marii Adunări Naţionale, de fier brut extras, reali­ le, a obiectivelor noii re­ satului, legaţi prin întrea­ nă, au prilejuit interesan­ poziţia de carte din co­ 9. Ele<
propuneri adoptate deja, zarea unei economii de a- voluţii agrare, a prevede­ ga lor existenţă de locu­ lecţia „Orizont", precum şi 10. Mei
care completează fericit proape 800 000 lei prin rilor din programul jude­ rile în care s-au născut ori te dezbateri pe marginea 11. A.S
hotărîrea forumului su­ diminuarea substanţială a ţean de dezvoltare a agri­ în care s-au stabilit şi ca­ ultimului roman al autoa­ programele artistice pre­ 12. Dac
prem legislativ al ţării. cheltuielilor de producţie, culturii. re sînt în prezent mobili­ rei — „Maia", apărut Ia zentate de elevi în toate 13. Ga:
satele comunei au com­
14. Me'
Avînd drept exemple de un plus de 2 milioane lei în paralel cu lucrările zaţi cu întreaga lor dispo­ sfîrşitul anului 1988. 15. C.S
dăruire şi abnegaţie revo­ la beneficii. din actuala campanie a- nibilitate, cu dăruire pa­ • „Săptămînă educaţiei pletat inspirat paleta ma­ 16. Dur
nifestărilor. „Săptămînă e-
luţionară faptele comuniş­ Deplin încrezători în gricolă, ne străduim să triotică la îndeplinirea în matcrialist-ştiinţifice", de ducaţiei materialist-ştiin- 17. Mii
tilor, colectivul Minei Ghe- justeţea politicii partidu­ impulsionăm livrările la cele mai bune condiţii a la Lunca Cernii, a cuprins 18. Me
lari — fruntaş în întrece­ lui nostru, dovedită din fondul de stat pe baza sarcinilor economico-socia- ţifice" de la Lunca Cernii
rea socialistă pe întreprin­ nou dc forţa, capacitatea contractelor încheiate cu le ce revin comunei din un complex de manifes­ s-a încheiat cu întreceri i :tai
dere în anul 1988 — ac­ şi vitalitatea econonvei so­ gospodăriile populaţiei, să programul în profil terito­ tări politice şi cultural- sportive, urmate de seara gali i; )
ţionează energic în abataje cialiste româneşti, ne an­ înfăptuim măsurile ce ni rial, pentru continua dez­ sportive. S-au remarcat cultural-educaţi vă realiza­ Dacia;
pentru a da viaţă chemării gajăm, pc baza rezultate­ le-am propus în progra­ voltare a aşezării, o dată prin ţinuta lor expunerea tă sub genericul „Balul Slatina;
- Spor
„Patriei — cît mai multe lor obţinute pînă acum în mul anual dc lucrări edi- cu înflorirea întregii ţări. „Poziţia Partidului Comu­ primăverii". mureş;