Page 66 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nf
Un rezultat strălucit al muncii 1 Mai 1939 — sub semnul luptei împotriva
Ţelei
poporului nostru de dezvoltare fascismului şi războiului (II)
■ 19,00
Pornind de la semnifi
19,25 Agrici
economico-socială a ţării — plata caţia lui 1 Mai ca zi de realizarea unităţii de ac trulea, trecut prin şcoala ganizate au fost transmise grame priori
în Bucureşti prin întâlniri
ţiune a clasei muncitoare,
luptei antifasciste ca unui
luptă, partidul comunist a pentru imprimarea unui din fruntaşii Comitetului fulger, efectuate chiar în Din cronice
preconizat ca în 1939 pre caracter revoluţionar, com Naţional Antifascist şi or dimineaţa de 1 Mai,- cu triotice, r
în întregime a datoriei externe gătirea politică şi organi bativ tuturor manifestaţii ganizator de seamă al ac cîteva ore înainte de în a 20,05 Lau
zatorică să se facă în aşa lor preconizate. Cadrul ţiunilor revoluţionare ale ceperea întrunirilor şi ma rivalului m
fel îneît să fie folosite organizatoric al acţiunilor tineretului, greu încercat nifestaţiilor. tarea Rornâi
CRESTE NECONTENIT PUTEREA toate posibilităţile legale de pregătire şi desfăşurare prin regimul aspru al în Plinind în practică aces Tribur a exp
pentru transformarea aces s-a stabilit să-l constituie chisorilor, t o v a r ă ş u l te hotărîri, membrii orga intafe H 2(
ECONOMIEI ROMÂNEŞTI
tei sărbători într-o înaltă breslele. Sc preconiza des Nicolae Ceauşescu s-a im nizaţiei Bucureşti a.P.C.R. fistic în ser
formă de exprimare a ce făşurarea unei ample mo pus în cadrul acestui co au depus o susţinută mun Porumbescu
1
(U;more din pag. 1) ruitoarc pentru a îndeplini sar că de propagandă în mij a Studiouli
cina trasată de partid, de to lor mai importante aspi bilizări în rîndul muncito mitet, cît şi în întreaga
locul maselor muncitoare,
şire şi luna aceasta. Vom în- varăşul Nicolae Ceauşescu: Ca raţii patriotice, revoluţio rilor pentru ca „Sărbători activitate legată de sărbă în scopul mobilizării lor grafic „Bui
tîmpina ziua de 1 Mai cu nalul Dunăre — Bucureşti să nare ale maselor munci rea zilei de 1 Mai în ca torirea zilei de 1 Mai 1939, Vlad Rădcs
realizări de seamă. Alături de fie dat în funcţiune Ia terme toare. drul programului aprobat ca un conducător cu o bo la acţiuni, în conformita Creţulcscu,
toţi cei care muncesc la acest nele stabilite, să întîmpinăm Pentru ziua de 1 Mai do autorităţi" să se trans gată experienţă revoluţio te cu chemările şi obiecti truf, Emilia
vele politice ale partidului
bastion Pai
nou obiectiv înscris în anii de aniversarea actului istoric de 1939, guvernul şi conduce forme într-o acţiune „pen nară şi o înaltă notorieta comunist. lonescu, CI
glorii ai ,,Epocii Nicolae la 23 August şi Congresul al rea centrală a breslelor au tru îndeplinirea progra te politică. Eforturile depuse pentru
Ceauşescu" acţionăm cu răs XlV-lea al partidului cu cele elaborat un plan de mă includerea pe listele dele Dina Coce<
pundere, depunem eforturi stă- mai mari realizări. suri prin care se urmărea gaţilor la Congresul bres că, Toma
imprimarea unui caracter 1 Mai 1989 — 50 de ani de Ia marea rel Tudose,
O REALIZARE DE MARE IMPORTANTĂ, oficial manifestaţiilor, de demonstraţie patriotică, antirăzboinică şi lelor a unor muncitori co Emil Coşei
adeziune la regimul de dic antifascistă din Capitală ; 100 de ani de munişti şi socialişti s-a rie, Carmer
CĂREIA îl RĂSPUNDEM PRIN MUNCĂ tatură regală. în baza re soldat cu rezultate poziti jac, Constc
RODNICĂ PE OGOARE ! feratului Ministerului Mun sărbătorire a Zilei solidarităţii internaţionale ve, alît în Bucureşti, cît Prima parte
cii aprobat de Armând Că- a celor ce muncesc şi în numeroase localităţi lejurnal H
(Urmare din pag 1) nale. Cele peste 666 miliarde linescu, preşedintele Con din provincie. dorea proc
lei pe care statul nostru lc-a siliului de Miniştri, urma Refleclînd spiritul viu
pentru întregul nostru popor, alocat in perioada 1945—19S9 să se organizeze 79 de în mului partidului comunist". Comitetul de organizare de unitate al întregii mun
in condiţiile în care situaţia pentru dezvoltarea agriculturii, truniri şi serbări cîmpe- De asemenea, s-a subliniat a desfăşurat o rodnică ac citorimi române şi voinţa AD5'
economică mondială a fost din care 602 miliarde lei nu ne.şti pentru muncitorii din importanţa desemnării din tivitate alît în Bucureşti, sa de a acţiona pentru a-
foarte complexă şi gravă, nu mai din anul 1966 pînă acum, 8! de localităţi ale ţării. timp a unor oratori din cît şi în întreaga ţară. El părarea democraţiei şi
meroase ţări ale lumii împovă- au creat posibilitatea realizării La Bucureşti urma să se rîndul membrilor de partid s-a preocupat ca printre păcii, ziarul „Lumea Nouă" sn.i r tiu
rîndu-sc, de la un an la altul, unor ample lucrări de îmbu desfăşoare întruniri ale „care să evidenţieze în cu- delegaţii la Congresul scria: „în anul acesta de GR Ar I
sub greutatea creditelor exter nătăţiri funciare, irigaţii, de breslelor în sălile „Tornis" vîntul lor necesitatea con breslelor, convocat pe ziua întîi mai, masele populare progr j <
Răspundem
ne. creştere a fertilităţii solului, şi „Eintracht" cît şi Con centrării tuturor forţelor de 1 Mai, să fie aleşi şi din lumea întreagă mani lor; 10,00
Cu atît mai merituoasa este introducerii pe scară largă a gresul breslelor din întrea muncitoreşti şi ţărăneşti muncitori comunişti, so festează, aproape exclusiv ştiri; 10,03
această măreaţă realizare a mecanizării — toate acestea ga ţară, la care participau în lupta antifascistă şi an cialişti şi social-democraţi pentru pace — condiţie zători ! ; io
partidului şi poporului nostru conducînd la progresul gene 9G5 de delegaţi. tirăzboinică". care să asigure afirmarea primordială pentru pro pnmînt al bi
patriot
tcce
—• care a adus, pentru prima ral al agriculturii, la dezvol Este meritul Partidului Pentru coordonarea tutu spiritului de combativitate gresul şi fericirea celor lot in de şt
oară în istoria sa îndelungată, tarea şi înfrumuseţarea sate Comunist Român, al orga ror acţiunilor legate de revoluţionară în cadrul lu mulţi... Masele muncito litica noast
România la deplina indepen lor, la creşterea nivelului de nizaţiei de partid a Capi pregătirea sărbătoririi zi crărilor. S-a stabilit ca în reşti, organizate şi con letin de ştii
ţa secolul u
denţă economică şi politică — trai material şi spiritual al talei care, printr-o vastă lei de 1 Mai a fost con seara zilei de 30 aprilie, ştiente, reînnoiesc de 1 mai Din comoai
cu cît ea a fost înfăptuită în ţărănimii. muncă de organizare şi stituit un comitet de or delegaţii, la sosirea in Ca 1939 apelul lor cald la co 13,00 De la
condiţiile îndeplinirii neabătu Alături de toţi lucrătorii o- propagandă, au reuşit să ganizare care a primit sar pitală să fie informaţi a- laborarea şi solidaritatea Avanprcmie
15,15
Melod
te a programelor de dezvol goarelor din ţara noastră, de transforme acţiunile ofi cina să asigure transpune supra acţiunilor preconiza popoarelor democrate şi ta „Robert
tare economico-socială a pa toţi locuitorii satelor, şi noi, ciale în puternice mani rea în viaţă a programului te de partidul comunist pacifiste, pentru ca prin de Ron Gi
triei şi ridicarea continuă a cooperatorii, mecanizatorii, toţi festaţii de protest contra de măsuri stabilit de pentru următoarea zi. Au forţa lor superioară, să Ochi ioibii
nivelului de trai spiritual şi cetăţenii din Rapoltu Mare, ne regimului de dictatură re partidul comunist. în frun fost adoptate măsuri de poată întrona în toată lu Radiojurnal radi
dienţa
material al oamenilor muncii. exprimăm profunda recunoş gală, împotriva fascismu tea comitetului de organi întărire a muncii desfăşu mea un regim de concep tafore în <
De aceea, ne exprimăm de tinţă pentru recentele măsuri lui şi pericolului de răz zare se afla militantul co rate în condiţii ilegale în ţie egalitax-ă, economică şi Buletin de ş
plina adeziune la Hotărîrca de anulare a datoriilor coope boi, pentru apărarea inte munist Nicolae Ceauşescu. vederea evitării arestării politică — chezăşia sigură diogazetn
17,35 Te an
Marii Adunări Naţionale, ini rativelor agricole de produc grităţii teritoriale, a inde Prezenţa neînfricatului unor militanţi comunişti, a păcii generale". patria mea
ţiată de tovarăşul Nicolae ţie, o nouă dovadă a grijii pe pendenţei şi securităţii pa luptător în comitetul ile în acest sens, începînd cu Desfăşurarea evenimen le serii; 21
Ceauşescu, privind plata da care partidul şi statul nostru, triei. Printre primele mă gal de organizare a zilei ziua de 29 aprilie au fost telor din ziua de 1 Mai tia dv. ; 2 2
tr-o
ora;
toriei externe, politica econo personal t o v a r ă ş u l suri luate de partidul co de 1 Mai constituia o re suspendate şedinţele de 1939 sub semnul unităţii poetic; 2'
mică, de construcţie socialistă şi Nicolae Ceauşescu o poartă munist în cadrul campa flectare a preţuirii şi în partid, iar conducătorii or de acţiune între comunişti, muzicala; 2
de colaborare economică in oamenilor m u n c i i din niei politice de la 1 Mai crederii pe care partidul ganizaţiilor comuniste şi-au socialişti şi social-demo- letin de şt
ternaţională a Republicii So agricultură şi ne angajăm să 1939 s-a înscris convoca o acorda tovarăşului schimbat domiciliile. Mă craţi a constituit o încu
cialiste România cu toate sta răspundem prin fapte înflăcă- rea şedinţei lărgite a Co Nicolae Ceauşescu, care surile de conspirativitate nunare a vastei activităţi riME
tele lumii. ratelor chemări pe care ni Ie-a mitetului organizaţiei Bucu făcuse, în repetate rînduxi erau impuse şi de necesi politice, organizatorice şi L
Şi noi, cei care locuim la adresat şi în cuvîntarea la re reşti a P.C.R., la care au dovada dîrzeniei şi intran tatea preîntâmpinării unei propagandistice a partidu
sate şi muncim pe ogoare, am centa plenară a Comitetului participat şi secretarii co sigenţei sale revoluţionare, eventuale contramandări lui comunist, alături de DEVA: Şl
care se aflau numeroşi re
beneficiat din plin de grija Central al partidului, de a mitetelor sectoarelor de tactului şi viziunii politice de către autorităţi a pro nessee, III
pe care partidul, personal to munci mereu cu hărnicie şi partid din Capitală. Dez largi, înaltelor calităţi or gramului de sărbătorire a prezentanţi ai organizaţii NEDOARA
lor socialiste şi social-de-
Amsterdam
varăşul Nicolae Ceauşescu, o răspundere maximă. pentru bătând problema organi ganizatorice. zilei de .1 Mai. Din aceas mocrate. A): Legeni
(Modern
poartă dezvoltării agriculturii, sporirea continuă a producţii zării acţiunilor, participan Călit în focul luptelor tă cauză, ultimele instruc în Iaşi (F -
ridicată în aceşti ani la statu lor vegetale şi animale, trada ţii au ajuns la concluzia revoluţionare încă de la ţiuni privind modul de (Va urma) TROŞANI:
tul de ramură de bază, fun cerea în viaţă a obiectivelor că se impuneau cu acuita Bachus (!’
damentală a economiei naţio- noii revoluţii agrare. te măsuri ferme pentru începutul deceniului al pa- participare la acţiunile or Prof. ION FRAŢILA ţia (7 Noii
bădă
• f rnmmmrn / mmmm â —mm / mmm # —mm ■■■» * mmm / mmmm 0 ămam t Mmmm 0 mmm 0 iarna
PENI: Zoi
tura!); LO
Fiecare an al actualului cincinal — de dans Ga
(
CÂNI:
(Retezat); de
dintre
o treaptă spre producţii superioare roşie); soarel
GU
nul
nerul); O
rajele
(Urmare din pag. 1) * * permită îndeplinirea integrală a va realizări bune în aceste di Timpul bun de lucru — folosit Sherlock iul :
sarcinilor de plan pe 19S9 ţi recţii. Astfel, reorganizarea sec ra); GEC
pentru continua diversificare a întregul cincinal. ţiei de sculărie pe ateliere spe farsă p
gamei de produse oferite par cializate în repararea, întreţine (Centrul
tenerilor interni şi externi, în Avînd asigurată desfa rea şi confecţionarea s.d.v.-uri- din plin la întreţinerea culturilor! creaţie „t
H
nlei“);
primele trei luni din acest an cerea pentru întreaga lor, rcproiectarea matriţelor şi pe malul
au fost asimilate şi introduse producţie marfă ce o realizarea, pe această cale, a (Urmare din pag. 1} gada condusă de Elena Tu- mul rebilonat al cartofilor brazi: S
în fabricaţie 3S de produse noi vom realiza în acest an, direc unor repere cu consumuri re dosin, ei reuşind să exe pe toate cele 41 de ha RIA: Uni f
sterdam
şi reproiectate, rcprezentînd re ţiile prioritare de acţiune rămîn duse de materii prime, precum cute lucrarea pe trei hec plantate. în ferma legumi Vacanţa 1
pere pentru autoturisme. ritmicitatea şi calitatea produ şi înlocuirea unor materiale din re şi-au încheiat lucrările tare. colă se muncea, sub con mina).
pe toate suprafeţele plani
selor noastre, sporirea prestigiu import la confecţionarea anu ducerea directă a ingine
Şi la C.A.P. Sălciva s-a
In cursul acestui al pa lui de care acestea se bucură mitor repere dovedesc capacita ficate. Din rîndul acestora acţionat cu răspundere la rei Leontina Rada şl a bri
trulea an, decisiv al cin- s-au detaşat prin hărnicie întreţinerea culturilor. Ast gadierului loan Şindea, la |»ROi
cooperatoarele Dorina Bo
* cinalului 19S6—1990, va 1989 «-.an decisiv a! cincinaluluiaciuai fel — sublinia Liliana
trebui sa realizăm o pro ta, Silvia Cărmăzan, Au Crişan Hodor, inginerul întreţinerea culturilor şi Rezultat
recoltatul spanacului. A-
rica Iorgovan ş.a. Şefa fer
ducţie net superioară celei ob 10 aprilie
ţinute în oricare dintre anii Sarcinile de pian - îndeplinite mei preciza că s-a finali şef al cooperativei — rebi- flăm că la salată, culti Extr. I
lonatul cartofilor a fost
vată pe o suprafaţă de
din urmă. In acest context sc zat prima praşilă mecani ii, 43.
Extr. a
înscrie şi investiţia aflată în exemplar, la toţi indicatorii că şi manuală pe cinci încheiat pe toate cele 33 cinci hectare, s-au finali 31, 18, 37.
plină desfăşurare, prin care se hectare ocupate cu varză de hectare cultivate. Lu zat două praşile mecanice Fond Co
prelimina creşterea substanţială şi pe. toată suprafaţa cu crarea a fost executată în şi una manuală. Mecani 587 825 !el
a producţiei de mase plastice. pe piaţa internă şi la export. tea specialiştilor, a oamenilor gulii. condiţii de calitate de că zatorul Ioviţă Muntcanu a
Aici, însă, la derularea con Aşa cum sublinia secretarul ge muncii din întreprinderea noas O activitate rodnică des tre mecanizatorul Nelu efectuat şi praşila I meca
form graficelor a lucrărilor neral al partidului, tovarăşul tră de a conferi noi dimensiuni făşoară şi cooperatorii din Ştefan. De asemenea, s-a nică pe toate cele cinci V R E
aferente punerii în funcţiune a Nicolae Ceauşescu, la Consfă activităţii pe care o desfăşu Burjuc. Pînă la această încheiat praşila mecanică hectare cultivate cu var
noilor maşini de injecţie sînt tuirea de lucru pe probleme c- răm. Sîntem hotărîţi să con dată — preciza Cornel la sfecla furajeră şi a în ză de vară. După ce au în Pentru
semnalate neajunsuri, respectiv conomicc din luna martie a.c. tribuim şi mai mult la afirma Stoica, inginerul şef al u- ceput cea manuală. Coope cheiat de recoltat spanacul fi în gen
ritmicitate scăzută în executa şi în magistrala cuvîntarc rea forţei economice a patriei nităţii — mecanizatorul ratoarele Lucreţia Jeler, de pe întreaga suprafaţă cu cerul
rea lucrărilor de construcţii- noastre, demonstrată şi prin Ştefan Cioază a finalizat Aurica Crişan şi Goriţa ocupată, predînd la fondul semnala ;
descăr
şi
montaj, neonorarca integrală a rostită la recenta plenară a faptul că România socialistă a primul rebilonat al carto Hodor sînt cele care s-au de stat 43 de tone — cu cursul di
ales
în
repartiţiilor de cabluri electrice, C.C. al P.C.R., în centrul pre plătit complet, încă de la sfir- filor pe întreaga suprafaţă dovedit cele mai vrednice 11 tone în plus faţă de şi munte. i
combustibil ş.a. Printr-o mai ocupărilor întregului nostru co şitul lunii trecute, datoria ex plantată. la muncă, în cîmp. plan —, cooperatoarele din Ha slab j
strînsă colaborare între furni lectiv trebuie să se afle înfăp ternă — motiv de întemeiată Zilele trecute aici a în O mobilizare bună la echipele conduse de Sido- Dimineaţ;
jo
zor, constructor şi beneficiar tuirea măsurilor cuprinse în mîndrie patriotică pentru în ceput şi praşila manuală lucru şi organizare temei nia Prcsecan, Leliţia O- zonele mini
rile
vor putea fi înlăturate aceste programele de perfecţionare a tregul nostru popor faţă de po ia sfecla de zahăr. Primii nică a activităţii am întâl prean şi Eva Sima mun prinse In
neajunsuri, creîndu-se posibilita care au intrat cu sapele nit la C.A.P. Dobra. Me ceau, ieri, la întreţinerea iar cele
tea creşterii capacităţii de pro organizării şi modernizarea pro litica partidului de construcţie pe ioturile repartizate au canizatorul loan Moraru răsadurilor fie ardeioase. şi 20 de
ducţie la parametri care să ne ducţiei. Avem pînă acum cîte socialistă şi comunistă a ţării. fost cooperatorii din bri a încheiat de executat pri roşii, vinete şi varză.