Page 71 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 71
® VINERI, 21 APRILIE 1989 Pag. 3
în întîmpinarea Zilei de 1 Mai COMBINATUL 1989-an decisiv al cincinalului actual
UE
SIDERURGIC
Rezultatele Sîrbu, Ion Ilomescu, HUNEDOARA . exemplar, la toţi Indicatorii
ICI I H primului trimestru Mai-ian Coge — impie
pro- gaţi de mişcare, Vasile
19,45 — continuate la Urziccanu, Miliai lîodo-
20,05 cote superioare gan, Dumitru Aonicăi
ia şi — manevranţi, Dumitru
După ce au încheiat
Invă- trimestrul întîi al aces Savu şi Irina Căţănaş
pro- tui an cu o producţie — de la tranzit. Marele Combinat side şi dezvoltarea generală a Nicu Mărcii, macaragiyî
:ialis- De menţionat şi fap rurgic din Hunedoara se patriei. De pildă, în 1987,
rinci- suplimentară de peste tul că, printr-o temei afirmă tot mai' mult, pc faţă de primul an al cin „Personal, mă preocup cît
a!e 9 000 tone de cărbune, nică organizare a lu pot de mult de respecta
jeluiri minerii de la Uricani crului, în noua staţie plan intern şi extern, în cinalului, sarcinile de plan rea strictă a graficelor de
au crescut cu circa 26 000
bătălia pentru producţii
Cinc- au adăugat prevederi de la Bărbăteni intră sporite de oţel, competitiv, tone de oţel, iar în acest revizie la macaraua pe
i ac- lor de plan aferente la fronturile de încăr de înaltă calitate. an, faţă de 1988, avem o "are lucrez. Acest fapt e-
itico- primelor două săptă- care a cărbunelui 400 — Aceste deziderate — limină defectele - inopinate,
Uni- mîni ale lunii aprilie de vagoane în 21 de ne-a declarat tovarăşul in creştere de peste 51 000 to prelungeşte durata de
funcţionare şi înlătură alte
ne. Bineînţeles, şi realiză
tă a a.c., încă 500 tone de ore.
cărbune cocsificabil li giner Gheorghe Vasile, şe rile înscrise în bilanţ — probleme organizatorice le
vrat peste plan combi Recuperări de ful secţiei oţelăria electri deşi nu s-au ridicat la ni gate de asigurarea cu oale
natelor siderurgice de că nr. 2 — sînt, de fapt, velul sarcinilor —- au cres de turnare a cuptoarelor".
5ER la Hunedoara şi Călău. din Lupeni au preocu materiale refolosibile şi obiectivele esenţiale fi cut vertiginos. De exem Marius Popescu, topitor
Aşa după cum re pări stăruitoare pentru La Mina Ghelari, xate pentru oţelarii hune- plu, faţă de 1986 — cînd şef : „Ne străduim să îm
doreni de către tovarăşul
am realizat 87,4 la sută
marca ing. Iacob Stoi asigurarea unui trans preocupările colectivu Nicolae Ceauşescu, secre din plan — în 1988 pro bunătăţim permanent teh
ca, directorul întreprin port fluent şi eficient nologia de elaborare a o-
l’RO- derii miniere Uricani, al cărbunelui din zona lui sînt orientate deo tarul general al partidului, centul realizărilor s-a ri ţelului, prin folosirea în
nclio- potrivă spre realizarea cu prilejul vizitei de lucru dicat la 93,43 la sută, iar mod curent a instalaţiei
9,05 sporurile de producţie, vestică a Văii Jiului sarcinilor de producţie, efectuate, în luna martie în acest an va fi, catego de insuflat materiale de-
itori- mereu mai mari de la spre beneficiari, dar şi ca şi spre diminuarea a.c., în judeţul Hunedoa ric, mai mare. sulfurante în cuptoare. A-
itiri; o lună la alta, se da- al altor mărfuri şi al cheltuielilor materiale ra. Aici, la faţa locului, în continuare, pe fon
tr-un toresc transpunerii în lîngă cuptoarele în care ia dul... sonor al fierberii o- ceasta conduce la scurta
utece practică a măsurilor călătorilor. în perioada şi creşterea eficienţei rea duratei de şarjă şi îm
omâ- care a trecut din acest economice. Pe această naştere oţelul, precum şi ţclului în cele două cup bunătăţirea calităţii oţelu
Mu- cuprinse în programele an, după cum ne spu linie — a recuperării şi în cadrul analizei făcute toare ale secţiei, am con lui. Este necesar ca mate
3ule- tehnico-economice şi po- nea tovarăşul Emil Vi- revalorificării resurse în consiliul oamenilor mun semnat opinii .şi declaraţii rialele desulfurante să fie
Din litico-organizatorice e- lor refolosibile —, în cii al combinatului nostru, de la câţiva oameni din aprovizionate în mod rit
12,90 laborate în spiritul exi tan, secretarul organi perioada ce a trecut din conducătorul iubit al parti colectivul schimbului C, mic".
arii ; genţelor formulate de zaţiei de partid a sta dului şi statului ne-a in aflat în orele respective
stice secretarul general al ţiei, staţionarea vagoa acest an au fost colec dicat calea pe care trebuie pe baricadele producţiei. Traian Popa, maistru la
f ale nelor la încărcare-des- tate şi predate spre cen să mergem pentru spori Dumitru Bîndiu, secreta sectorul dc pregătire a
n a 1 p a r t i d u l u i , tovară trele de specialitate fierului vechi: „Pentru oţel
ei M ; şul Nicolae Ceauşescu, eărcare a fost redusă 1200 kg oţel, 350 kg rea producţiei de oţel, uti rul organizaţiei de partid mai mult şi de bună ca
15.00 în timpul recentei vizi cu 7 la sută, sarcina fontă, 200 kg cupru, al lizarea intensivă a capa a schimbului C: ..Punem litate, esenţial este să fie
tv. ; te de lucru în judeţul statică pe osie a cres cităţilor de producţie şi un accent deosebit, aşa aprovizionate — pe struc
*ete ; nostru. cut cu unu la sută, iar tele. De asemenea, au creşterea eficienţei econo cum ne-a indicat secreta tura cerută — cantităţile
oasâ, fost economisiţi peste mice. S-a stabilit, pentru rul general al partidului,
1G,00 regularitatea circulaţiei 100 000 kWh energie c- întregul combinat, o sar pe folosirea intensivă a necesare de fier vechi. Ast
:oor- Realizări ale s-a realizat în procent lectrică. Toate acestea cină de 4 milioane tone fondurilor fixe din dotare, fel, se va asigura încărcă
16,35 ceferiştilor din de sută la sută. — în condiţiile depăşi de oţel, în acest an, iar valorificarea superioară a tura metalică standard din
« nu* Lupeni Intre lucrătorii care rii prevederilor de pro în 1990 o producţie de 4,2 metalului, creşterea calită trei bene (circa 125 tone
e — se evidenţiază frecvent ducţie la minereul de milioane tone oţel. ţii şi rentabilităţii oţelu de fier vechi), cît trebuie
huli; Oamenii muncii de în activitate se numără fier extras şi Ia fier în lui. Aş vrea să menţionez pentru o şarjă. Aceasta
17,40. ,.l la staţia de cale ferată Scorpie Cicerone, Ioan minereu marfă. — Tovarăşe inginer, cît că la un indice de utili are implicaţii directe asu
18.00 i revine secţiei „OE 2" din zare a capacităţilor de pro pra duratei de şarjă şi
su- cantităţile amintite ? ducţie de numai 74,08 la realizarea întocmai a sor
J 7.1 — în 1989, an hotărâtor sută în primul an al ac timentului de oţel progra
ment pentru îndeplinirea actua tualului cincinal, am ajuns mat. Avem nevoie, îndeo
urnă lului cincinal, colectivul la 82,05 la sută în 1988, sebi, de sorturi de fier
Bu- tarea şi îngrijirea florilor, sat concursul pentru cea secţiei noastre trebuie să iar pe martie 1989 am a- vechi greu, cum sînt' şu-
văruirea pomilor ş.a. Aşa mai frumoasă unitate de producă 370 000 tone de tins 85,87 la sută. Luptăm tajele de la laminoarele
că, dacă incinta este cu alimentaţie publică din oţel. pentru un procent de 90 combinatului nostru".
— înainte de a vedea,
rată şi bine îngrijită, acest municipiu. La această în concret, cum şi-au pus în la sută la folosirea capaci în concluzie, inginerul
trecere, care se va finaliza gînd oamenii de la „OE 2" tăţilor şi de 95 la sută la Gheorghe Vasile, şeful
fapt i se'datorează ei, în
Hi ii IUBITOAREA DE FRU în luna decembrie a.c., au să cîştige bătălia pentru scoaterea de metal". secţiei „OE 2”, ne-a asi
MOS. Medicul veterinar bună măsură. luat startul 80 de unităţi. oţel pe 1989, vă rugăm să Petru Ciortan, maistru gurat: „Începînd cu 1 apri
Elisabeta Feneş ţi-a asu Câştigătoare! 1 se vor de la sectorul t u r n a r e : lie a.c. ne-am apropiat
ren- m „CEA MAI FRUMOA cerna un trofeu transmi ne spuneţi cum au evoluat, considerabil de cifra zil
llU- mat sarcina gospodăririi ţi în acest cincinal, sarcinile „Ne-am propus să îmbună
3 la înfrumuseţării incintei fer SĂ UNITATE". Conducerea sibil, diplome şi premii. tăţim substanţial activita nică de plan. Acest fapt
11 — I.C.S.A.P. Hunedoara, sub la producţia de oţel ? Dar, tea de pregătire a trenu ne determină să afirmăm
Dai mei zootehnice din Lăpuş- realizările ? rilor de turnare, în vede cu răspundere muncito
iriţa nic a I.A.S. Mintia. A or îndrumarea şi cu spriji — Planul la oţel a cres
PE- n cut de la un an la altul, rea eliminării pierderilor rească, revoluţionară că
lui ganizat şi coordonat cură nit! comitetului de partid tehnologice. Cum ? Prin a- sînt premise certe pentru
nta- ţarea spaţiilor verzi, ptan- al întreprinderii, a declan- dovadă elocventă' a impor plicarea unor soluţii opti îndeplinirea sarcinilor de
le- tanţei pe care o are oţelul
LU- pentru economia naţională me în turnarea propriu- producţie pc care le a-
Cul- zisă şi întreţinerea cores vem“.
33a- punzătoare a utilajului d
n
(f'U- MARIN NEGOIŢA
Do- turnare".
lăn-
PE-
gru-
:ito-
gr-e-
•ito-
ma- m
?aua
ZA :
Dese Toată suflarea satului
Mi
la) ;
acă-
Mi- Puternic mobilizaţi de ultima perioadă — preciza cîmp, pe o tarla de 5 ha, Toldea şi Dan Creţu, co
cul- adoptarea de către Marea Cornel Tărăpoancă, ingi irigată prin brazde. Erau ordonaţi de Petru Matce-
area Adunare Naţională, din nerul şef al unităţii — oamenii din formaţiile vici, inginerul şef al uni
EG ; tăţii, executau erbicidarea
uni- iniţiativa secretarului ge ne-am mobilizat forţele la conduse de Olivia Ţîrlea
Ma- nerai al partidului, a Legii întreţinerea culturilor. Ast şi Steliana Săvuţ, dintre griului pe ultimele 25 ha
CA- privind anularea unor da fel, acţionăm la rebilona- care amintim pentru vred din cele 175 ha cultivate.
itrul Inginerul şef preciza că
•aţia torii ale cooperativelor a- tul cartofilor, la efectua nicie pe Maria Crişan, Va-
î*') ; gricole de producţie şi a- rea praşilelor manuale la leria Gabor, Maria Mateş orzul a fost erbicidat pe
Mu- sociaţiilor economice inter- ceapă şi usturoi, dar şi la ş.a. toate cele 100 ha ocupate.
5 la v ".operatiste, de înflăcăra- erbicidatul păioaselor pe Rebilonatul cartofilor îl Tot el ne spunea că în a-
<.ele chemări cuprinse în ultimele suprafeţe din cele executau mecanizatorii Ni ceste zile se verifică den
cuvîntările rostite de tova 400 ha ocupate cu grîu şi colae Gligor şi Ioan Bălo- sitatea la culturile de sfe
răşul Nicolae Ceauşescu orz. su, care au preluat cultura clă de zahăr, soia şi po
la Plenara C.C. al P.C.R. Am fost în toate brigă în acord global, iar la er rumb, compietîndu-se e-
din 12—14 aprilie a.c. şi în zile unităţii, pentru a ve bicidatul păioaselor mun ventualele goluri. Credem
celelalte înalte forumuri dea, concret, cine .şi cum ceau mecanizatorii Feri că acelaşi lucru trebuie
va ale democraţiei noastre munceşte. într-o tarla de Acs, Ioan Medrea şi Mar făcut şi în solele ocupate
Câl- muncitoreşti revoluţionare, 15 ha, din satul Rapolţel, cel Linguraru. De fapt, la cu grîu (de pildă, în cea
a fi cooperatorii, mecanizatorii, cultivată eu ceapă şi ustu apariţia rîndurilor noas de lîngă şoseaua naţiona
cil
vor toţi oamenii muncii de pe roi, găsim mai multe fa tre această lucrare este lă, între Simeria şi Orăş-
ver- ogoarele judeţului acţio milii de cooperatori la pra- finalizată. Dacă mai amin tie), unde mai sînt greşuri
rsul nează în aceste zile cu hăr şilă. Notăm numele cîtor- tim că mecanizatorii Titus şi goluri ce trebuie, de ur
va genţă, reînsămînţate.
Mat, nicie şi răspundere maxi va dintre cei mai avan Şerban şi Ioan Gordea,
vâri mă la efectuarea lucrări saţi cu lucrul — Dumitru care pregăteau patul ger Şi aici a început rebilo
1 45 lor de sezon în agricul şi Victoria Drăghici, Mă minativ pe solele destina natul cartofilor, lucrare pe
cin- care o efectua mecanizato
r fi tură. ria şi Florea Costa, Doina te culturii de roşii, îşi fă
gra- Un exemplu bun în a- şi Solomon Radu, Sabin ceau cu „răspundere dato rul Nicolae Bălţatu, iar
ntre cest sens am întîlnit la Mariş, Maria Ştef — re- ria, putem spune că, in parcelele ocupate cu sfeclă
olat tr-adevăr, la C.A.P. Ra de zahăr şi furajeră au
. 2-1 C.A.P. Rapoltu Mare, unde, mareînd, totodată, starea fost repartizate pe membri
văl deşi se acţiona pe mai bună de vegetaţie şi den poltu Mare lucrările din
sta multe fronturi de lucru, sitatea culturii. actuala campanie se desfă cooperatori, urmînd ca, în U.U.M.R. Crişcior. cornel Drăgan, împreună cu Nicolae
di şoară în condiţii bune. cel mai scurt timp, să în Bibarţ şi Liviu l'urdui — doi .dintre lăcătuşii formaţiei pe
ile activitatea fiind bine or în brigada Bobîlna, peste care o conduce —, finalizează reparaţia unei pompe necesa
ca). ganizată, se desfăşura din 40 de cooperatoare şi coo La C.A.P. Simeria, me ceapă praşiln manuală. re instalaţiilor de la Combinatul cuprifer Roşia Poieni.
plin, în fiecare brigadă. peratori se aflau la plan canizatorii Viorel Chişu, Foîo NICOLAE GHEORGH1U
— După ploile căzute in tatul yerzei de vară In Marius 1.conte, Cristian MIRCEA LEPÂBATU
