Page 74 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 74
V
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
Oamenii muncii hunedoreni, alături de întregul popor, aduc un calc
pentru marile victorii dobîndite în construcţia soci
(Urmare din pag. 1)
porului, ctitor genial al Adunarea populară a oamenilor muncii din munic
României socialiste' moder
ne, pentru neobosita acti de către România a dato ştiinţifice şi tehnice con lea soluţionării acestor electronicii şi energiei nu S-a dezvoltat învăţnmîn- Plenara (
vitate revoluţionară ce o riei externe. Vorbitorul a temporane. probleme. cleare, conferind economici tul, ştiinţa, arta şi cultura, trairal p
desfăşoară în slujba înflo dat glas angajamentului şi Aşa cum a arătat secre româneşti atributele înal în Festivalul naţional „Cîn- Consiliuli
ririi patriei, ridicării bu hotărîrii colectivului din Reprezintă un mare a- tarul general al partidului, tului progres tehnic. tarea României", amplă*şi Frontului
năstării generale a po această unitate importantă devăr, preţuit şi stimat de plata datoriei externe, ca generoasă manifestare spi Unităţii !
porului, triumfului cau a energeticii româneşti de întregul popor, recunoscut re a cerut eforturi mari, Asemenea întregii ţări rituală a Epocii Nicolae Adunare
zei păcii şi socialismului a înfăptui neabătut orien în lume, faptul că perioa s-a realizat îii condiţiile a spus vorbitorul — şi ju Ceauşescu, activează peste adoptat
în lume. Satisfacţia ne tările şi indicaţiile date da inaugurată de Congre asigurării dezvoltării eco- deţul Hunedoara — ca ur 4 000 formaţii artistice ce îmbunată
mărginită, pentru achitarea de secretarul general al sul al IX-lea al partidu nomico-sociale a patriei şi mare a poLiticii clarvăză reunesc 120 000 de inter administr
completă a datoriei exter partidului în cursul vizi lui este definită şi va fi ridicării continue a nive toare a partidului şi' sta preţi. lui Rep
ne a ţării — a spus vorbi tei de lucru, pentru a în- eternizată în memoria is lului de trai material şi tului nostru de industria în perioada ce a trecut România,
torul — o însoţim cu ho- tîmpina cu noi succese toriei, drept epoca celor spiritual al poporului. lizare socialistă şi reparti de la Congresul al IX-lea în vastul
zare teritorială armonioa
mai măreţe împliniri în
tărîrea formă a colectivu cea de-a 45-a aniversare a în anii construcţiei so să a forţelor de produc al partidului, localităţile caracter
lui nostru de a depune revoluţiei de eliberare so dezvoltarea şi înflorirea cialiste producţia indus ţie, a sprijinului constant judeţului s-au dezvoltat borat şi f
toate eforturile în scopul cială şi naţională, antifas multilaterală a patriei, a trială a ţării a crescut de acordat de secretarul ge impetuos, multilateral, de Congresul
obţinerii celor mai bune cistă şi anti,imperialistă de triumfului geniului creator 135 de ori, s-au creat noi neral al partidului, a cu venind puternice unităţi partidului
rezultate în cinstea celei Ia 23 August 1944 şi cel românesc, pe frontispiciul ramuri moderne şi s-au noscut în anii Epocii administrativ-teritoriale, cu cu sprijir
de-a 45-â aniversări a ac de-al XlV-lea Congres al căreia s-a înscris cu gran înregistrat sporuri de peste Nicolae Ceauşescu ample o bogată zestre edilitară, al tova
tului istoric de la 23 Au partidului. dioasele realizări pe care 1 300 ori în industria chi prefaceri înnoitoare, cele o intensă viaţă socială şi Ceauşescu
gust şi a Congresului al în încheierea adunării lc-a durat poporul român, mică, ele 500 de ori în con mai mari din întreaga is spirituală. Municipiile Pe plasarea
XlV-lea al partidului. populare a luat cuvîntul numele celui mai brav şi strucţia de maşini, 120 de torie a acestor locuri de troşani, Hunedoara şi De ţelor de
în numele tinerilor din tovarăşul Ion Popa, prim- mare conducător al româ ori la oţel, ca să exem geneză a poporului român. va, oraşele Orăştie, Călan, cuprinsul
nilor, secretarul general al
municipiu, exprimînd pro secretar al Comitetului ju partidului, preşedintele Re-, plificăm doar cu cîteva Astfel, în ultimii 24 de Brad, Haţeg prezintă as tuturor ji
funda recunoştinţă pentru deţean Hunedoara al publicii, tovarăşul Nicolae ramuri şi produse. în ace ani, fondurile fixe din in tăzi imaginea unor locali taţilor j
grija pe care partidul, se P.C.R., preşedintele Comi Ceau.şescu. laşi timp, producţia agri dustria judeţului au cres tăţi în continuă creştere bunăstării
cretarul său generai, tova tetului executiv al Consi colă a crescut de circa 10 cut cu peste 400 la sută, economică, afirmîndu- se ţii întreg
răşul Nicolae Ceau.şescu liului popular judeţean. Comuniştii, oamenii mun ori. iar ceie din agricultură eu ca importante centre in Pe baze
o poartă tinerei generaţii, Stimate tovarăşe, cii din judeţul Hunedoara, Rod al politicii consec 316 Ia sută, ajungînd în dustriale eu contribuţii sultări ci;
tovarăşa Melania Benea, Stimaţi tovarăşi, din municipiul Deva, tră vente de industrializare, prezent ia 100 miliarde lei, deosebite la asigurarea e- lor în ad
prim-secretar al Comitetu De la tribuna acestei iesc sentimente de înaltă de dezvoltare armonioasă producţia industrială spo conomiei naţionale eu ma şi $<
lui municipal al (J.T.C., a mari adunări populare, ca mîndrie. patriotică, unani a economiei, avuţia naţio rind, în aceeaşi perioadă, terii prime şi resurse ener popn
dat glas satisfacţiei deo re reuneşte reprezentanţii mă preţuire şi deplină re nală a ajuns la impresio eu 182,3 la sută. getice, cu alLe însemnate şi în judi
sebite pentru achitarea organismelor democraţiei cunoştinţă pentru hotăriri- nanta cifră de 5 100 mi Pe harta judeţului nos produse. ţele de si
completă de către ţara muncitoreşti revoluţionare, le de excepţională însem liarde lei, din care fon tru au apărut o serie - de Iată, aşadar, stimaţi to bunătăţile
noastră a datoriei externe. ai Frontului Democraţiei nătate istorică adoptate de durile fixe însumează 2 500 industrii şi ramuri noi : varăşi, cum măreţele rea duce la
Subliniind că acest fapt şi Unităţii Socialiste, oa Plenara Comitetului Cen miliarde lei, peste 80 la confecţii şi tricotaje, mase lizări obţinute do poporul tuturor lo'
constituie o victorie istori meni ai muncii din toate tral al partidului, Sesiu sută din aceste creşteri plastice, ciment, hidro- nostru, de oamenii muncii rea niveli
că obţinută de poporul sferele vieţii economice şi nea Marii Adunări Naţio fiind realizate după cel encrgeli că, î n călţăm i n te. din judeţul Hunedoara şi cetăţenilor
român, strîns unit în jurul social-culturale din judeţul nale, forumurile democra de-al IX-lea Congres al Au fost puse în funcţiune municipiul Deva confirmă du-se pvoi
partidului, al secretarului nostru, strîns uniţi în ju ţiei muncitoreşti, revolu Partidului Comunist Ro 40 unităţi industriale, între pe deplin justeţea politicii zare şi di
său general, tovarăşul rul partidului, în unani ţionare care ilustrează cu mân. care întreprinderile minie partidului şi stalului nos nuă a ni'
Nicolae Ceau.şescu, vorbi mitate de gînduri şi sim puterea • de netăgăduit a în anii de glorie ai „Epo re Paroşeni, Livezeni, Va tru, promovată cu consec al «raduli
toarea a arătat hotărîrea ţăminte cu întregul popor, faptelor măreţele succese cii Nicolae Ceauşescu" s-a lea de Brazi, Cîmpu Ini venţă revoluţionară, clar-, al •' Deuito!
tinerilor de a da viaţă aducem un fierbinte oma obţinute de poporul ro realizat un vast program Neag, Lupeni Sud, furna viziune ştiinţifică şi neţăr nedorenc,
sarcinilor ce le revin, a- giu marelui fiu al ţării, mân pe calea construcţiei de investiţii, care repre lele de 1000 metri cubi murit devotament de către in următo
ducîndu-şi întreaga con conducătorul iubit şi în socialiste, prefigurează căi zintă peste 4 100 miliarde pentru fontă cenuşie şi ba iubitul şi bravul nostru centre agr
tribuţie la îndeplinirea cercat al partidului şi sta le dezvoltării în continua lei, au fost create 2 000 de teriile dc cocsificare de la conducător, ctitorul Româ vor cuprii
planului pe acest an, pe tului, erou între eroii nea re a societăţii româneşti, noi întreprinderi amplasa Combinatul siderurgic „Vic niei socialiste moderne, de industr
întregul cincinal. mului, personalitate proe minunatele perspective ale te în centrele vechi şi în toria" Călan, furnalul nr. marele om politic şi de producţie
în cuvîntul său, tovară minentă a vieţii politice viitorului socialist şi cornii- - cele peste 180 de noi plat 9, laminorul de sîrmă şi stat, comunist de ome prestatoare
şul Avram Oprişa, pre contemporane, tovarăşului nist al patriei. forme industriale, s-au rea Oţelăria electrică nr. 2 de nie, tovarăşul Nicolae dotări ecc
şedintele C.A.P. Deva, a Nicolae Ceauşescu, pentru De la înalta tribună a lizat mari sisteme de iri la Combinatul siderurgie Ceauşescu ! litar-gospo
adus vii mulţumiri secre contribuţia şi rolul său forumului comuniştilor, se gaţii pe aproape 4 milioa Hunedoara, întreprinderile în continuare, vorbitorul Stimaţi
tarului general al parti decisiv în conceperea şi în cretarul general al parti ne hectare, importante lu de tricotaje Hunedoara şi a subliniat faptul că Ne sînt
dului pentru grija perma făptuirea întregii strategii dului, tovarăşul Nicolae crări de îmbunătăţiri fun Petroşani, de încălţăminte programele de dezvolta ştiinţă moi
nentă ce o poartă dezvol a dezvoltării economico- Ceauşescu, a formulat ma ciare, de creştere a poten Hunedoara şi de confecţii re conferă m i n u n a t e bile ale v
tării intensive şi moderni sociale a patriei, ataşamen gistrala definiţie a izbînzi- ţialului productiv al pă- Vulcan, 11 hidroagregate perspective creşterii puterii efectuat'
zării agriculturii socialis tul şi identificarea totală lor noastre revoluţionare, mîn tului. pe Amenajarea Rîu Mare- economice a judeţului, ri neral a
te, ridicării nivelului de cu aspiraţiile supreme ale a împlinirilor fără prece Grija pentru creşterea Retezat, Termocentrala dicării nivelului de trai al râsul Ni
trai al oamenilor muncii naţiunii, spiritul revolu dent ale perioadei pe care nivelului de trai material Mintia, Ţesătoria dc mă oamenilor muncii. Vor fi împreună
din această ramură de ba ţionar, patriotismul înflă o parcurgem, materializate şi spiritual al celor ce tase, întreprinderile de construite şi puse în func Elena Cer
ză a economiei naţionale cărat şi profundul uma în achitarea integrală a muncesc s-a . materializat lianţi, de piese de schimb ţiune minele Iscroni şi Lo- tul Huned
şi al întregului popor, o nism cu care acţionează datoriei externe a patriei în construirea după anul si reparaţii utilaj minier nea pilier, o nouă salbă de piui Deva
expresie elocventă în acest pentru triumful cauzei so noastre : „Pentru prima 1965 a aproape 3 milioane Deva, alte obiective eco hidrocentrale pe rîu 1 Strei, juit o am
sens reprezentînd-o şi a- cialismului, a colaborării oară în istoria sa îndelun apartamente din fondurile nomice importante. va fi definitivat progra manifestai
doptarea Legii privind a- şi păcii în lume. gată — declara tovarăşul statului, s-a dezvoltat zes Faţă de 1965, producţia mul de microhidrocentrăle respcctulu
nularea unor datorii ale Cu profund respect şi Nicolae Ceauşescu — Ro trea edilitar-gospodărească de huilă s-a dublat, iar care vor asigura, numai în ţuiri şi !
cooperativelor agricole de stimă deosebită exprimăm mânia nu mai are nici o a tuturor localităţilor ţării. cele de minereuri, cocs, acest an, autonomia ener menilor
producţie şi asociaţiilor e- deplina noastră gratitudi datorie externă, nu mai Vor rămîne înscrise pen fontă, oţel, laminate, nu getică la cinci comune din do reni faţi
conomice intercooperatiste. ne faţă de tovarăşa acade plăteşte tribut nimănui şi tru totdeauna în istorie cunoscut sporuri, cuprinse judeţ. Potenţialii! econo conducăto:
Vorbitorul a subliniat că mician doctor inginer este cu adevărat indepen măreţele ctitorii durate în între 30 şi 300 ia sută. mic al judeţului va creşte statornică
în anii actualului cincinal Elena Ceauşescu, eminent dentă şi economic şi po anii ce au urmat Congre în anii care au trecui prin construirea fabricilor manent
C.A.P. Deva a obţinut în om politie, savant de lar litie !". sului al IX-lea al partidu de la Congresul al IX-lea de confecţii şi de mobilă tării ecc
semnate beneficii, coope gă recunoaştere interna Această victorie de larg lui, indisolubil legate de al partidului, şi agricul din Deva, filaturii de lină judeţului
ratorii fiind hotărîţi ca în ţională, pentru contribuţia ecou naţional şi internaţio neobosita activitate a tova tura judeţului nostru a fă pieptănată din Hunedoara, "neobosita
acest an să obţină cele deosebită la propăşirea nal, care a făcut să ne vi răşului Nicolae Ceauşescu, cut paşi importanţi pe ca întreprinderilor de tricota sacrală ei
mai mari producţii. scumpei noastre patrii, la breze inimile de bucurie, iniţiatorul şi făuritorul tu lea înfăptuirii cerinţelor je din Brad şi de confec cărat pat
lui mulţii
ţii din Călan, secţia de pro
Luînd cuvîntul în ca elaborarea şi înfăptuirea constituind un înălţător turor victoriilor poporului noii revoluţii agrare, am ducţie de tehnică, de calcul Intîlniri
nostru care conferă Româ
drul adunării, tovarăşul politicii interne şi externe act de mîndrie naţională, niei un imens prestigiu în plu program elaborat din Deva, noul complex de Nicolae C
Petru Barna, secretarul a partidului şi statului, la ilustrează justeţea politicii întreaga lume. iniţiativa secretarului ge sere de la Mintia şi altele. rul gener
comitetului de partid de înflorirea continuă a învă- partidului şi stalului, forţa, Sîntem mîndri să evo neral al partidului, tova eu energi
la TiA.G.C.M. Deva a ex ţămîntului, ştiinţei şi cul capacitatea şi vitalitatea căm că in această perioa răşul Nicolae - Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Mintia, s
primat mulţumirea şi mîn- turii româneşti. economiei naţionale, mun dă s-au realizat obiective Producţiile medii la hectar După cum cunoaşteţi, din Hunedoar
dria constructorilor de a Inaugurînd perioada cea ca eroică a poporului nos de importanţă excepţională au sporit de 2,7 ori . îa iniţiativa şi la propunerea Valea Jii
fi înfăptuitori ai unor mai rodnică în împliniri tru, evidenţiază legitimi pentru dezvoltarea ţării, grîu, 3,1 ori la porumb, 3 secretarului general} al Biroului
mari ctitorii ale „Epocii din întreaga istorie a Ro tatea şi viabilitatea socia ce vor vorbi generaţiilor ori Ia cartofi, s-a dezvoltat partidului, t o v a r ă ş u l t-vin de f
Nicolae Ceauşescu" pe pă- mâniei, — a spus în con lismului, aplicarea crea viitoare despre eroismul continuu baza materială a Nicolae Ceauşescu, Marca pop
mînt hunedorean, ai vas tinuare vorbitorul — Con toare a adevărurilor gene oamenilor care au făurit zootehniei, fiind construite Adunare Naţională a votat piui Petr
tului program de sistemati gresul al IX-lea al parti rale ale materialismului măreţe opere cum sînt: 9 complexe de mare capa legea privind anularea o anal iză
zare şi modernizare a lo dului a promovat un curs dialectic şi istoric, a prin canalul Dunăre — Marea citate. pentru creşterea va unor datorii ale coopera modului
calităţilor, iniţiat de se înnoitor în conducerea cipiilor socialismului ştiin Neagră şi canalul Poarta cilor cu lapte şi două pen tivelor agricole de produc sarciniloi
cretarul general al parti ştiinţifică a. întregii socie ţific Ia condiţiile concrete Albă — Midia Năvodari, tru îngrăşarea tineretului ţie şi asociaţiilor econo tărîrilor
dului, tovarăşul Nicolae tăţi, sub impulsii] perma ale ţării noastre. în lungime de circa 100 bovin. mice intercooperatiste, act XlII-lea
Ceauşescu. nent âl tezelor şi ideilor Cu atît mai impresio km, Transfăgărăşanul, me Aceste înfăptuiri fără legislativ de o deosebită ţionale £
După ce a exprimat profund originale ale se nant este acest remarcabil troul bucureştean, care în precedent înregistrate în însemnătate economică şi Profun
mulţumirile călduroase ale cretarului general al parti succes, cu eît el are Ioc în acest an va avea o lun economie şi agricultură se politică, ce demonstrează pentru
oamenilor muncii de la dului, tovarăşul Nicolae contextul accentuării feno gime de peste 60 km, ame reflectă în viaţa socială, forţa şi vitalitatea econo pentru a
Centrala termoelectrică Ceauşescu. Elementul esen menelor de criză, şomaj şi najarea rîului Dîmboviţa în ridicarea bunăstării ma miei româneşti, constituind vaţiile c
Mintia pentru vizita de ţial din această perspecti inflaţie, de stagnare şi re şi canalul Dunăre — Bucu teriale şi spirituale a tu un sprijin deosebit acordat şi indicaţ
lucru efectuată de curînd vă îl constituie adoptarea' cesiune, datoriile' ' externe reşti, aflat în prag de fi turor oamenilor muncii. unităţilor cooperatiste pen în conţin
la această unitate de că unei strategii i'evoluţiona- şi rata dobînzilor devenind nalizare, marile lucrări de Au fost construite şi date tru dezvoltarea agriculturii, comunişt
tre tovarăşul Nicolae re a dezvoltării economi- o povară extrem de greu modernizare şi sistematiza în folosinţă peste .95 000 susţinerea eforturilor ţără cii din
Ceauşescu, împreună cu co-sociale, în centrul că de suportat pe umerii ma re a Capitalei, . a tuturor apartamente şi case ... noi. nimii în vederea obţine- tăţile vb
tovarăşa Elena Ceauşescu, reia se situează politica de rii majorităţi a statelor lu localităţilor ţării. Au fost construite şi date ' rii unor producţii agrico judeţ, ac
directorul întreprinderii e- industrializare, socialistă, mii, în special a celor în ,,j.- în peisajul industrial al în folosinţă modernele le tot mai mari, asigura rîre şi i
lectrocentrale Deva, tova alocarea unei. treimi, din . ' curs de dezvoltare* flirici o patriei au apărut marile spitale cu policlinici de la rea populaţiei.. .cu produse pentru
răşul Flore-a Bere.ş, a rele venitul naţional ‘ pentru adevărată.-. f lână îrii calea ■ centre siderurgice,. Galaţi, Petroşani, Hunedoara, .De .''ajjrphjime atare, satisface- neabătut
vat mîndria şL sentimentul fondul de dezvdîtare şi a- civilizaţiei 'şi progresului, Călăraşi,’' Tîrgovişte, plat va! Orăştib, Haţeg! în pre rea cerinţelor economiei producţi-
de adine patriotism cu ca plicarea consecventă în cu consecinţe imprevizibi formele de foraj marin, zent la un medic revenind naţionale. litico-orj
re encrgeticicnii au primit toate sferele de activitate le pentru multe ţări care modernele combinate ale 467 de locuitori faţă de Marile forumuri întruni du câţi v$
vestea achitării integrale a cuceririlor revoluţiei nu au găsit pînă acum ca petro eh i miei, aeronau Vicii, 774 în 1965. te în Capitala patriei — rii cont