Page 77 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 77
L A
Oamenii muncii hutiedoreni, alături de întregul popor,
;IP@® aduc un cald omagiu partidului, secretarului său
& general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru marile
victorii dobîndite în construcţia socialistă,
S O C I A L I S M U L în întărirea independenţei şi suveranităţii patriei
CALDĂ MULŢUMIRE
PROFUNDĂ MÎNDRIE PATRIOTICĂ,
PENTRU
NEŢĂRMURITĂ RECUNOŞTINJĂ
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL „Pentru prima dată în triale, agricole şi de inte MINUNATELE
istoria sa îndelungată, res naţional, în care jude CONDIŢII
ni S I LI U LII I România nu mai are nici ţele, oraşele şi comunele DE STUDIU
o datorie externă, nu mai patriei socialiste au cunos
plăteşte tribut nimănui şi cut o puternică dezvoltare, Magistrala cuvîntare
este cu adevărat indepen de coîitinuă ridicare a ni a tovarăşului Nicolae
dentă — şi economic şi po velului general de civili
Anul XLI, nr. 9 776 DUMINICA, 23 APRILIE 1989 4 pagini - 50 bani Ceauşescu la recenta Ple
litic I". Aceste cuvinte ale zaţie şi de trai ale între nară a Comitetului Centrai
secretarului general al gului popor. al Partidului Comunist Ro
partidului la Plenara Co Una dintre ctitoriile a- mân a umplut de bucurie
ÎN SPIRITUL CUV1NTĂRH TOVARĂŞULUI N1COLAE CEAUŞESCU mitetului Central din 12— cestor ani eroici este şi şi inimile oamenilor de la
14 aprilie a.c., precum şi I.P.S.R.U.M. Deva, unitate catedră. Am simţit cu toţii
LA PLENARA C.C. AL P.C.R. DIN 12—14 APRILIE A.C. cuvântarea rostită la se care a crescut şi s-a dez mîndria că aparţinem aces
siunea Marii Adunări Na voltat permanent printr-o tui popor, care pentru pri
Agricultura hunedoreană - înscrisă ferm ţionale ne-au umplut ini continuă întărire a ordinii ma dală în îndelungata sa
şi disciplinei, a bunei gos
mile de bucurie, de profun
Lstorie nu mai are nici o
dă mîndrie patriotică şi podăriri şi perfecţionarea datorie externă. Şi aceas
pe casea înfăptuirii cerinţelor noii neţărmurită recunoştinţă conducerii tuturor sectoa tă minunată realizare, de
relor de activitate.
faţă de cel mai iubit fiu
al naţiunii, tovarăşul Alături de colectivele a-şi fi achitat toate dato
riile externe, România a
revouţii agrare’ Nicolae Ceauşescu, genia muncitoreşti din judeţul dobîndit-o în condiţiile u-
întregul
de
Hunedoara,
lul nostru conducător, a
cărui ilustră personalitate nostru popor, comuniştii, nei puternice dezvoltări
economico-sociale a ţării,
Asemenea întregului nos de acestor măsuri impor ţiilor de partid, acordă în este simbolul devenirii toţi oamenii muncii din ale edificării unor ctitorii
tru popor, oamenii muncii tante prin îndeplinirea în treaga atenţie folosirii in noastre socialiste, al pa întreprindere îşi vor spori măreţe: Canalul Dunăre —
clin agricultura judeţului tot mai bune condiţii a în tegrale a fondului funciar triotismului şi activităţii şi mai mult eforturile pen Marea Neagră, Canalul
Hunedoara au urmărit cu datoririlor lor în producţie, şi bazei lehnico-materiale, revoluţionare, dăruirii şi tru a participa cu rezulta Poarta Albă — Midia Nă
deosebit interes lucrările dar şi în ce priveşte livra aplicării pe seară largă a abnegaţiei dedicate patriei te tot mai rodnice la în vodari, metroul bucureş-
plenarei C.C. al P.C.R., ple rea la fondul de stat prin tehnologiilor înaintate dc şi partidului, celor mai treaga dezvoltare a ţării, lean etc. Iar valoa
narei Consiliului Naţional contractarea unor cantităţi cultivare a pămîntului şi înalte aspiraţii ale po pentru a o înfăptui prin rea acestor împliniri este
al Frontului Unităţii şi De mai mari de produse-agro- de creştere a animalelor. porului român. mijloace proprii, fără a
mocraţiei Socialiste, sesiu alimentare, pentru creşte O expresie concretă a După cum arăta tovară mai apela la credite străi Prof. RUSANDA BURS,
nii Marii Adunări Naţio rea, în acest fel, a contri hotărîrii cu care coopera şul Nicolae Ceauşescu, li ne. directorul Liceului
nale, cit şi desfăşurarea buţiei agriculturii noastre torii, mecanizatorii şi ca chidarea datoriei externe AUREL TULBÂCEAN, industrial nr. 1 Deva
marii adunări populare din socialiste la dezvoltarea ge drele tehnice s-au angajat a ţării s-a făcut într-o pe secretarul
municipiul Bucureşti. Dînd nerală a ţării, la ridicarea ca în .acest an — în cinstea rioadă în care s-au reali comitetului de partid
cea mai înaltă apreciere bunăstării generale a po celei de a 45-a aniversări zat vaste obiective indus- dc la I.P.S.R.U.M. Deva (Continuare in pog. a 2-a)
magistralelor cuvîntări ros porului". a actului istoric de la 23
tite de secretarul general Manifestîndu-.şi deplina August 1944 şi celui de al
al partidului, tovarăşul recunoştinţă faţă de poli XlV-lea Congres al parti
Nicolae Ceauşescu, în a- tica înţeleaptă a partidu dului — să obţină cele mai Mobilizare exemplară pentru
ceste forumuri ale partidu lui şi statului, de grija per- mari producţii, o repre
lui şi poporului nostru, ei ' manentă ce este acordată zintă şi modul c.um au ac
şi-au exprimat satisfacţia dezvoltării intensive .şi mo ţionat la efectuarea lucră îmbunătăţirea transporturilor feroviare
deplină pentru marile rea dernizării agriculturii, ri rilor din campania agrico
lizări în construcţia socia dicării nivelului de trai al lă de primăvară, mobiliza
lismului, în întărirea in lucrătorilor de pe ogoare, rea susţinută a întregului Am fost, recent, la Re şurate în noaptea de 11/12 — Aşadar, tovarăşe A-
dependenţei şi suveranită al întregului nostru popor, potenţial de forţe şi mijloa gulatorul de circulaţie şi aprilie a.c. Bineînţeles, în vram Drâmbărean, s-a în
ţii patriei, între care se oamenii muncii din agri ce mecanizate la întreţine mişcare Deva. Această sala regulatorului nu era cheiat un trimestru de ac
înscriu şi plata completă cultura hunedoreană îşi ex rea în cele mai bune con prestigioasă unitate fero prezent decît şeful unită tivitate şi pentru colecti
a datoriei externe, precum primă hotărârea fermă de diţii a culturilor, cu ac viară a judeţului nostru ţii, tovarăşul inginer A- vul R.C.M. Deva. Cum a-
şi legea privind anularea a acţiona cu abnegaţie şi cent deosebit pe asigurarea reprezintă, în acelaşi -timp, vram Drâmbărean, care — rată bilanţul acestei Peri
datoriei de 117 miliarde ici dăruire în vederea înfăp densităţilor prevăzute în oade ?
a cooperativelor agricole tuirii neabătute a sarcinilor tehnologii. în acelaşi timp, — Aş vrea să subliniez,
de producţie .şi asociaţiilor ce ic revin din programele s-au întreprins măsuri pen 1989—an decisiv al cincinalului actual în primul rînd, că şi fero
economice intercooperatiste. de dezvoltare a agriculturii, tru creşterea efect ivelor şi viarii hunedoreni — şi mă
Această lege reprezintă un din programul de autocon- a producţiei animale, pe
important act economic si ducere şi autoaproviziona- lingă sporirea cantitativă Sarcinile de plan- îndeplinite refer la colectivele R.C.M.
politic, care demonstrează re teritorială. în contextul si calitativă a bazei fura exemplar, la toţi indicatorii Deva şi R.C.M. Petroşani
preocuparea partidului şi preocupărilor pentru a jere urmărindu-se îndea — s-au încadrat, în acest
statului nostru socialist transpune în viaţă obiecti proape ameliorarea raselor, an decisiv pentru îndepli
pentru puternica dezvolta vele noii revoluţii agrare, î mbună lăţirea r eproducţiei, nirea obiectivelor din ac
re a agriculturii. cerinţele formulate de se organizarea temeinică a ta o adevărată fereastră des „conectat" între microfoa tualul cincinal, cu toate
Refcrindu-se la semnifi cretarul general al parti berelor de vară, respecta chisă către staţiile C.F.R., ne, panouri cu luminiţe, forţele în realizarea şi de
caţia anulării datoriilor dului privind realizarea rea programelor do lucru un model de operativitate telefoane şi difuzoare — păşirea sarcinilor ce le re
cooperativelor agricole de unei agriculturi intensive, in ferme, precum şi ridi în recepţionavea şi trans purta un dialog viu, con vin, a angajamentelor asu
producţie, în cuvântarea de înalt randament, astfel carea pregătirii profesio miterea comunicărilor spe cret, practic, cu şefii do
rostită la plenara C.C. al îneît să se obţină ccl pu nale a lucrătorilor din sec cifice activităţii de trans staţii de pe raza de activi mate în întrecerea socia
P.C.R. din 12—14 aprilie ţin 30 000—40 000 lei la torul zootehnic. în consens port feroviar. S-a nimerit tate. Vom încerca, pe cît listă. Dc pildă, rulajul va-
a.c, secretarul general al hectarul agricol şi 50 000— cu cerinţele pentru spori posibil, să ilustrăm inter
partidului relevă că: „Sînt 55 000 lei ia hectarul ara rea rentabilităţii activităţii ca popasul nostru reporte MARIN NEGOIŢA
<a
convins că toate coopera bil, lucrătorii ogoarelor ricesc la R.C.M. Deva să viul nostru cu cîteva sec
tivele, toţi oamenii muncii hunedorene, sub conduce fie chiar în timpul unei a- venţe culese din „teleopc-
din agricultură vor răspun rea organelor şi organiza (Continuare in pag. a 2 a) nalize a activităţii desfă- rativa" amintită. (Continuare în pag. a 2-a)
Toţi locuitorii satelor —
la întreţinerea culturilor!
liotărîţi să răspundă pentru a realiza cele mai taţiile ce au căzut în ul că cei peste 200 oameni ce
prin fapte grijii pe care con mari producţii în anul 1989. tima perioadă au favorizat au participat zilnic la pră
ducerea partidului şi sta Vizând înfăptuirea unui a- şi apariţia buruienilor, s-a şită au înţeles aşa cum se
tului, personal secretarul semenea obiectiv, la Coo trecut cu toate forţele me cuvine rostul aplicării a-
general al partidului, tova perativa agricolă de pro canice şi manuale la rea cordului global, fiecare şti
răşul Nicolae Ceauşescu, ducţie din Romos au fost lizarea praşilelor. Reparti ind că de nivelul produc
o poartă dezvoltării agri luate măsuri politice şi zarea culturilor, angajate ţiei ce se va obţine de
culturii, consolidării econo organizatorice menite să în acord global cu coope pind nemijlocit întărirea
mice a unităţilor agricole determine efectuarea în ratorii şi mecanizatorii, s-a proprietăţii cooperatiste,
şi ridicării nivelului de cele mai bune condiţii a făcut din vreme pe forma veniturile unităţii şi ale
trai al ţărănimii — o ex întregului volum de lucrări ţii de lucru, în raport de fiecărui cooperator. Iată
presie elocventă a acestor din campania agricolă de forţa de muncă a satului. de ce s-a asigurat perma
preocupări constituind-o şi primăvară. Procedând în acest mod, a nent o bună mobilizare a
adoptarea de către Marea Preşedintele şi inginerul fost posibil ca în două zile cooperatorilor şi familiilor
Adunare Naţională a re şef ol unităţii, Mircea Pă- bune de lucru în cîmp să acestora (mulţi fiind înca
centei Legi privind anula trînjan, aprecia că, dato fie efectuată prima praşilă draţi în unităţi industriale
rea unor datorii ale coo rită efectuării la un înalt manuală pe toate cele 11 şi instituţii), la efectuarea
perativelor agricole de nivel calitativ a însămîn- ha cultivate cu sfeclă fu lucrărilor de întreţinere a
producţie şi asociaţiilor e~ ţărilor, culturile prăşitoare rajeră. De asemenea, Ia culturilor. Merită eviden-
conomice intercooperatiste — sfecla şi cartofii — au sfecla de zahăr cooperato
—, lucrătorii ogoarelor ju răsărit uniform şi au o bu rii au prăşit, pînă ieri, 60 N1COLAE TiRCOB U.U.M.R. Crişcior. Strungarul Lazfir Cazan este unui
deţului nostru acţionează nă dezvoltare pe toată su la sută din suprafaţă. dintre fruntaşii cu care se mîndreşte colectivul de Iu
cu hărnicie şi pricepere prafaţa, întrucît precipi Interlocutorul ne spunea (Continuare in pag. a 3 a) sectorul întreţinere I.
