Page 79 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 79
llJMINICA, 23 APRILIE 1989 Pa . 3
S
1 Mai 1 9 3 9 — sub semnul luptei „Informare - cercetare -
ZIUNE
împotriva fascismului şi războiului (III) dezvoltare tehnologică"
IICA,
RILIE In dimineaţa zilei de 1 luptă pentru apărarea in o singură credinţă în sluj beră şi independentă ! Jos In magistrala cuvînta- specialitate a oamenilor
Mai 1939, Capitala a că tereselor celor ce muncesc, ba ideii de pace şi de în fascismul I Jos agresorul
mea copii- pătat o înfăţişare neobiş pentru pace, democraţie şi frăţire, dar, în acelaşi hitlerist! Vrem amnistie re rostită de secreta muncii din ramura mi
ub tricolor, nuită: mii de muncitori libertate. Dînd expresie timp, gata în orice mo pentru deţinuţii antifas rul general al parti nieră din judeţul nostru,
12,40 Via- din Bucureşti şi provincie, înaltelor idealuri de luptă ment să-şi apere cu îndîr- cişti I Arestarea fasciştilor! dului, tovarăşul Nicolae printr-un contact perma
13.00 Telex delegaţi ai breslelor se ale maselor muncitoare jire drepturile sfinte cîş- Şi asta în faţa Palatului Ceauşescu, la recenta nent şi avizat cu publi
ini dprţiini- îndreptau spre sălile di pentru apărarea drepturi tigate cu sîngele generaţii regal". Plenară a C.C. al P.C.It., caţiile tehnice româneşti
t de 'prîni nainte stabilite pentru des lor cetăţeneşti, vorbitprji,, lor „trecute, care ne-au dat Legionarii,'aflaţi iii Pia document de excepţiona şi străine aflate în dota
i sub fla- făşurarea lucrărilor Con precum şi întregul audito independenţa şi unirea, ţa Palatului regal în afara lă însemnătate teoretică rea bibliotecilor, condi
* Tradiţii gresului breslelor şi a în riu- şi-au exprimat solida drepturi sfinte pe care cei coloanei de demonstranţi şi practică, se menţiona, ţie importantă în intro
eme * Din trunirilor muncitorilor, me ritatea cu militanţii revo de azi şi cei de mîine vor şi care au încercaţ. să lan cu clarviziunea şi înţe ducerea progresului şti
ului româ- seriaşilor şi funcţionarilor luţionari şi luptătorii anti lupta să le menţină oriea- seze lozinci fasciste, au pri lepciunea ce-i sînt carac inţific, modernizarea pro
paratul do particulari. întrucît sala fascişti aflaţi în închi re ar fi jertfele ce le vom mit o viguroasă ripostă din teristice conducătorului ceselor de producţie,
irâ * Vino cinematografului „Aro" era sori. face în acest scop". partea muncitorimii. partidului şi statului nos creşterea productivităţii
eţii * Mari cu lotul neîncăpătoare pen Concomitent cu întruni După terminarea Con Manifestanţii s-au pro tru, că în viitor „Este ne muncii.
•anului * tru miile de muncitori ve rea muncitorilor din sala gresului breslelor, delega nunţat cu hotărîre împotri cesar să se acorde o a- In cadrul manifestării
tenţie deosebită creşterii
calc din niţi din toată ţara, un „Tomis" şi sala „Aro" s-au ţii, avînd drapele tricolo va oricărei politici de con mai puternice a produc au fost prezentate de că
iort * Au- mare număr de muncitori desfăşurat lucrările primu re, au ieşit în stradă unde cesii faţă de statele fas tivităţii muncii în toate tre specialişti din Capita
ale * Sec- şi funcţionari particulari lui Congres general al bres au fost urmaţi de partici ciste revizioniste, pentru o lă comunicări vizînd pre
icctatorului au ţinut întrunirea în sala lelor, deschis sub preşe panţii la adunările din politică de alianţă cu ţă domeniile, pe baza orga ocupări pe plan intern şi
derea pro- „Tomis". întrunirea des dinţia ministrului muncii, sălile „Tomis" şi „En- rile democratice. Pretutin nizării ştiinţifice, a do internaţional în informa
19.00 Telc- chisă la ora 8 dimineaţa Mihai Halea, şi cu parti tracht". în această zi Ca deni ei au scandat: „Vrem tării cu noi utilaje şi ma rea tehnico-ştiinţifică a
şini complexe şi moder
0 Cîntarca s-a desfăşurat sub preşe ciparea unor membri ai pitala a asistat la trecerea respectarea graniţelor! Tră cadrelor dc conducere şi
nizate, a automatizării şi specialiştilor din indus
lagiul Jării dinţia militantului socia guvernului, între care pre celui mai impunător corte iască integritatea terito mecanizării diferitelor lu
1 iubit • list Nicolae Marian şi în rială a României I Să ţi tria minieră, serviciile de
fistic Cursa prezenţa lui Gheorghe nem piept agresorului I crări în toate sectoarele informare asigurate de
de activitate". în urmă
Naţional
Institutul
de
îjurnal • Stroia, preşedintele Came 1 Mai 1989 — 50 dc ani de la marca Vrem rezistenţă faţă de torul cincinal trebuie să Informare şi Documenta
ea progra- rei de muncă din Bucu demonstraţie patriotică, antirăzboinică şi plănuitul atac al puterilor
reşti. Prin amploarea par antifascistă din Capitală ; 100 de ani de fasciste I Nu vrem război I se acorde, de asemenea, re, de a’.ţi factori în
ticipării muncitorilor, prin sărbătorire a Zilei solidarităţii internaţionale Vrem alianţă cu ţările de o atenţie mai mare dez scopul amplificării pro
APRILIE lozincile arborate ca şi mocratice I Jos Hitler I voltării bazei proprii de gresului teh n i co-ş t i i n ţ i f ic
prin cuvîntările rostite de a celor ce muncesc Jos Musolini I". S-a fă:ut materii prime şi resurse ctc. La rîndul lor, cadre
dejurnal • o scamă de vorbitori, în încă o dată dovada că energetice, înfăptuirii ne de specialitate din jude
i - progra- trunirea din sala „Tomis" şedintele Consiliului de giu format din muncitori muncitorii ştiu să răspun abătute a programelor de ţul nostru au înfăţişat
19,45 s-a constituit de la bun în Miniştri, Armând Călines- şi meseriaşi. „Mii şi mii dă cu entuziasm atunci cercetări geologice. activitatea lor pe linia
i . 1 o ceput în-tr-o expresie fi cu. Congresul breslelor a de muncitori, meseriaşi, cînd este vorba de arătat Acestui deziderat a ur extinderii tehnologiilor
i împlinite delă a spiritului revoluţio avut un caracter oficial, funcţionari şi intelectuali, simţămintele şi de mani mărit să îi răspundă şi de extracţie cu produc
39-1989 • nar imprimat de partidul fapt repercutat şi asupra femei muncitoare, ţărance, festat pentru un ideal ca consfătuirea cu cadrele tivitate sporită şi consum
folcloric • comunist prin întreaga conţinutului discursurilor intelectuale, mase de tineri re este al întregii naţiuni. tehnico-inginereşti şi bi redus de materia! \ orga
aţia rovo- pregătire a zilei de 1 Mai. reprezentanţilor breslelor muncitori antifascişti" şi-au Consemnînd în rapoarte bliotecarii din unităţile nizarea ştiinţifică a pro
acţiune • Descriind atmosfera ce Cu toate acestea, vorbitorii unit glasurile şi braţele, şi note informative desfă miniere .şi de preparare ducţiei şi a muncii, me
a minereurilor organiza
îtările de domnea în sala „Tomis" în din partea breslelor de pentru a constitui împreu şurarea demonstraţiei, or tă ia Brad, sub generi canizarea şi automatiza
>a contcm- această dimineaţă de 1 muncitori, abordînd pro nă „o adevărată înfrăţire ganele represive arătau că rea ca imperative ale
21,35 Ce-fi Mai, ziarul „Scînteia" re blemele fundamentale ale de luptă antifascistă”, — „Manifestanţii ajunşi în cul „Informare-cercetare- creşterii productivităţii
ie, dulce lata: „Sala şi curtea era poporului român, în con relua ziarul „Scînteia" în dreptul Prefecturii de po dezvoltarc tehnologică" de muncii, susţinerea lucră
către Comitetul judeţean rilor în condiţii de pre
>1,50 Tele- arhiplină; iată pe sindica textul situaţiei internaţio numărul din iunie 1939. liţie au strigat cunoscutele de cultură şi educaţie siuni mai mari In M.na
10 înqhide- liştii din strada Dîrstoru- nale deosebit de grave, au In jurul orei 12, demon lozinci comuniste". socialistă, Consiliul oră
ilui. lui, iată-i pe cei din Iz reluat şi unele aspecte le stranţii au ajuns în Piaţa In încheierea manifesta Ţebea, maşini şi utilaje
vor, Uranus, pe meşteşu gate de interesele de clasă Romană, de unde, pe di ţiei, care, potrivit progra şenesc de educaţie poli miniere realizate la
gari, funcţionari particu ale proletariatului. ferite străzi, s-au îndrep mului, a avut ca punct fi tică şi cultură socialistă, U.U.M.R. Crişcior. A fost
lari şi alţii — cu greu îşi Luînd în considerare si tat spre Piaţa Palatului. nal Parcul Libertăţii, de bibliotecile judeţeană şi reliefat rolul biblioteci
fac drumul spre uşa de tuaţia internaţională, cînd Din piepturile celor peste monstranţii au depus o co orăşenească Brad. lor în sporirea nivelului
intrare... Deasupra cape pacea era în pericol, iar 20 de mii de manifestanţi roană de flori la Monumen Prin comunicările pre de cunoştinţe tehnico-
telor mulţimii muncitorii integritatea teritorială a au răsunat lozincile: „Jos tul eroului necunoscut, în zentate, consfătuirea a stiinţificc cu largă apli
vremea se conştienţi înalţă placarde României era ameninţată fascismul, jos Garda de semn de recunoştinţă pen evidenţiat necesitatea ri cabilitate în producţie.
ţii va fi în antifasciste: Să apărăm tru cei care s-au jertfit dicării continue a nive
ilă. Cerul graniţele ţării împotriva direct de tendinţele revi fier, jos regimul de dic pentru unitatea şi inde lului cunoştinţelor de MiNEL BODEA
lt noros şi zioniste, agresive ale fas tatură regală, pace, pîine,
i cu carac- agresorului hitleri.st I Tră cismului, congresul a adop pămînt, libertate". Scan pendenţa ţării şi ca o ex
însoţlte şi iască independenţa naţio tat .în unanimitate o mo darea lozincilor stabilite presie a angajamentului
electrice nală a ţării I Jos fascis lor solemn de a păstra a-
tiv extinse, mul ! Amnistie pentru de ţiune prin care se făcea de partidul comunist s-a ceastă nobilă tradiţie, de Toţi locuitorii satelor —
*
irima parte apel ca: „Toţi membrii amplificat pe parcurs, răz-
* 'lat grin- ţinuţii antifascişti...". breslelor ai căror repre bătînd cu deosebită vigoa a nu precupeţi nimic pen ia întreţinerea culturilorî
sli fin Lozincile patriotice şi zentanţi participă la acest re în faţa Palatului regal. tru salvarea patriei. Ca
i__.nsificAri unul din principalii orga
revoluţionare, care au ră Congres să contribuie cu Regele Carol al II-lea, ie (Urmare din pag 1) faţă de calitatea lucrărilor
km/orfl, Ia nizatori ai marii demon de întreţinere, inginerul şef
ectorul su- sunat din piepturile miilor întreg cîştigul lor de pe o şind în balconul palatului straţii antifasciste de la 1
vest. Tem- de participanţi, evocau zi pentru mărirea fondu pentru a fi omagiat de ţiaită, de asemenea, con al unităţii fiind cel care
lime vor fi vibrant voinţa de nestră lui de înzestrare a armatei demonstranţi, a fost ne Mai 1939 din Bucureşti, to ştiinciozitatea dovedită în u r măr eş tc îndeaproape
3 şi 8 gra- mutat a muncitorimii, a ma şi de apărare a integrităţii- voit să asculte lozincile varăşul Nicblae Ceauşescu muncă de mecanizatorul menţinerea permanentă â
naxime În selor largi populare de a ţării". Această hotărîre a strigate de mase, care ex evoca astfel desfăşurarea Vasile Macoviciuc, care a terenului fără buruieni pe
de grade. lupta hotărît pentru eman congresului a avut un larg primau adevăratul glas al evenimentelor: „In Bucu asigurat efectuarea primei toate solele, păstrarea den
ciparea socială şi pentru ecou în opinia publică, în poporului român, năzuinţe reşti, peste douăzeci de praşile mecanice pc întrea sităţilor stabilite prin teh
vremea va mii de cetăţeni au mani
instabilă, democraţie, pentru liber cercurile democratice şi le lui pentru dreptate şi ga suprafaţă cultivată cu nologii, combaterea eficien
tatea, independenţa şi in antifasciste, în presa edi democraţie, hotărîrea fer festat în stradă împotriva sfeclă dc zahăr şi de fu tă a bolilor şi dăunători
>s. Vor ră
ii sub for- tegritatea teritorială a pa tată de către acestea. Ast mă de a lupta împotriva Germaniei hitleriste, şi, ca raj. lor — condiţii esenţiale
lapovilă şi triei. Această atmosferă a fel, ziarul „Universul" co fascismului. Consemnînd simbol al hotărîrii de luptă La cultura cartofilor, ca pentru obţinerea unor re
aiul va su- fost accentuată şi prin cu menta: „Congresul bresle amploarea manifestaţiei din pentru apărarea patriei, re ocupă 40 de ha, s-a a- colte superioare la hectar
cu inlensi- vîntările rostite de la tri lor a fost încă un prilej faţa Palatului regal, orga au depus coroane de flori plicat prima lucrare de re- la toate culturile. C.A.P.
• de 50—70 buna întrunirii. Vorbitorii, de a se repeta spre ştiinţa nul central al C. C. al la Mormîntul eroului ne bilonat, această sarcină f - lîomos oferă un exemplu
1
retorul ves- cunoscut". ind încredinţată mecaniza ce trebuie urmat de către
va produce în marea lor majoritate, tuturor că în faţa oricărei P.C.R. scria: „masele con
olog de scr- au subliniat importanţa zi eventualităţi neamul ro tinuau să strige cu entu (Va urma) torului Petiu Cusmoi. toate unităţile agricole din
CCflCO). lei de 1 Mai, ca zi de mânesc stă strîns unit, eu ziasm: „Vrem România li Prof. IOAN FRAŢILA De menţionat este grija judeţul nostru.
spunzînd prin fapte de munca sarcinilor formulate de secretarul general al partidului, t o v a r â ş u i Nico:ae Ceauşescu.
