Page 81 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 81
r -Ţ \) K ^
PROLETARI DIN.-TOATE"'TARILE. UN1Ţ1-VĂ!
în întîmpinarea Zilei de 1 Mai
I j R
MAI MULTĂ ENERGIE la sută. Pînă la această
ELECTRICĂ dată au fost terminate
semănăturile în solarii pe
0 400 mp, au fost execu
în întîmpinarea măreţei tate culturi în pepiniere
S I M I A L I S m L geticicnii de la I. L. Ha lor forestieri necesari lu
sărbători a solidarităţii
pentru producerea puieţi-
internaţionale a celor ce
muncesc — î Mai, ener-
crărilor de împăduriri po
1 250 ari.
ţeg îşi intensifică efortu
I’rintr-o organizare co
rile pentru a asigura ţării respunzătoare a acţiuni
tot mai multă energic e- lor din cadrul „Lunii pă
lectrică. Aşa cum ne spu durii" şi a mobilizării
nea inginerul Mircca Teo unui număr mare de ti
dor, directorul întreprin neri şi vîrstnici din judeţ,
derii, printr-o tot mai lucrările de împăduriri
bună organizare a mun în fond forestier şi pe
cii, acţionînd în ordine terenuri degradate au fost
şi disciplină, cncrgcticic- executate în perioada op
nii haţegani au pulsat timă, realizîndu-se sar
suplimentar anul acesta, cultorii din cadrul Inspec cinile de plan anuale în
IN SPIRITUL CUVÎNTĂRH TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în sistemul energetic na toratului -silvic judeţean procent de 100 la sută.
ţional, aproape X 100 MWh intîmpină ziua de 1 Mai Au fost plantaţi în aceas
LA PLENARA C.C. AL P.CR. DIN 12-14 APRILIE A.C. energie electrică. liste un cu realizări deosebite. tă primăvară peste 6 mi
succes care va cunoaşte Astfel, în perioada care lioane puieţi de răşinoa-
noi creşteri în perioada a trecut din acest an, se şi foioase, din specii
Organizarea şi modernizarea localităţilor, care urmează. producţia unităţilor silvi autohtone valoroase. O
ce a fost realizată în contribuţie însemnată la
REALIZĂRI ALE procent de 101,0 la sută, aceste realizări şi-au adu.
sistematizarea teritoriului — condiţii SILVICULTORILOR exportul 108,-1 la sută, in. s-o colectivele din ocoa
lele silvice Hunedoara,
vestiţiile 120,6 la sută.
Acţionînd cu hărnicie tăierile de îngrijire în Simcria, Dobra şi Petro
esenţiale ale ridicării generale şi responsabilitate, silvi arboretele tinere — 100 şani.
a nivelului de trai, material şi spiritual
în cuvînţarca rostită do la iniţiativa şi cu contribu pînă la apropierea lor de
secretarul general al parti ţia nemijlocită a secretaru trăsăturile specifice oraşu
dului, tovarăşul Nipolae lui general al partidului, to lui au făcut necesare noi
Ceauşpscu, la Plenara C.C. varăşul Nicolae Ccauşescu, îmbunătăţiri la legea a-
ăl P.C.R. din 12—14 apri a deschis calea puternicei doptată în 1968. Ele au
lie a.c., un loc distinct l-au dezvoltări a forţelor de fost aduse prin legea vota
ocupat problemele ce pri producţie pe întreg terito tă ia recenta sesiune a Ma
vesc organizarea şi moder riul ţării. Martori ai aces rii Adunări Naţionale.
nizarea localităţilor, siste tui proces dinamic şi vi Forma de organizare
matizarea teritoriului, op guros, participanţii nemij îmbunătăţită impune aten
timizarea transporturilor, lociţi la realizarea lui, oa ţiei problemele dezvoltării
căilor, .de comunicaţii şi a menii muncii şi cetăţenii economico-sociale a locali
reţelelor de energie elec judeţului nostru au fost, tăţilor urbane şi rurale în
trică. .. în acelaşi timp, beneficia spiritul principiilor auto-
„ Consiliile populare, îm rii lui. Este revelator în conducerii şi autogestiunii
preună cu locuitorii fiecă sprijinul acestei afirmaţii teritoriale. Va trebui să se
rei localităţi— sublinia to faptul că în 25 de ani s-au asigure în continuare o
varăşul Nicolae Ccauşescu creat în economia judeţu mai bună folosire a .pă-
— trebuie să acţioneze ast lui: peste 42 000 noi locuri mîntului, astfel îneît să se
fel- îneît fiecare oraş şi co de muncă. Aceasta demon ajungă la o producţie de I.P.S.R.U.M. Deva. Mecanicii Victor Tătnru, 1,1 viu Itogilnn, Vlorel Hurza şi Cornel
mună să devină un puter strează cu puterea de ne 35 000—40 000 Iei la hecta Molso sînt doar cîţlva dintre pricepuţii meşteri ni atelierului de reparaţii motoare pen
nic centru cconomico-so- tăgăduit a faptelor juste rul agricol şi de 50 000— tru autobasculantele grele, co lectiv care acum şi-u dobîndil un bun prestigiu privind ca-
litatea reparaţiilor.
cial, demn de societatea ţea politicii de ampla 55.000 lei la cel arabil.
socialistă şi comunistă. Nu sare judicioasă în te Concomitent se va dez
mai aşa vom crea condi ritoriu a forţelor de pro volta producţia industrială,
ţiile necesare pentru dis ducţie a industriei, de dez în mod deosebit cea de
pariţia treptată a deosebi voltare a agriculturii, ca mică industrie la sate, ast
rilor dintre oraş şi sat, a- singure căi de asigurare a fel îneît să ajungă la ni
propierea condiţiilor de ridicării generale a nive velul de ccl puţin 10 000
muncă şi de viaţă, ridica lului de viaţă şi civiliza lei pe locuitor. în măsură
rea generală a nivelului dc ţie al poporului. corespunzătoare nevoilor
trai material şi spiritual". Schimbările petrecute în populaţiei vor spori pres- Timpul prielnic - folosit din plin
Organizarea teri lor ial-ad- structura judeţelor, spori
ministrativă înfăptuită în rea numărului de oraşe,
urmă cu peste 21 do ani, dezvoltarea unor comune (Continuare în pag. a 2-a} pentru întreţinerea culturilor!
Oamenii muncii hanedoreni, alături de întregul popor, aduc un cald
Măsurile adoptate de inginerului şef al unităţii,
conducerea partidului şi Cornelia Stăncescu. au lu
omagiu partidului, secretarului săti generat, tovarăşul statului, la iniţiativa se crat dc asemenea cu hăr
cretarului general al parti nicie tractoriştii Andrei
dului, tovarăşul Nicolae Gligor, Ilie Brezeştcan,
Nicolae Ceauşescu, pentru marile victorii dobîndite în construcţia Ccauşescu, privind anula Vasiie Negru şi alţii, care
rea unor datorii ale coo şi-au adus o însemnată
socialistă, în întărirea independenţei şi suveranităţii patriei perativelor agricole şi aso contribuţie la încheierea
ciaţiilor economice inter-
grabnică a lucrărilor ce
cooperatiste, cît şi majo condiţionează obţinerea u-
UN SUCCES ÎN CARE SE REGĂSEŞTE FAPTELE NOASTRE DE MUNCĂ - rarea cantităţilor de ce nor producţii superioare la
reale şi legume repartizate hectar. Cu forţele de care
CONTRIBUŢIA ÎNTREGULUI POPOR EXPRESIE A ÎNCREDERI! DEPUNE pentru plata în acord glo dispune cooperativa, rebi-
Am citit cu emoţie şi succes în care se regăseşte ÎN JUSTEŢEA POLITICII PARTIDULUI bal a cooperatorilor repre lonatul va fi încheiat în
ccl mult două zile.
zintă puternice stimulente
îndreptăţită mîndrie pa munca întregului popor, cu Magistrala cuvântare a te şi înaintare a României La C.A.P. Ribiţa, în tar
triotică cuvînţarca secre toate aspiraţiile sale de t o v a r ă ş u l u i Nicolae spre comunism. Este un în vederea creşterii pro laua ocupată cu cartofi
tarului general al partidu mai bine. Pornind de aici Ceauşescu, secretarul ge succes de cea mai mare ducţiei vegetale şi animale, l-am întîlnit pc mecaniza
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae se vor putea realiza în neral al partidului, la însemnătate al poporului a livrărilor la fondul de torul David Borza, care a
Ccauşescu, la Plenara C. C. mai bune condiţii progra recenta Plenară a C. C. a nostru care, în perioada stat şi ridicării nivelului terminat rebilonatui, cu
al P.C.U. din 12—14 apri mele noastre de dezvol P.C.R., din care am aflat de măreţe înfăptuiri inau dc dezvoltare a cooperati excepţia unei suprafeţe ce
lie, magistral document tare, de modernizare a in că la sfirşitul lunii martie gurată de Congresul al velor, a comunelor. Pentru mai trebuie erbicidată. In
programatic, care jalonea dustriei şi a întregii eco a.c., România a plătit com IX-lea al P.C.R., urmînd a transpune în fapte ase terlocutorul aprecia că este
ză ştiinţific noua etapă de nomii, de ridicare a ora plet datoria externă, pre cu încredere partidul, a menea obiective, în unită posibil ca lucrarea dc în
dezvoltare a României so şelor şi satelor patriei şi cum şi cuvînţarca rostită obţinut măreţe realizări în ţile din C.U.A.S.C. Baia dc treţinere mecanizată a cul
cialiste, începînd cu cinci creşterea necontenită a ni la sesiunea Marii Adunări înălţarea patriei noastre Criş se acordă atenţie spo turii respective să fie în
nalul al IX-lea. în acelaşi velului de viaţă şi civili Naţionale au trezit în ini pe noi culmi de progres rită efectuării tn bune cheiată pe toată suprafaţa
timp, ne-a umplut inimile zaţie ale întregului popor. mile cooperatorilor, meca şi civilizaţie. condiţii a lucrărilor de într-o singură zi bună de
de bucurie faptul că înce Paralel cu lichidarea da nizatorilor şi specialiştilor Cu aceleaşi sentimente întreţinere a culturilor, fo lucru în cîmp. Duminică,
pînd de la sfirşitul lunii toriei externe, România a de la Cooperativa agricolă am primit şi măsurile ini losirii din plin a utilajelor a îmbrăcat hainele de lu
1
martie a.c. România şi-a făcut an de an paşi vigu- de producţie din Şoimuş ţiate de secretarul general şi timpului favorabil rea cru şi mecanizatorul Ni
achitat în întregime dato ro.şi spre înfăptuirea hotă- sentimente de adîncă bucu al partidului şi supuse a- lizării acţiunilor în cîmp, colae Goida, el apropiind
ria externă. rlrilor Congresului al XIII- rie şi satisfacţie. Această probării Plenarei C. C. al care hotărăsc soarta recol de terminare rebilonatui
Din cuvântarea secreta lea şi Conferinţei Naţio înfăptuire răsplăteşte efor P.C.R. din 12—14 aprilie tei. cartofilor la C.A.P. Lunca
rului general al partidului, nale ale partidului asigu- turile depuse de poporul a.c., privind anularea Edificator în acest sens Moţilor.
poporul nostru a luat cu rind, sub înţeleaptă con nostru, sub conducerea unor datorii ale coo este şi faptul că. dumini Imediat ce starea timpu
noştinţă dc efortul finan ducere a partidului, a se înţeleaptă a partidului, perativelor agricole de că, pînă după-armază, cînd lui şi terenului permit in
ciar uriaş pe care l-a făcut cretarului său general, to pentru edificarea noii so producţie. Acestea vă a început să plouă, meca trarea cu mijloacele meca
România spre a se achita varăşul Nicolae Ceauşescu, cietăţi pe pămîntul pa desc, încă o dată cu pu nizatorii au fost prezenţi nizate în cîmp — ne spu- .
de povara datoriei exter triei, demonstrează forţa terea de netăgăduit a fap- la datorie. La C.A.P. Brad, nea ing. Florian Tomuş,
ne, spre a nu mai fi ne Ing. ZOIŢA MÂTĂSARU, economiei româneşti, des- lucrarea de rebilonare a directorul S.M.A. Baia de
voită să transfere în afara preşedintele U.J.C.M. chizind perspective minu ALEXANDRU BARDI, cartofilor a fost încredin
graniţelor ei, sub forma Hunedoara - Deva nate pentru înfăptuirea îngrijitor dc animale ţată lui Iosif Laza, care a NICOLAE T1RCOB
dobînzilor, o parte a veni Programului partidului de la C.A.P. Şoimuş ajuns la jumătate cu su
tului naţional. Lichidarea făurire a societăţii socia prafaţa întreţinută meca
datoriei externe este un (Continuata în pag. « 2-a} liste multilateral dezvolta (Continuare în pag. a 2-a) nizat. Sub supravegherea (Continuare în pag. a 4-a)
