Page 82 - Drumul_socialismului_1989_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 77

a» se v f f <> ■ v->' ■*'. '
bate ia termen! Evoluţii artistice de calitate, de mare
rm.
sinceritate ale interpreţilor elevi 19,25 Din
« 19,00
nsfalatorii - permanent pe„sohei@Se“hărniciei! Cetatea siderurgiştilor să contribuie la formarea matic, jocuri muzicale patriotice,
re 0 19,4
hunedoreni de pe Cerna şi adîncirea trăsăturilor ş.a. de unde ar putea în­ programe
Se cunosc eforturile pe instalaţii — care execută, darea integrală a fermei a găzduit sîmbătă între­ patriotice, revoluţionare văţa ceva chiar şi maturii. 20,05 Tea
care oamenii muncii din efectiv, lucrările şi o sec­ este luna iunie a.c. Ne vom cerile etapei republicane ale personalităţii tinerilor, Se poate afirma cu nire pe p
cadrul Trustului antrepri­ ţie de producţie industria­ mobiliza toate forţele pen­ a celei de a VH-a ediţii amplificarea dragostei lor toată certitudinea că tot pentru te
ză generală pentru :on- lă, unde sînt realizate o tru ă-1 respecta !". a Festivalului naţional pentru patria noastră so­ ce au adus pionierii şi Constantin
strucţii-montaj I-Iunedoa- parte din reperele şi sub- — Ce argumente faptice „Cîntarea României", în cialistă, pentru partid şi elevii hunedoreni în eta­ Derel Vi ş.
ra-Deva le fac pentru în­ ansamblele necesare. Oa­ pot fi aduse acestui anga­ cadrul căreia juriul na­ secretarul său general, pa republicană a festiva- - driescu, .
deplinirea sarcinilor de menii celor două brigăzi jament ? ţional, avîndu-1 în frunte t o v a r ă ş u l Nicolae lului a purtat girul cali­ Virginia N
plan şi realizarea unor sînt prezenţi în toate loca­ — în prima decadă a pe profesorul universitar, Ceau.şescu. Cu adînc res­ tăţii, creîncl premisele Vasilescu
lucrări de bună calitate, lităţile judeţului, unde lunii aprilie am reuşit să Iuliu Silaghi, de la Con­ pect a fost valorificat Idei în ac]
între aceşti harnici con­ trustul nostru are lucrări, predăm beneficiarului încă servatorul'„George Dima" cîntecul şi dansul popular menţinerii judeţului nos­ Telejurnal.
structori, cei din cadrul mai puţin la Petroşani şi o hală de producţie, iar din Cluj-Napoca, a apre­ preluate din vatra satu­ tru şi după această ediţie
Antreprizei specializate în Petrila, unde instalaţiile pînă la sfîrşitul lunii o ciat evoluţia artiştilor lui hunedorean, obiceiu­ între judeţele fruntaşe pe
instalaţii-montaj Deva au sînt executate de o briga­ vom finaliza pe ultima, amatori — pionieri şi rile şi datinile populare, ţară. Pot fi menţionate
o contribuţie aparte pe dă de specialitate a An­ cea de-a opta. Este anga­ elevi din liceele judeţu­
„schelele" judeţului nos­ treprizei de construcţii- jamentul nostru în cinstea lui nostru. într-o organi­ SELECŢII
GIIAMUL
tru. montaj Petroşani. în ce zilei de 1 Mai! zare ireproşabilă, asigura, ÎNTRECERILE ETAPEI REPUBLICANE programul
— In ce constă, suc.'int, priveşte felul lucrărilor ce La ciupercăria ce se con­ tă de Inspectoratul şcolar A FESTIVALULUI NAŢIONAL Răspundem
activitatea acestui colectiv intră în competenţa noas­ struieşte în oraşul Călan judeţean, Consiliul jude­ lor; 10,00
în 1989 — penultimul an tră, acestea sînt instalaţii­ acţionează formaţia condu­ ţean al Organizaţiei pio­ ştiri ; 10
al actualului cincinal ? le sanitare, termice, elec­ să de maistrul Traian Ga- nierilor, Comitetul jude­ pionierilor
pre|i de mi
— Ca şi în primii trei trice, pentru gaz metan, vrilescu. Au fost atacate ţean al U.T.C., cu spriji­ JI,00 Bulei
ani ai cincinalului — ne-a de radioteleviziune, utilaje — şi se află „în grafic" nul factorilor locali, pe 11,03 Unlvc
11,25 Diln ci
declarat tovarăşul inginer tehnologice pentru unele — lucrările din incinta scenele centrelor de cul­ şurile popi
Adrian Popa, directorul obiective industriale ş.a. ciupercăriei şi racordul de tură şi creaţie „Siderur- Revista n
antreprizei —, avem sar­ Plin secţia de specialita­ termoficare. Aceleaşi apre­ gistul", municipal şi în multe dintre ele specifice în acest sens colectivele 12,35 Din 1:
clorului;
cina de a realiza integral te ne asigurăm aproape cieri asupra ritmurilor bu­ ambianţa Castelului Cor- folclorului copiilor, ofe­ artistice şi interpreţii in­ 3 ; 15,00
toate lucrările de instalaţii tot ce avem nevoie pentru ne de execuţie realizate de vineştilor şi-au etalat mă­ rind certitudinea că aces­ dividuali de la şcolile radio-tv. ;
la blocurile de locuinţe, efectuarea lucrărilor res­ colectivul A.S.I.M. Deva iestria colective artistice te comori de spiritualita­ generale, casele pionieri­ operete ; .
nai ; 10,30
precum şi la alte obiective pective. Avem un volum se pot face şi la obiecti­ — teatru, montaj literar- te vor fi purtate şi con­ lor şi şoimilor patriei, li­ ră; 17,05
pe care le construieşte sporit de producţie indus­ vele: magistrala de alimen­ muzical, brigăzi artistice, servate peste ani, ca do­ ceele din Deva, Petroşani, conomice ;
trustul. Practic, oamenii trială : circa 95 la sută tare cu apă Dobra-Ilia, colective de satiră şi vezi de suflet ale dăinui­ Hunedoara, Petrila, Si- preţl de
Iară; 18,0
noştri se află pe şantiere din acesta este pentru racordul de termoficare umor, formaţii corale, rii milenare româneşti pe meria, Lupeni, Brad, 21.00 La
atît înaintea celor care e- T.A.G.C.M. şi A.S.I.M., iar din cartierul „Morişoara" instrumentale, de muzică aceste neasemuite plaiuri Orăştie, Haţeg, Uricani, 22.00 O zi
xocută partea de construc­ restul pentru terţi. al oraşului Vulcan, mon­ .cultă, uşoară, folclorice de frumuseţe şi trainică Vulcan, Călan, Blăjeni, Radiojurnal
ţie a obiectivelor — atunci Am notat şi cîteva din tarea panourilor solare pe — coregrafice, precum şi istorie veche şi contem­ Vaţa de Jos, Ilia, Dealu poci ie — ■ :
mu zi
cînd este vorba de reali­ realizările obţinute de că­ 7 blocuri de locuinţe din interpreţi individuali. porană. O menţiune .cu Mare, Orăştioara de Sus,
zarea instalaţiilor şi a ra­ tre colectivul A.S.I.M. De­ Călan, execuţia unei cen­ Evidentă a fost şi de totul aparte se cuvine a Ribiţa, După Piatră, Be-
cordurilor ce se află la te­ va în trimestrul I a.c. Prin trale solare în acelaşi oraş această dată grija, respon­ fi făcută pentru costu­ riu, Geoagiu, Zam, Baia
melia acestora —, cit şi si­ măsurile de organizare şi ş.a. sabilitatea cu care ca­ maţia utilizată de fiecare de Cri.ş, Pui, Băiţa, Văli-
multan cu constructorii sau modernizare întreprinse în Spre finalul documentă­ drele didactice i-au pre­ interpret, fie că a fost şoara, Dobra, Crişcior,
DEVA : 5
după ce ei finalizează sar­ această perioadă, producti­ rii noastre, împreună cu gătit pe elevi, stimulîn- vorba de splendidul şi Tîrnava de Criş. Cu toţii ti tel — se
cinile ce le revin. Dar tre­ vitatea muncii a crescut cu directorul antreprizei, i-am du-le talentul, gustul ar­ autenticul costum popular, — elevi şi cadre didacti­ tria); HUN
buie să subliniez că noi 10 747 lei/persoană. Pe a- urmărit la lucru pe o par­ tistic, contribuind la împodobit cu tricolor, ce, care le coordonează racolul (ă
n
ne-am considerat întot­ ceastă bază, producţia in­ te din oamenii formaţiilor educaţia lor estetică, in­ purtat cu mîndrie de sute activitatea — merită sin­ Sper să —
(Metlern
deauna constructori şi ac­ dustrială a fost depăşită coordonate de tînărul in­ geniozitatea transpunerii de copii .şi tineri, fie de cere felicitări şi deopotri­ leg Mei (1
ţionăm ca atare, strîns u- cu 0,15 la sută şi s-au ob­ giner Emil Hereşanu. Lo­ scenice. A fost promovat costumaţia adecvată folo­ vă respectul nostru. TROŞANI :
niţi şi în- deplină concor­ ţinut ritmuri bune de lu­ cul de acţiune: intersecţia un repertoriu militant, sită de formaţiile de es­ ring); Han
danţă cu celelalte forţe u- cru la toate obiectivele. străzilor 23 August şi Ni- revoluţionar, în măsură tradă, dans modern, te­ MINEL BODEA luri (7 N
rr
ultimul
mane şi materiale prezen­ Iată, în continuare, cî­ colae Bălcescu din Deva. rea); LUPI
te pe şantiere. In acest teva lucrări mai importan­ „Aici — ne-a spus şeful singură (C
CAN : Ten
context, cele aproape 700 te. Ferma avicolă Iscroni. punctului de lucru —, e- rul); LOJ
de apartamente finalizate Formaţiile de lucru con­ xecutăm o deviere a con­ drapelului
de către colectivul trustu­ duse , de maiştrii Ştefan ductei magistrale de apă, PETRILA :
lui în cursul primului tri­ Buchman, Petre Stâncules- în vederea efectuării ra­ de pene
ANINOASA
mestru a.c. constituie, de cu şi Cornel Florea au pus cordului şi punerii în func­ baştri (Mui
fapt, şi o parte din bilan­ în funcţiune, în trimestrul ţiune a canalizării de la IUCANI: C
(Reţea
ţul muncii noastre pe a- I, încă două hale de pro­ blocul 45". Fapt realizat naşi viată
De
ceastă perioadă. ducţie. „Acestea — ne in­ în termen, după cum am niciodată l
— Colectivul A.S.I.M forma maistrul Ştefan constatat eu toţii în data ORAŞTIE :
Deva este prezent pe toa­ Buchman — se adaugă al­ de 17 aprilie a.c. relui (Pa
(Flacăra);
tă raza judeţului ? tor 4 hale finalizate în BAI: inspc
— Avem două brigăzi de 1988. Termenul pentru pre­ MARIN NEGOIJA mă (r ‘"i
Şt
liomSni,.")
Lăcomie (D
Flăcări pe
Intre cel mai buni me­
Organizarea şi modernizarea CALAN : 5
ai
seriaşi
în­
sectorului
irul de cu
treţinere I de la U.U.M.R. ţie „Cîntnrc
:
localităţilor, sistematizarea crişcior se numără şi lă­ SIMERIA Lactt
Calea
cătuşul Aurel ştefan, re­
ILIA I Seci
cunoscut pentru calitatea lui de alai
teritoriului - condiţii esenţiale reparaţiilor pe care le e-
xccută.
ale ridicării generale a nivelului Foto
NICOLAE GHEORGH1U
Numerele
de trai, material şi spiritual tragerea ţ
primăverii
1989 :
FA
(Urmare din pag. 1) prinse în cuvîntarea secre­ Extr. 1 :
tarului general al partidu­ 43, 41, 80, 2.'
lui la recenta Plenară a UN SUCCES ÎN CARE SE REGĂSEŞTE FAPTELE NOASTRE DE MUNCĂ - Extr. a 11
ţările de servicii. Pînă în C.C. al P.C.R. Prin planul 31, 29, 53,
1990, în toate comunele în profil teritorial este CONTRIBUŢIA ÎNTREGULUI POPOR EXPRESIE A ÎNCREDERII DEPLINE 39. 89.
Extr. a 11
trebuie să existe cîte o deja asigurată creşterea (Urmore din pag. t) vire la plata datoriei ex­ 22, 45, 18,
moară şi o brutărie. zestrei de locuinţe a fie­ terne, la politica economică ÎN JUSTEŢEA POLITICII PARTIDULUI 25, 52.
Extr. a II
Baza materială a activi­ cărei comune cu perspec­ mersul nostru continuu de construcţie socialistă şi (Urmare din pag. 1) 38, 23, 47,
tăţii de învăţămînt şi să­ tive de dezvoltare, astfel înainte. de colaborare economică bucură de participarea 74, 36.
tuturor cooperatorilor, cre-
FAZA
nătate va cunoaşte dimen­ îneît pînă în 1990 cadrele In eforturile pentru asi­ internaţională a Republicii îndu-se astfel condiţii pen­ Extr. n )
siuni noi, superioare. în şi specialiştii de la sate să gurarea acestui mers se Socialiste România cu toa­ telor, grija permanentă ce tru materializarea obiecti­ , * 22, 37.
fiecare centru de comună locuiască în comunele regăsesc şi cele ale oame­ te statele lumii, care re­ vului stabilit de tovarăşul fixtr. a V
trebuie să funcţioneze cîte unde-şi desfăşoară activi­ nilor muncii din sistemele flectă grija deosebită faţă o acordă conducerea parti­ 43, 53, 40.
Extr. a Vi
o şcoală de 10 ani şi dis­ tatea. prestatoare de servicii, ei de viitorul dezvoltării ţării, dului şi statului nostru, Nicolae Ceau.şescu, de a 30 , 09 , 33.
pensar mediral uman cu înfăptuirea acestor ce­ îndeplinind an de an par­ oare va trebui să se rea­ personal tovarăşul Nicolae obţine în acest an pro­ Foind Iota
casă de naşteri de 5—10 rinţe ale dezvoltării pen­ tea ce le revine din pro­ lizeze prin efortul propriu Ceau.şescu, progresului ne­ ducţii agricole record. In 1 487 732 lei.
paturi, iar în comunele tru fiecare localitate, pe gramul general de ridicare al întregului popor, prin zootehnie ne preocupă pre­
centre agroindustriale — a calităţii vieţii. Astfel, pe participarea mai activă a întrerupt al agriculturii
licee de 12 clase şi spitale principiile autoconduccrii toţi anii care au trecut din României la schimbul mon­ ramură de bază a eeono-, gătirea ieşirii efectivelor
cu 50—100 de paturi. Iată şi autogestiunii teritoriale actualul cincinal atît pres­ dial de valori. miei naţionale. la păşune, sporirea .conti­
implică o folosire superioa­
perspective minunate ofe­ tările de servicii către Aceasta înseamnă accen­ Achitarea în Întregime a nuă a producţiilor de lap­ Pentru az
rite de noua lege a siste­ ră a tuturor resurselor lo­ populaţie cît şi producţia tuarea preocupărilor fiecă­ datoriilor externe şi anu­ te, carne ş.a. O sarcină de fi răcoroasa
matizării teritoriului şi lo­ cale, creşterea eficienţei marfă industrială ce s-au rui producător de bunuri rinbil. ploi Izola c
dea
calităţilor pentru dezvolta­ economice a tuturor activi­ realizat în unităţile coo­ materiale destinate acestui larea datoriilor unită­ prim ordin este rentabili­ averse, însi
rea lor economico-socială, tăţilor. Este necesar să se peraţiei meşteşugăreşti au schimb faţă de calitatea ţilor agricole coopera­ zarea întregii activităţi. cărcări ele
reducerea continuă a dife­ creeze toate condiţiile pen­ fost în continuă creştere muncii sale, a produselor tiste — constituie pu­ Rezultatele ce le obţinem amiaza. V
renţelor dintre sat şi oraş. tru eliminarea treptată a faţă de anul 1985, într-un pe care le realizează. ternice stimulente în ac­ le consacram măreţelor e- slab Ia mo.
nord-
torul
Satele hunedorene dis­ deosebirilor dintre oraş şi ritm mediu anual de 7 la Cu această arzătoare do­ tivitatea oamenilor mun­ venimente politice ale a- raturile ir
In
pun în această direcţie de sat, apropierea condiţiilor şută la prestări de servicii rinţă de autoperfecţionar'e cii din agricultură. în nului — a 45-a aniversare cuprinse cel
tar
de,
o bună zestre edilitar-gos- de muncă şi de viaţă — şi de 8 la sută Ia pro­ întîmpină şi .cooperatorii unitatea noastră însămînţă- a victoriei revoluţiei de tre 14 şl li
podărească, unele dintre cerinţă esenţială pentru ducţia marfă industrială. meşteşugari cea de a 45-a rile de primăvară s-au eliberare socială şi naţio­ neaţa, Izola
satele centre de comună făurirea cu succes a so­ La propunerea tovară­ aniversare a actului isto­ nală, antifascistă şi anti- zonele de bi
semnala
avînd de pe acum asigu­ cietăţii socialiste multila­ şului Nicolae Ccauşes->u, ric de la 23 August 1944 efectuat în epoca optimă şi sol. Pe alo
rate funcţionalităţile so­ teral dezvoltate, a comu­ Marea Adunare Naţională şi cel de al XlV-lea Con­ la nivel calitativ superior, imperialistă şi al XlV-lea ţa ceaţă.
ciale la nivelul celor cu­ nismului în România. a adoptat Hotărî rea cu pri­ gres al partidului. întreţinerea culturilor se Congres al partidului.