Page 86 - Drumul_socialismului_1989_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nil.

ACJIONĂM CU HOTĂRÎRE Şl HĂRNICIE
Dezvoltare intensivă, progres tehnic, PENTRU ÎNFĂPTUIREA NOII

calitate superioară în toate domeniile REVOLUŢII AGRARE !
(Urmare din pag. 1) brii cooperatori, mecani­ n Dialog pe aceeaşi scenă.
zatorii şi specialiştii de la • 19,0
(Urmate din pag. 1) de ponderea industriei ju­ prietari, producători şi C.A.P. Orăştie, exprimîn- La Brad a început trece­ 19,25 Te:
deţului Hunedoara în a- beneficiari — pentru în­ personal tovarăşul Nicolae du-ne adînca recunoştinţă rea în revistă a potenţia­ rile formi
-general al partidului, to­ cest domeniu prioritar al deplinirea exemplară a Ceauşescu, o poartă dez­ pentru recenta Lege pri­ lului artistic al unităţilor şui Nicc
varăşul Nicoiac Ceauşescu, economiei naţionale, reies prevederilor de plan, creş­ voltării agriculturii, deve­ economice şi instituţiilor - progrn
,1a recentele forumuri de­ clar sarcinile mari pe care terea şi gospodărirea ju­ nită ramură de bază a vind anularea unor datorii oraşului — „Dialogul pe acţiune i
mocratice care au avut loc ie au în continuare mi­ dicioasă a părţii din avu­ economiei naţionale. Cele ale cooperativelor agricole aceeaşi scenă". Pe „scena" 19,50 Ir
în Capitala patriei, con­ nerii şi preparatorii din ţia naţională pe care o 602 de miliarde lei alocaţi de producţie şi asociaţiilor cinematografului „Steaua grame pi
firmă o dată în plus forţa Valea Jiului, Poiana Rus- administrează, sporirea din 1966 pentru dezvolta­ economice intercooperatis- roşie" au evoluat formaţiile r, c.imî dc
şi dinamismul economiei căi şi Ţara Zarandului, de continuă a beneficiilor — rea agriculturii au creat tc, adoptată de Marea A- Centrului de cultură . şi niri măre)
româneşti, potenţialul de la Deva, Certej şi Boiţn — singura cale pentru crea­ posibilitatea introducerii pe dunare Naţională, la pro­ creaţie „Cîntarca Româ­ lori împl
angajare şi dăruire al Haţeg, energeticienii de rea condiţiilor dezvoltării scară largă a mecanizării punerea tovarăşului Nicolae niei" Crişul şi sanatoriului po locur
clasei noastre muncitoare, la Mintia, Paroşeni şi de generale a patriei şi ridi­ şi progresului tehnic în Ceauşescu, ne angajăm să din oraş. Grupurile de monstrafi
resursele ţării în drumul pe amenajarea hidroener­ cării nivelului de trai al acest sector, realizării unor muncim cu deplină hărni­ satiră şi umor, recitatorii, 1939 • 2
ei viguros spre edificare getică Itîu Mare-Retezat, întregii naţiuni. lucrări de îmbunătăţiri momentele de pantomimă carte a |
multilaterală, spre civi- al căror aport în producţie Aşa cum s-a relevat şi funciare, de irigaţii, de cie .şi răspundere maximă şi cele muzicale, susţinute înaltă rc
• Hzâţie şi progres. trebuie amplificat necon­ la adunările populare care creştere a fertilităţii solu­ pe ogoare, pentru a spori de taraf şi solişti vocali triotică, i
In acelaşi timp, însă, tenit, aşa cum a subliniat au avut lo; zilele trecute lui — care au dus la spo­ continuu producţiile agri­ şi instrumentişti, de for­ tinerctulu
rezultă cu claritate, în recent secretarul general în municipiile Deva, Hu­ rirea recoltelor, la progre­ cole vegetale şi animale, maţii de muzică uşoară şi rul Rome
mod logic, că dezvoltarea al partidului, tovarăşul nedoara şi Petroşani — sul general al agriculturii, ridicîndu-le în scurt timp un grup vocal cameral, âu Te cîntăr
şi progresul nu sînt po­ Nicolae Ceauşescu, în tim­ ample manifestări de una­ dezvoltarea şi înfrumuse­ la nivelul prevederilor noii colaborat la realizarea u- • 21,50
sibile fără implicarea fer­ pul vizitei de lucru efec­ nimă mulţumire şi profun­ ţarea satelor, creşterea revoluţii agrare, în aşa fel, nui spectacol apreciat, dc
mă şi responsabilă în pro­ tuate în judeţul nostru, dă recunoştinţă ale comu­ bunăstării în casele noas­ îneît să contribuim în mai public.
ducţie a tuturor forţelor la C.T.E. Mintia, C. S. niştilor, ale tuturor celor tre. mare măsură la înfăptui­ ■ Dezbaterea „Moderni­ fiCAI
creatoare ale naţiunii, a Hunedoara .şi I.M. Lupeni, ce muncesc şi trăiesc pe De aceea, împreună cu rea programelor de auto- zarea şi valorificarea su­
cercetătorilor şi proiectan­ în vederea creşterii bazei aceste plaiuri de geneză a toţi lucrătorii ogoarelor din conducere şi autoaprovi- perioară a resurselor na­
SELECT
ţilor, a specialiştilor, a de materii prime şi re­ poporului român faţă de ţara noastră şi noi, mem­ zionare teritorială. turale" desfăşurată de ci­ GRAMUL
, cercetării ştiinţifice şi in­ surse energetice a ţării. istoricele realizări obţinute nematograful din Geoa- programul
gineriei tehnologice. Dis­ Puternic stimulaţi de în ultima vreme de către giu-Băi a fost inspirat sus­ Uâspundei
punem în judeţ de un pu­ marea victorie a poporu­ ţara noastră — răspunsul O ISTORICĂ BIRUINŢĂ ţinută de filmul artistic lor; 10,0
ştiri ; 10,0
ternic fond de asemenea lui nostru, respectiv ram­ direct, faptic al colective­ „Sosesc păsările călătoare". tidului şi
cadre, atît în institute de bursarea integrală a dato­ lor de oameni ai muncii A POPORULUI NOSTRU Izbutit a fost şi cadranul lişti şi foi
specialitate, cît şi în între­ riei externe, de hotărîrile la toate aceste împliniri etic „Probleme de etică şi de la snt<
prinderi, a căror pregătire Plenarei C. C. al P.C.R. trebuie să-l constituie re­ (Urmare din pag. 1) care ne vizitează magazi­ echitate socialistă oglin­ de ştiri ;
tem, să a
şi inteligenţă se cer va­ din 12—14 aprilie a.c. şi zultatele în producţie, tot nele. In acest mod înţe­ dite în film", realizat la pectăm pi
lorificate- la maximum. Plenarei Consiliului Naţio­ mai consistente, în cinstea legem să cinstim Ziua de Teliuc, pe marginea crea­ mele mun
,.In următorul cincinal — nal al Frontului Democra­ Zilei de 1 Mai, a celei de punere atrăgătoare a măr­ 1 Mai, care are pentru noi ţiei cinematografice „Un munlştilor ;
echităţii
sublinia tovarăşul Nicolae ţiei .şi Unităţii Socialiste, a 45-a aniversări a revo­ furilor care să faciliteze toţi dimensiuni unice date oaspete la cină". Muzică u>
Ceauşescu — trebuie să adoptate ea legi de excep­ luţiei de eliberare socială informarea cumpărătoru­ de aniversarea a 50 dc letin dc
se acorde atenţie mai mare ţională însemnătate de şi naţională, antifascistă şi lui, cît şi printr-o servire ani de la marea demonstra­ ■ Recital Jiterar-muzieal. monli
dezvoltării bazei proprii de către Marca Adunare Na­ antiimperialistă de la 23 ţie patriotică, antifascistă In cadrul „Studioului ar­ Dragoste
H o m ă n
materii prime .şi de resurse ţională, oamenii muncii August 1944 şi Congre­ operativă şi o atitudine şi antirăzboinică de la telor", de la Centrul de la 1 3-
energetice, înfăptuirii nea­ din unităţile industriale, sului al XlV-lea al Parti­ amabilă a lucrătorului co­ 1 Mai 1939, să întîmpinăm cultură şi creaţie „Cînta- ml
bătute a programelor de din celelalte sectoare eco- dului Comunist Român. mercial în dialogul cu cel rea României" Hunedoara, Op Co
Florin
cercetări geologice şi de nomico-sociale ale judeţu­ marile evenimente ale a- actorul Petre Sănduţ şi te); 15,40
punere în valoare, cu ma­ lui Hunedoara trebuie să cestui an — a 45-a aniver­ chitaristul Nicu Szekely Radiojurn
de
ximum de eficienţă, a noi­ acţioneze cu toată fermi­ TERENURI REDATE AGRICULTURII sare a victoriei revoluţiei au oferit iubitorilor de preţi 17,
Iară;
lor surse de materiale şi tatea şi răspunderea — în de eliberare socială şi poezie şi muzică clasică ştiri ; r,
'•energetice". Ţinînd seama tripla lor calitate de pro- In schimbul terenului pe îmbunătăţiri funciare De­ naţională, antifascistă şi recitalul „Ora dragostei". economice
Intîlnirea cu poezia şi mu­
g. T| radi
carc-1 va ocupa lacul de va. Pînă în prezent au antiimperialistă din August zica a prilejuit unui pu­ O cete seri
acumulare de la Mihăileni fost redate agriculturii 36 1944 şi Congresul al XIV- blic tînăr şi receptiv mo­ România—
(Buceş) — aflat în plin de hectare la Cooperativa lea al Partidului Comunist mente de adevărată ele- misiune
Atena ; 2:
proces de execuţie —, Di­ agricolă de producţie Român. vare spirituală. oră ; 23,0'
recţia apelor „Crişul" Ora­ Zdrapţi şi 40 de hectare tic ; 23,15
zicală;
dea, beneficiarul obiecti­ la Asociaţia economică letin de s
vului, trebuie să redea a- intercooperatistă Pui, ur-
griculturii din judeţul nos­ mînd ca pînă la sfîrşitul
tru o suprafaţă de teren anului să fie recuperată
echivalentă. integral şi repusă în pro­
Cei care execută lucră­ ducţia agricolă suprafaţa
rile de recuperare şi re­ ocupată de lacul de acu­ DEVA :
introducere în circuitul a- mulare de la Mihăileni —, Toate forţele umane şi titei —
gricol a unor terenuri pro­ obiectiv pe care-1 reali­ tria); HU
ra colul
ductive în diferite zone zează Antrepriza de lu­ Sper să
ale judeţului sînt oamenii crări hidrotehnice speciale mecanice — mobilizate la legendei
(Modern
muncii de la întreprin­ „Transilvania" din Tg. TROŞAN
derea de exploatare şi e- Mureş, prin brigada sa de întreţinerea culturilor! ring); II
luri <7
xecuţie a lucrărilor de la Mihăileni; ul ti'
rea>
(Urmare din pag. 1) canizatori din unitate, care, singui u
de altfel, a preluat aceas­ CAN : T
în cuvîntarea secretarului tă cultură în acord g'.obal, rul) ; LC
Puterea oamenilor general al partidului la el ocupîndu-se de ea de din Cegi
PETRILz
Plenara C. C. al P.C.R. din la pregătirea terenului şi dc pene
12—14 aprilie a.c., în aşa plantat, pînă Ia recoltat. ANI NO A
dă tărie... utilajelor! fel, îneît, în acest an să La rîndul său, mecanizato­ baştri (I
RIGA NI
obţinem producţii sporite rul Ion Ciorogaru era an­ flori de
(Urmare din pag 1) toriştii, şoferii sînt la da­ ia toate culturile. Am fi­ trenat la fertilizarea su­ GURABi
rul
de
torie. Dragliniştii şi în nalizat pînă acum erbici- prafeţelor semănate cu ORAŞTl
— Forţa mecanizată a schimbul de noapte. Forţa darea păioaselor pe toate porumb. rol u i
(Flacăra
brigăzii noastre se compu­ mecanizată a şantierului suprafeţele însămânţate, am La C.A.P. Pe.şti.şu Mic, BAI : N
ne la ora de faţă din ? este puternică. Oamenii, început praşila manuală la mecanizatorul Constantin bat ii (C
dragline, 7 excavatoare, 3 prin munca lor bărbătească, sfecla furajeră şi rebilo- Hăucă, coordonat de Ileana şi cri
autoîncărcâtoare, 9 buldo­ încărcată do pricepere şi natul cartofilor. Parcelele Radu, inginerul şef al uni­ Românie
Imposib
zere, un vibrocompactor, devotament, îi dau zi de cultivate cu rădăcinoase au tăţii, executa erbicidarea riile I-T
motopompă. Toate sînt în zi tot mai multă tărie. fost repartizate pe coope­ griului. Aflăm că lucrarea N işte
stare de funcţionare. Oa­ Constructorii hunedoreni de ratori şi vom începe în este în prag de încheiere, CAlcAN
dc
trul
menii care le conduc ac­ la „Kilometrul 50-51" al aceste zile şi întreţinerea din cele 180 ha ocupate ţie „Cîn
ţionează cu răspundere şi Canalului Dunăre — Bu­ acestora". cu grîu fiind erbieidate SIMER1
dăruire, în schimburi pre­ cureşti îşi aduc o contri­ Deşi a plouat în ultimele pînă acum 160 de hectare. ză strfil
TLIA : ;
lungite, în ordine şi dis­ buţie însemnată la urgen­ zile destul de mult, nume­ Orzul a fost, de asemenea, lui de
ciplină. Lucrările decurg în tarea lucrărilor pentru ca roşi cooperatori din aces­ erbicidat pe toate cele 95
ritm intens, Lună de lună acest nou şi important o- ta unitate au ieşit la pră- de hectare însămînţate.
ne depăşim sarcinile de biectiv al „Epocii Nicolae şitul sfeclei. Oamenii au La rebilonatul cartofilor,
Aspect din secţia tricotaje a complexului „Arta modei", plan la excavaţii şi trans­ Ceauşescu" să fie fina­ înţeles că lucrarea trebuie lucrare care a început de
aparţinind Cooperativei meşteşugăreşti „Mureşul" din Deva. port. lizat la termenele sta­ executată la timp şi de curînd, muncea mecaniza­
Sergiu Borza, impiegat la bilite. calitate şi, de aceea, au torul Ion Gîşleanu, care,
autocolocină : Recenta Plenară a C. C. căutat să folosească din la rîndul lui, a preluat Pentri
„STĂPÎN PE VOLAN" plin „ferestrele" dintre această cultură în acord conţinu
— Parcul auto se com­ al P.C.R., magistrala cu- ploi. Ca urmare, pînă ieri, global. La sfecla furajeră, că. Cer
Concursul „Stăpîn pe cîndu-se cei de la l.T.A. pune din 24 de maşini, vîntare rostită de secreta­ lucrarea a fost finalizată deşi a răsărit, praşila ma­ senin,
slab la
rul general al partidului,
volan" constituie o formă şi I.T.S.A.I.A. dintre care 18 autobascu­ pe mai mult de jumătate nuală încă nu a început, tînd ir
eficientă de perfecţionare Concursul a presupus o lante de 16 tone, cisterne t o v a r ă ş u l Nicolae din suprafaţa cultivată. Inginerul şef preciza că Tempcr
vor Xi
a pregătirii profesionale probă teoretică (elimina­ pentru motorină şi apă, Ceauşescu, vestea lichidă­ Dintre cooperatorii care întreaga suprafaţă a fost şi 7 gr
pentru tinerii conducători torie), mecanică şi demon­ autostropitoare. Toate sînt rii datoriei externe a ţării, au ieşit primii la muncă, repartizată pe membrii xime ii
auto. La faza municipală, strarea aptitudinilor prac­ active, în bună stare de lucrările celorlalte foru­ terminîndu-şi parcelele re­ cooperativei, care vor în­ Izolat <
văi.
medie, muri ale democraţiei noas­
organizată de Comitetul tice. în cîştigători ai fa­ funcţionare. In efectuea­ partizate sau sînt foarte cepe în aceste zile întreţi­
autobasculantele
tre socialiste îi mobilizea­
La ir
U.T.C. Deva, în colaborare zei municipale, după par­ ză zilnic 20—22 de curse, ză pe toţi la o muncă me­ avansaţi cu praşila, reţi­ nerea culturii. Este bine va înc
cu Serviciul circulaţie al curgerea probelor, s-au de­ ceea ce înseamnă 280-300 reu mai spornică, astfel în.- nem numele lui Ladislau ca, luînd exemplul vecini­ tempor
Barcsi,
taşat reprezentanţii I.T.A.,
lor lor de la Peştişu Mare,
Marioara
Popa,
Miliţiei municipiului şi Grigore Moldovan, la cate­ tone nisip transportat pe cît să-şi aducă întreaga Traian Hărău, Cornel Ţo- şi cooperatorii de aici să posibil,
T.T.Â., au participat 23 de goria sub 26 de ani şi zi de către fiecare auto­ contribuţie la ridicarea ţonea, Sigismund Balint, nu mai stea mult pe gîn- verse
prcdoir
utecişti de Ia unităţi de­ Eugen Iacob, peste 26 de basculantă. necontenită a României pe Eugenia Stoica şi alţii. Re- duri, ci să pună mîna pe intens!
ţinătoare de parc auto, ani, ultimul obţinînd şi ...De dimineaţa pînă sea­ treptele devenirii sale so­ bilonatul cartofilor îl e- sape şi să iasă în număr de pin
din osi
printr-o bună pregătire anul trecut un prestigios ra, buldozeriştii, excava- cialiste şi comuniste. fectua Sabin Ciupe, unul cît mai mare în câmp, la locuri
teoretică şi practică remar- loc V pe ţară. dintre cei raui buni me­ praşila! _