Page 89 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 89
JsL £c T U R A I
dedicată
im
Miercuri a avut loc în I.ucrările au fostdeschi Ceauşescu, a tovarăşei
Capitală sesiunea ştiinţifi se de tovarăşul Emil Bobu, Elena Ceauşescu în orga
că naţională cu tenia „în membru al Comitetului nizarea şi desfăşurarea ma
5 1 A L C D I M S I L I U L U I 4 > 0 P U I A R J U D E T E A N semnătatea istorică a de Politic Executiv, secretar rii demonstraţii patriotico,,
monstraţiei patriotice, an al C.C. al P.C.R. antifasciste şi antirăzboi
tifasciste şi antirăzboinice în cadrul sesiunii au nice de la 1 Mai 1939, pri
de la 1 Mai 1939 în orga fost prezentate comunică ma mişcare puternică din
nizarea căreia tovarăşul rile: „Concepţia secretaru Europa din acei ani, care
Anul XLI, nr. 9 779 JOI, 27 APRILIE 1989 4 pagini - 50 bani Nicolae Ceauşescu, tovară lui general al parti a chemat clasa muncitoare
şa Elena Ceauşescu au a- dului, tovarăşul Nicolae la lupta împotriva fascis
vut o contribuţie determi Ceauşescu, privind lupta mului şi războiului, pentru
nantă. Eroica activitate re poporului român, a clasei independenţa tuturor sta
voluţionară a tovarăşului muncitoare pentru drepta telor", prezentată de tova
igiMji an decisiv al cincinalii Iul actual Nicolae Ceauşescu consa te socială şi libertate na răşul Manea Mănescu,
v V i v i ■ ,
: crată partidului şi poporu ţională, pentru indepen membru al Comitetului
lui, triumfului socialismu denţa şi suveranitatea pa Politic Executiv al C.C. al
Sarcinile de plan-îndeplinite lui şi comunismului în triei, pentru făurirea so;ie- P.C.R., vicepreşedinte al
Consiliului de Stat; „Săr
România".
tăţii socialiste şi comunis
bătorirea zilei de 1 Mai în
Ea sesiune, organizată de
exemplar» la toţi indicatorii Comitetul Central al Parti te în România" prezentată România — simbol al luptei
de . tovarăşul Constantin
dului Comunist Român, au Olteanu, membru al Comi clasei muncitoare împotrî-
participat membri şi mem tetului Politic Executiv, se . va exploatării şi asupririi,
bri supleanţi ai Comitetu cretar al C. C. al P.C.R. ; pentru drepturi politice şi
democratice, pentru unita
Paşi viguroşi spre comorile din adîncuri lui Politic Executiv al C.C. „Eroica activitate revolu te statală şi independenţă,
al P.C.R,, secretari ai Co
tovarăşului
ţionară
a
mitetului Central ăl parti Nicolae Ceauşescu consa pentru solidaritate interna
In munţii clin jurul ora a ţării, cu o pondere tot nea nu cu mulţi ani în ur dului, membri, ai C.C. al crată partidului .şi poporu ţională, progres şi pace",
şului Brad, pc dealurile şi mai mare a resurselor in mă, succese deosebite şi P.C.R., ai Consiliului de lui, triumfului socialismu prezentată de tovarăşul
văile unde îşi duc viaţa, digene. Ne-am înrolat şi avea experienţe demne de Stat şi ai guvernului, con lui şi comunismului în pa Andrei Neagu, preşedinte
de veacuri, vestiţii „moţi noi, cu toate forţele, a- generalizat ? ducători ai unor instituţii tria noastră", prezentată le Comitetului foştilor
crişeni", există şi un har acestui proces de înnoire — Pe scurt, situaţia res centrale, organizaţii de dc tovarăşul Gheorghe Ră- luptători şi veteranilor de
nic colectiv al căutătorilor şi perfecţionare, iar astăzi tanţelor din prezent se masă şi obşteşti, activişti dulescu, membru al Comi război împotriva fascismu
de comori. Este vorba de se poate spune ;ă evolu datorează înfiinţării a încă de partid şi de stat, repre tetului Politic Executiv al lui; „Unitatea de acţiune
oamenii muncii din cadrul ţia brigăzii noastre geolo 3 şantiere complexe, - în zentanţi ai vieţii noastre C.C. al P.C.R., vicepre politico-orgânizatorieă a
Brigăzii geologice com gice a fost ascendentă, la 1988, fapt care a condus ştiinţifice şi culturale, oa şedinte al Consiliului de clasei muncitoare, a între-
plexe Brad — subunitate fel şi volumul bogăţiilor la unele întîrzieri în asi meni ai muncii din între Stat; „Contribuţia determi
înfiinţată în urmă cu 30 de descoperite şi puse în cir gurarea tehnologiilor cores prinderile bucureşterie. nantă a tovarăşului Nicolae (Conlinuarc în pag. a 4-a)
ani. „Deşi avem o istorie cuitul economic". punzătoare si în organiza
rea concretă a .activităţii,
Patriei—• cit mai Doresc însă să subliniez că
realizările pe care le pre
liminăm pe luna aprilie şi DE MU
în continuare,'ne dau ga
multe minereuri! ranţia îndeplinirii inte
grale a sarcinilor. De pildă,
în activitatea desfăşurată
de nu mai puţin de trei împreună cu subingine- pe primele două decade ale
decenii de explorare şi rul Corneliu Stroe, ad lunii aprilie a.c. am reu întreţinerea culturilor—obiectiv prioritar
cercetare organizată, pe junctul şefului de brigadă, şit să acumulăm un plus
aceste plaiuri — no-a de am făcut o succintă trecere de 3 m la puţul de explo
clarat tovarăşul inginer în revistă a activităţii rare Troiţa, ceea ce în Puternic stimulaţi de rebilonare pe toată supra tatul s-a făcut manual,
Petre Nicşa, şeful brigăzii desfăşurate de colectivul seamnă că minusul exis îndemnurile adresate lu faţa — 100 ha, iar pe 20 s-a realizat şi cea de-a
— putem afirma cu toată subunităţii în cursul pri tent la sfirşitul lunii mar crătorilor ogoarelor de doua praşilă mecanică. De
tăria că, asemenea tuturor mului trimestru al aces tie a fost deja recuperat. secretarul general al parti asemenea, la sfecla fura
domeniilor de activitate, tui an. „Avem — ne spu Tot aşa, la foraj. Avem „la dului, tovarăşul Nicolae I.A.S. SIMERIA jeră prima- praşilă meca-
şi munca noastră a cunos nea interlocutorul — un zi" pe aprilie, circa 500 m Ceauşescu, oamenii muncii
cut o adevărată înflorire plus de 33 m la galerii, de foraje executate în zo de la I.A.S. Simeria se NICOLAE T1RCOB
şi afirmare abia după isto precum şi o depăşire cu nele Barza-Est, Vălişoara — preocupă cu întreaga răs de hectare, la fermele din
ricul Congres al IX-lea al 13,3 la sută a sarcinilor Porcurea, Ţebea—Mestea pundere de ‘ întreţinerea Orăştie, Aurel Vlaicu şi
partidului, care a inaugu de plan la suitori. în mod căn ş.a. Sperăm ca, prin culturilor, în scopul reali Simeria Veche, unde plan (Continuare în pag. a 2-a)
rat epoca înscrisă defini autocritic, trebuie totuşi măsurile luate, în cinstea zării în acest an a celor
tiv în conştiinţa poporului să arăt că nu ne-am făcut marii sărbători de la 23 mai mari producţii. In
nostru cu numele celui pe deplin datoria. Mă re August, să recuperăm toate legătură cu stadiul'-lucră
mai iubit fiu al naţiunii, fer, îndeosebi; la restanţa restanţele la foraj şi să rilor, inginerul şef’al uni
t o v a r ă ş u l Nicolae do circa 130 m acumulată obţinem chiar unele de tăţii, George Băbuţă, ne
Ceauşescu. în aceşti ani la capitolul foraje şi mi păşiri.
fertili, căutatea bogăţiilor nusul de 2 m existent la — Ce măsuri concrete relata că acestea se înscriu
din întreg subsolul româ finele lui martie, în săpa vor sta la baza realizării în graficele stabilite, cul
de
turile
curate
fiind
nesc a fost ridicată la ni rea puţului de explorare sarcinilor de plan în con buruieni, iar combaterea
vel de activitate priorita Troiţa. tinuare ?
ră, fiind dotată cu tehno — Ce s-a întîmplat ? De bolilor şi dăunătorilor s-a
logii şi materiale cores ce nu s-au realizat sar MARIN NEGOIŢĂ făcut cu întreaga atenţie.
punzătoare, în scopul spo cinile la foraj, unde bri Astfel, la cultura carto
ririi bazei de materii prime gada dumneavoastră obţi (Continuare in pag. a 3-a} filor s-a încheiat prima
Oamenii muncii hunedoreni, alături de întregul popor, aduc un cald
omagiu partidului, secretarului său general, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu, pentru marile victorii dobîndite îu construcţia
socialistă, în întărirea independenţei şi suveranităţii patriei
VOM DA TĂRII CANTITĂTI SPORITE ANGAJARE FERMĂ PENTRU PROGRESUL
DE ENERGIE ELECTRICĂ ! MULTILATERAL AL PATRIEI
. Termocentrala de la Min crustată definitiv în isto In inimile noastre vi Comuniştii, toţi lucră
tia — unitate energetică rie cu numele de „Epoca brează cuvintele dc înaltă torii Autobazei din Orăştie
de bază a ţării, în care Nicolae Ceauşescu". semnificaţie şi rezonanţă îşi îndreaptă gîndurile de
îmi desfăşor activitatea — C.T.E. Mintia — ca uni istorică rostite de condu aleasă recunoştinţă către
a fost realizată la indica tate de bază a sistemului cătorul partidului şi sta partidul comunist şi secre
ţia expresă a secretarului energetic naţional — se tului nostru, tovarăşul tarul său general, tovară
general al partidului, to înscrie între aceste măsuri Nicolae Ceauşescu, de la şul Nicolae Ceauşescu, pa
tribuna Plenarei Comitetu
înnoitoare care au revolu
varăşul Nicolae Ceauşescu, lui Central al Partidului triot şi revoluţionar înflă
în anii care au urmat ţionat toate sectoarele vie Comunist Român, privind cărat, erou între eroii nea
istoricului Congres al IX- ţii economice şi sociale. lichidarea completă a da mului, personalitate proe
Recent ara trăit o nouă
minentă a lumii contem
lea al partidului. Este un b u c u r i e . Prin efor toriei externe a Româ porane, care şi-a adus o
singur exemplu din miile tul întregului popor a. niei — rezultat strălucit al contribuţie hotărîtoare la
care pot fi citate, pentru muncii poporului român, dezvoltarea teoriei şi prac-
că tot ceea ce a gîndit AUREL FURDUI, liber şi stăpîn pe desti
Frezorul Ovidlu Benţe este printre primii meseriaşi cure
.şi a stabilit iubitul condu electrician la nele sale, care demonstrea SILVIU THIRTHEU, au venit iii întreprinderea de piese de schimb şi reparaţii
cător al partidului şi sta Centrala termoelectrică ză pe deplin justeţea poli şeful Autobazei din utilnJ minier Deva, etnd abia începuse să producă, acum
şi entuziasmul care îl caractcri-
elitei ani. Cu priceperea
tului nostru, s-a înfăptuit Mintia ticii partidului nostru, po Orăştie zează, el se numără şi n icum printre oamenii de bază ai
întocmai în perioada de tenţialul ridicat al econo secţiei reparaţii. Foto NICOLAE GHEORGHIU
prefaceri înnoitoare, în (Continuars în pag. a 2-a) miei româneşti. ,, .1 (Continuare in pog. a 2-a}