Page 9 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 9

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UMIŢI-VÂ!
                                                                                                 In întîmpinarea Zilei de 1 Mai
              ! h .
                                                                                                     Depăşiri la                                   nate  cantităţi   de metale l
                                                                                                                                                   în  concentrate,
                                                                                                                                                                  Sarcinile ,
                                                                                                 principalii indicatori                            la  producţia  marfă  au  ţ
                                                                                                                                                   fost  depăşite  cu  10  mili-  ţ
                                                                                                  La  întreprinderea  de  u-                       oanc  Iei.  productivitatea  i
                                                                                                tilaj  minier  Petroşani  se                       valorică  a  muncii  cu  J
                                                                                                desfăşoară o susţinută ac­                         aproape  2  milioane  lei.  ţ
                                                                                                tivitate  în  sprijinul  mine­                     în  condiţiile  obţinerii  u-  l
                                                                                                rilor  Văii  Jiului,  pe  linia                    nor  însemnate  economii  ’
                                                                                                asigurării şi reparării ma­                        la  cheltuielile  materiale
                                                                                                şinilor,  instalaţiilor  şi  c-                    şi totale do producţie.
                ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN              HUNEDOARA AL P.C                     ehipamentelor  din  dota-                               Cu o decadă
                                                                                                rca  unităţilor  carbonifere.
                Şl A   L C O N S I L I U L U I   P    m U   L A R   J U D E Ţ E A N             După  cum  nc-a  relatat
                                                                                                ing.  Iosif  Kelcmen,  di­                                 avans
                                                                                                rectorul  I.U.M.  Petroşani,                         Brigada   „Energocon-
                                                       ţ o i                                    în  întîmpinarea  Zilei  de                        strucţia"  Deva  are  de  e-  ţ
                Anul XU, nr. 9 759         MARTI, 4 APRILIE 1939      4 pagini - 50 bani        1 Mai, oamenii muncii de                           xccutat  anul  acesta  lu-  (
                                                                                                aici  sînt  angajaţi  plenar                       crări  de  mare  importanţă  '
                                                                                                pentru  înfăptuirea  sarci­                        la  C.T.E.  Mintia  şi  U.E.
                                                                                                                                                   Paroşeni.  Organizîndu-şi
                                                                                                nilor  ce  le  revin  în  urma     200 000 lci/pcr-  judicios activitatea la toa- I
                                                                                                vizitei  de  lucru  efectuate
                                               <-mh; muirf                                      recent  în  acest  marc  ba­  plan de              ie  punctele  de lucru, con- '
                                                                                                                         soană.
                                                                                                                                                   structorii  au  încheiat  pri-  |
                                                                                                zin carbonifer de secreta­
                                                                                                rul  general  al  partidu­  Minereu peste plan     mul  trimestru  al  anului  1
                                                                                                lui,   tovarăşul   Nicolae                         cu  o  decadă  mai  devre-  I
                                               c ă r b u n e !                                  Ceauşescu.                 Primul  trimestru  al  a-   me. Valoric, plusul dobîn- »
                p a m fti
                                                                                                                                                   dit  depăşeşte  două  mili-  .
                                                                                                  Bilanţul  pe  primul  tri­
                                                                                                mestru  al  anului  înscrie   nului  a  fost  încheiat  eu   oane  lei.  Lucrările  în  a-  ţ
                                                                                                                         rezultate deosebite în pro­
                                                                                                realizarea planului la ma­  ducţie  de  colectivul  Mi­  vans se localizează la ex­
                                                                                                joritatea  indicatorilor  dc   nei  Deva,  care-I  situează   tinderea  capacităţii  de
                           Prin organizare şi dăruire                                           bază,  chiar  unele  depă­  rînduri  ale  întrecerii  so­  la  depozitul  de  zgură  şj
                                                                                                                          în  continuare  în  primele
                                                                                                                                                   depozitare  a  cărbunelui,
                                                                                                şiri.  Astfel,  la  producţia
                                                                                                marfă  s-a  obţinut  gn  plus   cialiste   între   unităţile   cenuşă  Bejan-Tîrnăviţa,  4
                     în muncă, planul realizat ritmic                                           de  2,4  milioane  ici,  la   Centralei   minereurilor   reparaţii  capitale  la  căile  I
                                                                                                producţia  marfă  vîndută   Deva,  Organizîndu-şi  ju­  ferate  uzinale,  captarea  ?
               •   10 000 tone dc cărbune în plus                 colectivul  său  se  strădu­  şi  încasată  de  peste  20   dicios  activitatea  pe  sec­  apelor  pluviale  de  pe  ţ
                                                                                                                          ţii,  formaţii  şi  schimburi,
                                                                                                milioane  Iei,  prevederile
                                                                                                                                                   versanţi  etc.  —  toate  la  i
                                                                  ieşte  şi  reuşeşte  să  mânu­
               •  Toate sectoarele •— la plan                     iască  în  mod  corespunză­   la  export  au  fost  înde­  folosind  raţional  dotarea   C.T.E.  Mintia;  moderni-  «
                                                                                                plinite în procent dc 100,13  tehnică  şi  timpul  efectiv
               •  Accent major pe calitate                        tor  tehnica  modernă  din    la  sută,  utilajul  minier   de  lucru,  oamenii  muncii   zarea  sistemului  de  mă­
                                                                                                                                                   cinare  a  cărbunelui,  mo­
                                                                  abataje,  Inregistrînd  lună
              Rezultatele  pozitive  ob­  ne-a   recomandat   recent   de  lună  sporuri  de  produc­  100 Ia sulă, iar piesele dc   de  aici  au  realizat,  in   dernizări  în  depozitul  de
             ţinute  consecutiv,  în  ulti­  secretarul  general  al  parti­  ţie.  De  la  începutul  anu­  schimb  100,3  la  sută.  In   cinstea  Zilei  de  1  Mai,   zgură  şi  cenuşă,  reparaţia
            mii  cinci  ani,  de  către   dului,  tovarăşul  Nicolae   lui  în  curs,  depăşirea  de   aceeaşi  perioadă,  produc­  peste  prevederile  dc  plan   capitală  a  turnurilor  de
            întreprinderea  minieră  Pa-   Ceauşescu,  în  vizita  de   plan  este  de  10  000  tone,   tivitatea  muncii  a  mar­  mai  mult  de  15  000  tone   răcire  şi  altele  —  la
            roşeni  —  pentru  care  a   lucru  efectuată  în  judeţul   cele  mai  bune  realizări   cat o creştere faţă de  minereu  cuprifer,  însem­  U.E. Paroşeni.
            fost  distinsă,  în  1988,  cu   nostru  şi  în  Valea  Jiului,   fiind  obţinute  de  sectoarele
            înaltul  titlu  de  Erou  al   pe  folosirea  la  parametri   III  şi  I,  însă  trebuie  men­
            Muncii Socialiste, sînt con­  optimi  a  utilajelor,  insta­  ţionat  Gă  toate  sectoarele   LA CĂLAN  Spiritul gospodăresc —
            tinuate  şi  în  acest  an,  am­  laţiilor  şi  echipamentelor   se  prezintă  „la  zi"  cu  sar­
            plificate  cu  fiecare  zi,  în   din  dotare,  promovarea  de   cinile  îndeplinite,  cu  plu­
            întîmpinarea  marilor  eve­  noi metode şi tehnologii de   suri  de  cărbune  extras.     o stare de fapt permanentă
            nimente  politice  —  a  45-a   extracţie,  prin  care  să  spo­  Aceasta  se  datorează  mo­
            aniversare  a  revoluţiei  de   rim  randamentele  pe  post,   dului  angajant,  responsabil   —  Cu  sprijinul  comisii­  bă.  Au  fost  executate  tă­  a  determina  pe  fiecare  ce­
            eliberare  socială  şi  naţio­  să îmbunătăţim continuu  cu  care  lucrează  întregul   lor  permanente,  al  depu­  ieri  de  corecţie  la  .arborii   tăţean  să-şi  întreţină  gos­
            nală,  antifascistă  şi  anti-                        colectiv,  hotărârii  unanime   taţilor, comitetelor de cetă­  ornamentali,  s-au  fasonat   podăria  proprie,  strada  in
            imperialistă  de  la  23  Au­                         a  minerilor  de  la  Paro­  ţeni şi de asociaţii — sub­  35  000  trandafiri,  s-a-j  e-   perfectă  stare  de  ordine,  şi
            gust  1944  şi  Congresul  al   I.M. PAROŞENI         şeni  de  a-şi  amplifica   linia  tovarăşul  Ion  Catană,   fectuat  lucrări  de  întreţi­  curăţenie".  Notăm  cu cetă­
            •XlV-lea  al  partidului  —,                          necontenit  contribuţia  la   primarul  oraşului  —  cetă­  neri  a  parcurilor  şi  zone­  ţenii  Zalmria  .Aehimeţ,
            pe  care  minerii  de  aici  sînt                     dezvoltarea  bazei  de  ma­  ţenii Călanului au fost mo­  lor  verzi  pe  41  ha,  lucrări   Radu  Stan,  Alecu  La  moş
            hotărîţi  să  le  întîmpine   calitatea   cărbunelui,   să   terii  prime  a  ţării.  Pentru   bilizaţi la lucrările de gos­  care  au  schimbat  înfăţişa­  şi  Vasile  Lazâr  ,m  partici­
            cu  importante  succese  In   creştem  eficienţa  întregii   că,  aşa  cum  pe  bună  drep­  podărire  şi  înfrumuseţare   rea oraşului. Dorim ca pen­  pat  in  permanenţă  ia  ac­
            producţie.  „Ne-ara  pregătit   activităţi.   De   fapt,   aş   tate  aprecia  directorul  în­  a  locurilor  în  care  trăiesc   tru  toţi  locuitorii  acestui   ţiunile  organizate  do  con­
            temeinic  condiţiile  de  în­  vrea  să  subliniez  că,  în   treprinderii,  oamenii  sînt   şi  muncesc,  a  străzilor  şi   oraş  hărnicia,  spiritul  gos­  siliul  popular,  au  manifes­
             deplinire  a  planului  pe   ultima  vreme,  ne  înscriem   cei  care  hotăxăsc  totul.  Iar   cartierelor.  încă  din  luna   podăresc  să  devină  o  stare   tat  iniţiativă  proprie  in
            1989,  am  repartizat  judi­  în  indicatorii  de  calitate   dintre  ei  se  evidenţiază   ianuarie  a.c.  ne-am  preo­  de fapt permanentă.  scopul  bunei  gospodăriri  a
            cios  sarcinile  pe  sectoare   prevăzuţi,  însă  preocupări­  constant  şefii  de  brigăzi  şi   cupat  de  schimbarea  pei­  Discutînd  cu  to/arăşul   cartierului.
            şi  formaţii  de  lucru,  asi­                        de  echipe  Mihai  şi  Vasile   sagistică  şi  arhitecturală  a   VirgU  Săvulescu,  deputat   Printr-o  susţinută  mun­
            gurăm  o  bună  organizare   le  noastre  vizează  îmbună­  Bărbăcaru,  Ferenc  Fazakas   aşezării  de  pe  Valea  Stre-   şi  secretar  adjunct  ai  co­  că  de  la  om  la  ora,  depu­
            a  muncii  în  toate  abataje­  tăţirea  lor  în  continuare,   şi Nicolae Andraşilc, Vasile   iului,  valoarea  lucrărilor   mitetului   orăşenesc   dc   taţii  Eugenia  Oancea  şi
            le,  In  ateliere,  în  celelalte   în  paralel  cu  diminuarea   Cojocaru  şi  Neculai  Popa,   executate  în  primul  tri­  partid, aflăm că în circum­  Barbara  David  au  reuşit
            verigi  ale  procesului  pro­  mai accentuată a consumu­  Mihai  Ştefureac  şi  Vasile   mestru  al  anului  în  curs   scripţia  electorală  Crişeni   să  antreneze  locuitorii  cir­
            ductiv,  reuşind  să  ne  în­  rilor  materiale  şi  energe­  Liuţă,  Cornel  Posa  şi  Ioan   ridicîndu-sc  la  14  milioane   de  care  răspunde  —  zonă   cumscripţiilor  electorale  de
            deplinim  ritmic  prevede­  tice,  a  costurilor  de  pro­  Cibea,  Ştefan  Tudoran  şi   lei. Au fost plantaţi 13 600   care  fusese  neglijată  şi   care  răspund  la  curăţenia
            rile,  să  obţinem  constant   ducţie.                Ladislau Hobina, foarte    trandafiri,  500  tei,  2  000   unde  locuitorii  îşi  amena­  aleilor  şi  trotuarelor,  ia
            depăşiri,   sublinia   ing.   Cum  se  cunoaşte,  mina                           mesteceni,  850-molizi,  450   jaseră  terenul  din  jurul   înfrumuseţarea  incintelor  şi
            Ioan  Beserman,  directorul   Paroşeni  este  una  dintre   DUMITRU GHEONEA  pini,  250  magnolii,  10  000   caselor  şi  faţadele  după   faţadelor  unităţilor  econo­
            I.M.  Paroşeni.  Punem  ac­  cele  mai  mecanizate  uni­                         fire gard viu, 4 000 bucsus   propria  lor  inspiraţie  —-   mice  amplasate  pe  străzile
            cent deosebit, aşa cum     tăţi  carbonifere  din  ţară,  (Continuare în pag. a 2-a)  cu balot, s-a semănat iar-  s-au  efectuat  ample  lucrări   23  August,  30  Decembrie,
                                                                                                                        de  igienizare,  de  canaliza­  Gării  şi  t  Mai.  „Dorim  ca
                                                                                                                        re  a  văilor  si  de  refacere   zona  noastră  —  ne  spunea
                                                                                                                                                   Eugenia  Oancea  —  să  fie
                                                                                                                        a  faţadelor,  au  fost  colec­
                                                       fE «AVARA                                                        tate  cantităţi  mari  de  fior.  cit  mai  bine  gospodărită,
                                                                                                                                                   şi  în  acest  scop  colaborăm
                                                                                                                        vechi.  „Dar  mai  avem încă
                                                                                                                                                              ESTERA ŞINA
                                                                                                                        de  lucru  —  ne  spunea  in­
                                                                                                                        terlocutorul.  Vom  perse­
                                                                                                                        vera în continuare pentru  (Continuare in pag. o 2-a)
              La semănatul porumbului-ritmuri susţinute, calitate superioară!
              La  sfîrşitul  săptămînii   cai'e  muncesc  cu  discurile,   Cornel  Tărăpoancă,  ne-a   Mecanizatorul  Alexandru
            trecute  s-a  declanşat  se­  şi-a   făcut  datoria  cu  pri­  spus:  „Avem  pregătit  pînă   Deteşan muncea, în tarlaua
                                          u
            mănatul  porumbului.  Prin­  sosinţă.  întreaga  suprafaţă   acum  patul  germinativ  pe   „După  sere",  la  semănatul
            tre  unităţile  în  care  aceas­  destinată porumbului a fost   100  ha,  din  cele  peste  200   porumbului, la C.A.P. Sîn­
            tă  lucrare  a  demarat  se   fertilizată   şi   erbicidată.   ha  destinate  porumbului,   tandrei.  Inginerul  şef  al
            numără  şi  cooperativele  a-   Acum  avem  grijă  ca  să-   suprafaţă  care  a  fost  şi   unităţii, Maria Nicolae, ur­
            gricole  din  Simeria,  Ra-   mînţa  să  fie  încorporată  In   fertilizată   în   întregime.   mărea  îndeaproape  calita­
            poltu  Mare  şi  Sîntandrei.   brazdă  la  adincimea  şi   Formaţia  de  mecanizatori   tea  lucrării.  Terenul,  bine
            Slmbătă, cînd timpul a fost   densitatea   prevăzută   în   antrenată  la  pregătirea  te­  pregătit  de  mecanizatorii
            foarte  bun  pentru  lucru  în   tehnologii.          renului  —  Ioan  şi  Marcel   Ioan  Fazekaş  şi  Marin  Di-
            cîmp,  în  toate  aceste  uni­  Duminică,  ploaia  i-a  o-   Lingurar,  Traian  Negresc   nulescu, permitea menţine­
            tăţi  se  muncea  din  plin  la   bligat să oprească semăna­  —  lucrează  cu  discurile   rea  vitezei  de lucru prevă­
            încorporarea  seminţei  de   tul,  dar  activitatea  a  con­  zi-lumină. Avem două ma­  zute,  o  încorporare  în  sol
            porumb  în  sol.  Astfel,  în   tinuat  la  pregătirea  patu­  şini  de  semănat,  deci  pu­  a  seminţei  la  adincimea
            tarlaua  „Şuiera",  aparţi-   lui  germinativ  pentru  po­  tem  menţine  vitezele  de
            nînd C.A.P. Simeria, raeca.   rumb  şi  soia.  De  fapt,  su­  lucru  planificate  la  încor­  necesară  unei  bune  germi­
            nizatorul  Constantin  Sime-   prafaţa  destinată  acestei   porarea  seminţei  în  sol,   naţii.  Aflăm  că  pe  mai
            drea  efectua  însămînţările,   din  urmă  culturi  a  fost   îndt  să  încheiem  lucrarea   mult  de  jumătate  din  su­
            iar  inginerul  şef  al  unită­  pregătită  în  totalitate.  Se-   în perioada optima".  prafaţa  destinată  porumbu­
            ţii,  Petru  Mateevici,  era  a-   mănătorile,  celelalte  utila­  Şi la Rapoltu Mare, chiar   lui,  terenul  a  fost  pregătit.
            tent  la  calitatea  lucrului.   je  sînt  „pe  linia  de  start",   dacă  ploaia  a  impus  opri­  Ieri,  ne-a  informat  Aronim
            „Am  pregătit  bine  terenul   unde  aşteaptă  oprirea  ploi­  rea  semănatului,  duminică   Oco.ş,  preşedintele  unităţii,
            pe  care  urmează  să-l  cul­  lor,  peritr   a  reintra  din   şi  luni  s-a  muncit  cu  bu­  semănatul  n-a  putut  con­
                                                u
            tivăm  cu  porumb  —•  ne   plin la semănat.          ne  rezultate  la  pregătirea   tinua  datorită  ploii,  dar,
            spune  inginerul  şef.  După   La  C.A.P.  Rapoltu  Ma­  terenului. Aici, ne-am con­  în  schimb,  s-a  muncit  cu
            cum se vede, solele au fost   re  însămînţarea  porumbu­  vins,  există  hotărîrea  şi   spor  la  pregătirea  patului
            nivelate  uniform  şi  pămîn-   lui  a  început  tot  sîmbătă.   condiţiile ca semănatul po­  germinativ,   asigurîndu-se
            tul  bine  mărunţit,  ceea  ce   Prezent  în  tarlaua  „Sub   rumbului să fie reluat ime­  semănătorii  front  de  lucru   I.IM.C.C.F. Devn. Strungarul Mirce   a   Ţlglar   —   una
                                                                                                                                                           uzlnare
                                                                                                                                                                 —
            dovedeşte  că  mecanizatorii   Boca",  împreună  cu  meca­  diat  ce  timpul  permite  şi   larg.            dintre „mîinlle de nur“ ale atelierului   nevoile de produc-  mereu
                                                                                                                         prezent acolo unde este mai greu, unde
            Nicolae  Bălţatu,  Constan­  nizatorul  Titus  Şerban,  In­  să  fie  finalizat  cit  mai                    tle necesită un meseriaş destoinic.
            tin  Toidea  şl  Ioan  Leonte,  ginerul  şef  al  cooperativei,  grabnic.            MIRCEA LEPADATU
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14