Page 90 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI >
1 Mai 1 9 3 9 — sub semnul luptei VOM DA ŢĂRII CANTITĂŢI SPORITE
DE ENERGIE ELECTRICĂ !
împotriva fascismului şi războiului (IV) (Urmare din pag. 1) luna martie a.c. în judeţul
Hunedoara şi în întreprin
fost posibilă achitarea derea noastră, vizită care
• V
Comuniştii au primit din poporului nostru de a se poporul român se raliază profund înrădăcinată în completă a datoriei exter ne-a umplut inimile de 19,25
partea Comitetului de or opune fascismului, de a la mişcarea antifascistă şi rîndurile maselor largi, ne a României — eveni bucurie. Sarcinile, indica
ganizare a zilei de 1 Mai asigura libertatea şi inte că voinţa sa este de a puternicul ecou pe care l-a ment memorabil, care a ţiile şi orientările pe care tuirii i
instrucţiuni de a continua gritatea patriei". lupta în mod real, împo avut în conştiinţa poporu fost anunţat de către se le-am primit, cu acest pri grare
acţiunile revoluţionare şi Manifestaţiile revoluţio triva agresorului şi fascis lui viguroasa acţiune des cretarul general al parti lej, precum şi învăţămin nica
în după amiaza zilei, în ca nare de la 1 Mai 1939 au mului". dului nostru, tovarăşul tele cuprinse în magistrala revolu)
1939-1
drul serbării câmpeneşti Puternica demonstraţie făşurată de P.C.R. pentru Nicolae Ceauşescu, în des cuvântare rostită la Ple
organizate pe stadionul avut un larg ecou şi peste antifascistă de la 1 Mai demascarea esenţei^ anti chiderea lucrărilor recen nara Comitetului Central roaji c
muncitoresc din cartierul hotare, cotidiene de mare 1939 a atras protestul ofi populare şi antinaţionale tei Plenare a Comitetului al P.C.R. din 12—14 apri Jionai
nci"
Filaret. In cadrul acestei tiraj din diferite ţări pu- cial al guvernului Italiei, a fascismului şi a agen Central al Partidului Co lie a.c. au devenit pen educaf
serbări cîmpeneşti a do bli'ând relatări şi comen care şi-a exprimat în faţa turilor hitlerismului, spri munist Român. Alături de tru toţi energeticienii Min Jioncir
întreaga naţiune, aducem
tiei program de muncă şi
minat a?eeaşi atmosferă tarii în care erau relevate ministrului de externe al jinul activ pe care forţele un cald omagiu secretaru acţiune revoluţionară, de tistie î
revoluţionară antifascistă. amploarea şi semnificaţia României, aflac atunci în populare îl acordau politi lui general -al partidului, mobilizare a tuturor for Poruml
Intr-o notă informativă din manifestaţiei din Bucureşti vizită la Roma, , nemulţu cii partidului de unire a care prin geniul său a ţelor pentru îndeplinirea a Stu<
2 mai 1939 se raporta: în lupta generală antifas mirea... faţă de guvernul tuturor categoriilor sociale, făcut ca poporul nostru să sarcinilor de plan şi spo grafic
„Ieri după-amiază, la sta cistă a poporului român. român, care a permis ma a partidelor şi grupărilor se bucure, pentru prima rirea contribuţiei la înflo tinia p
dionul Ministerului Muncii Astfel ziarul „Daily Herald" nifestanţilor libertatea ex politice democratice, hotă dată în istoria milenară a rirea şi prosperitatea Tclcjuri
primării părerilor lor fără
din Parcul Veseliei a avut din Marea Britanic şi „Iz- să ia nici o măsură de rî te să lupte pentru inde patriei, de adevărata inde scumpei noastre patrii,
loc serbarea cîmpenească a vestia" din U.R.S.S., din represiune". pendenţa şi libertatea po pendenţă din punct de R e p u b l i c a Socialistă
muncitorimii din capitală, 2 şi respecţi, 3 mai 1939, în aceste împrejurări, s-a porului român. De aseme vedere economic şi politic. România. In aceste clipe
de puternic entuziasm, ne
Noi, energeticienii de la
informau că „la demon
pentru ziua de 1 Mai. Ef- straţiile de 1 Mai, la Bu afirmat cu tărie şi faptul nea, manifestaţia s-a im Mintia, sîntem mîndri şi angajăm să dăm ţării cît
timie Iliescu şi Nicolae că activitatea consecventă pus cu o deosebită forţă recunoscători pentru vizita mai multă energie electri SELEi
Ceauşescu, ultimul fost cureşti nu participat 20 de a Partidului Comunist Ro prin caracterul ei antirăz de lucru a tovarăşului că, pentru a contribui în ciiAim
mii de muncitori. Demon
prograr
condamnat la 3 ani închi straţia a decurs sub lozin mân pentru refacerea uni boinic. „1 Mai 1939, — Nicolae Ceauşescu, a mult tr-o măsură mai mare la Ităspun
soare pentru activitate co cile antifasciste". tăţii muncitoreşti a înre subliniază t o v a r ă ş u l stimatei tovarăşe Elena întărirea independenţei sale lor ; J(
ştiri ; 1
munistă, pedeapsă execu -Organele de presă ale In gistrat o importantă vic Nicolae Ceauşescu — s-a Ceauşescu, efectuată în economice şi politice ! zători !
torie, manifestaţia oglin
tată, au strigat la termi ternaţionalei a IJI-a subli dind aspiraţia de unitate transformat într-o pu dru trii
tăşcştl;
narea serbării lozinca co ternică manifestare împo ANGAJARE FERMĂ PENTRU PROGRESUL ştiri ; 1
tră;
12,1
munistă: „Trăiască Fron triva fascismului şi răz XX ; l
tul Popular". 1 Mai 1989 — 50 de ani de Ia marea boiului, numărîmlu-sc prin MULTILATERAL AL PATRIEI folcloru
Desfăşurate sub semnul demonstraţie patriotică, antirăzboinică şi tre puţinele manifestări din (Urmare din pag. 1) călători, în condiţiile eco 1 In 3 )
mieră
unităţii între comunişti, antifascistă din Capitală ; 100 de ani de Europa care au avut Ioc nomisirii unor însemnate perete
socialişti şi social-demo- sărbătorire a Zilei solidarităţii internaţionale în condiţiile cînd fascis ticii construcţiei socialis cantităţi de combustibili şi AJfr
meni
craţi, asemenea întruniri a celor ce muncesc mul era în ofensivă după mului, la elaborarea şi în lubrifianţi, recuperării şi romane
nai ; i
şi acţiuni au avut loc în Miinchcn. Poporul român, făptuirea politicii interne recondiţionării unui mare dio ; K
multe localităţi din ţară, sub conducerea comunişti şi externe a partidului şi volum de piese de schimb. cîntec ;
statului nostru, la înflo
Ne angajăm ca şi în pe
printre care se remarcă lor, în alianţă cu socia rirea scumpei noastre rioada următoare să ne ştiri ;
econom
cele de pe Valea Jiului. liştii, cu forţele democra patrii. aducem întreaga contri şl tc c
Demonstraţiile de masă tice, şi-a exprimat voinţa Autobaza noastră s-a buţie, alături de toate co Prograr s
Orcie
din Bucureşti, întrunirile d« a face totul pentru a situat anul trecut pe pri lectivele muncitoreşti hu- gestln i
şi adunătâle din provincie împiedica ascensiunea fas mul loc în întrecerea so nedorene, de întregul po tr-o or.
poetic ;
au dovedit că lozincile cismului, instaurarea dic cialistă pe întreprindere. por, la progresul necon muzical
partidului comunist au fost taturii fasciste în Româ Am încheiat cu rezultate tenit al patriei noastre lelin (!<
urmate de mase, înscriin- nia". bune şi primul trimestru iubite, liberă şi indepen
din acest an, atît la trans
dentă — România socia
du-se ca „o bună trecere Evenimentul de la 1 Mai portul de marfă cît şi la listă 1
în revistă a forţelor mun 1939 a fost o dovadă a
citoreşti, meşteşugăreşti, a maturităţii clasei munci
femeilor şi tineretului toare, a posibilităţilor de DEVA
contra fascismului...". Ele care dispunea atunci po Bachus
DO ARA
nu „dovedit o creştere se porul nostru, forţele sale dern —
rioasă a activităţii politice revoluţionare şi progre mai ve
Sfîrşitu
a maselor şi o creştere a siste de a organiza lupta căra);
influenţei şi . capacităţii pentru apărarea interese Xuiala
partidului comunist de mo lor maselor populare îm întreţinerea culturilor — dintre t
brie);
bilizare a maselor la potriva dictaturii regale, LUPEN
lupta în front unic". Eve războiului şi a fascismu obiectiv prioritar furai);
— seri
nimentele de la 1 Mai 1939 lui. farul);
tivul l
au fost larg dezbătute şi Marea demonstraţie anti. nerul);
analizate de către organi fascistă şi antirăzboinică (Urmare din pag. 1) completat fertilizările fa- trate c
ziale.
zaţiile partidului comu de la 1 Mai 1.939 se înscrie (Reteza
minare:
nist, subliniindu-se suc ca unul din momentele im nică s-a efectuat pe toate Paralel cu acţiunile res GURAE
cesele şi lipsurile mani portante care au evidenţiat cele 100 ha planificate. pective s-a trecut Ia re rul de
ORAŞT
festate în organizarea şi rolul maselor largi popu O activitate bine orga coltarea rapiţei ee se ad rifului
(Patria)
conducerea lor. în rapor lare ca forţă hotărîtoare a nizată se întîlneşte la cele ministrează în hrana ani cuscru
tul C. C. al P.C.R. la Ple societăţii româneşti. Cla două ferme de hamei, unde malelor Ia fermele din OAGIU
nara a Vl-a a partidului, sa muncitoare, într-o de s-a luat măsura de a lăsa Orăştie şi Aurel Vlaicu. cu bâr
cultură
din iunie 1939, se arăta că. plină unitate de gîndire şi cîte şase lăstari la îndru Sînt încheiate şi pregăti tarea
„întrunirile şi demonstra acţiune a demonstrat în ma tul lăstarilor, faţă de rile pentru recoltarea şi TEG :
— serii
ţiile de 1 Mai, pregătite de această zi pe străzile Ca cinci cîţi se lăsau pînă BRAZI
partid sub semnul mobi pitalei şi in principalele acum ce va determina însilozarea orzului masă- grozavi
lizării clasei muncitoare Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şl tovarăşa Elena Ceauşescu sporirea producţiei la verde, după care pe a- ntorizea
în timpul unei demonstraţii a forţelor revoluţionare, de localităţi ale ţării sub im (Mureşi
pentru apărarea ţării îm mocratice din Bucureşti. Octombrie 1044. perativul celor mai strin hectar la cultura respec proape 300 ha se vor în- de fild
potriva fascismului extern gente nevoi ale poporului tivă. Tot aici s-a revizuit sămînţa alte plante de
şi intern, în conlucrare român, afirmîndu-se încă şi reparat amenajarea pen nutreţ.
strînsă cu muncitorii so- niau la rîndul lor că „ma şi solidaritate a clasei mun o dată ca forţa naţională tru irigarea celor 236 ha Sub conducerea specia
cial-dcmocraţi, au consti nifestările de 1 Mai din citoare şi totodată mareînd fundamentală, capabilă plantaţie. In scopul creş liştilor din unitate, şi a
tuit o victorie de prestigiu Bucureşti şi din provincie un important aport con să-şi asume răspunderea terii rentabilităţii ferme şefilor de ferme, meca Nume
evidenţiază
intensificarea
obţinută de P.C.R. pe li activităţii antifasciste a cret moral şi material la lor, s-a luat măsura de a nizatorii au efectuat lu tragere;
nia făuririi unităţii de ac maselor şi creşterea in dezvoltarea procesului de pentru apărarea intereselor înfiinţa la fiecare fermă crări de calitate, remar- 1989 :
Extr.
ţiune a clasei muncitoare fluenţei partidului comu unificare. Succesul şi e- supreme ale patriei. Prin cîte 4 ha de pepinieră, cu cîndu-se aportul lui Petru 40, 2.
împotriva ofensivei patro nist, a capacităţii sale de coul acţiunii unite de la formele şi metodele între cîte 60 000 plante, ce se Ţigu şi Nicolae Avram, Extr.
nale, fascismului şi peri mobilizare a maselor". l Mai 1939 a exercitat o buinţate în organizarea şi vor utiliza la completarea de la ferma de legume, 23, 5, 1
Fond
colului de război". La Congresul pentru puternică influenţă asupra desfăşurarea acestei mari golurilor, iar disponibilul Valentin Onofrei şi Ale 555 835 ’
Concluzionînd pe margi pace, democraţie şi apăra procesului refacerii depline acţiuni revoluţionare, anti se va valorifica la alţi
nea semnificaţiei acestei rea demnităţii persoanei a unităţii politice şi or fasciste, P.C.R. a dobîndit beneficiari. xandru Tîrîş, de la com
zile în lumina celor cinci umane, ţinut la Paris în ganizatorice a clasei mun un plus de experienţă, de In plină desfăşurare sînt plexul Bîrcea, Cibian Fili-
decenii scurse de atunci se zilele de 13 şi 14 mai 1939, citoare, contribuind ia maturitate politică, ce se şi acţiunile la grădina de mon şi Cornel Tomuş de
poate consemna că acest România a fost obiectul crearea premiselor care au vor amplifica în condiţiile legume. Aici s-a plantat la ferma nr. 4, Ion Bur-
Pentri
eveniment s-a înscris în unor călduroase manifes condus la încheierea în mişcării de rezistenţă a varza pe cele 30 de hec lacu şi Constantin Tase de conţinu
patrimoniul istoriei po taţii de simpatie. Congre aprilie 1944, a acordului de poporului român împotriva tare stabilite, s-a aplicat la ferma nr. 2, Viorel Val- că. Cer
porului nostru, al partidu sul a omagiat voinţa ho- front unic muncitoresc în dictaturii militaro-fasciste, o praşilă manuală şi una da şi Nicolae Constanti- mal aii
tor val ui
lui comunist, ca unul din tărîtă a poporului român tre Partidul Comunist a războiului hitlerist din nescu, de la ferma nr. 1, izolat s
tre momentele de vîrf ale de a apăra cu ultima ener Român şi Partidul Social- anii 1941—1944, a pregăti mecanică pe cele 20 de Nicolae Răbdat şi Silvester slabe. ’
modera
luptelor revoluţionare din gie independenţa şi inte Democrat. Marea mani rii şi înfăptuirii revoluţiei hectare cu ceapă, s-au Venţil de la ferma nr. 9. locale c
răstimpul celor două răz gritatea teritorială a ţării, festaţie de la 1 Mai 1939 a de eliberare socială şi na repicat răsadurile ce ur Pe lîngă preocuparea de sectorul
boaie mondiale. Marea ma în acest sens, Congresul oglindit cu o forţă deo ţională, antifascistă şi anti- mează să fie scoase In a spori producţia la hec turile r
prinse
nifestaţie populară din 1 a adoptat o rezoluţie spe sebită hotărîrea de luptă Imperialistă din August tâmp şi s-au valorificat, tar la toate culturile, la de, iar
tre
Mai 1939, arăta tovarăşul cială intitulată „Integrita a clasei muncitoare, în 1944, care a deschis ori conform graficului, legu- I.A.S. Simcria au fost lat, 19
di)
Nicolae Ceauşescu, secre tea şi independenţa Româ fruntea întregului popor, zonturi noi poporului ro mele-verdeţuri. Mai amin luate şi alte măsuri me văi.
La m
tarul general al partidului, niei. Ameninţarea Germa împotriva hitlerismului, al mân, propulsîndu-1 viguros tim că s-a încheiat erbi- nite să contribuie la ren fi preţ
preşedintele ţării, „a fost niei hitleriste. România în fascismului în general. Lo şi neabătut pe calea în tabilizarea întregii activi să, cu
o încununare a luptelor scopul păcii", în care se zincile scandate cu acest făptuirilor măreţe ale unu) cidarea cerealelor păioase tăţi, între care un loc de Vîntul
cu inie
tic clasă din acea perioadă, aprecia că demonstraţia de prilej de miile de de ev nou. socialist. pe cele peste 800 ha, iar seamă îl ocupă şi organi 50—70 1
«lemonsirînd hotărîrea fer 1 Mai 1939 din Bucureşti monstranţi ilustrau atitu ia ovăz şi orzoaică, cul zarea unor secţii de mică sudic.
mă a oamenilor muncii, a reprezintă „o dovadă că dinea net antifascistă, Prof. IOAN FRAJILA turi oe ocupă 550 ha, s-au industrie.