Page 97 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 97
Oamenii muncii hunedoreni, alături de întreg»! popor,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNiŢl-VĂ!
aduc un caid omagiu partidului, secretarului său
general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru marile
victorii dobîndite în construcţia socialistă,
S O C I A L I S M U L în întărirea independenţei şi suveranităţii patriei
PUTERNIC
O VICTORIE ISTORICĂ,
PE CARE O VOM CONSOLIDA PRIN MUNCA STIMULENT PENTRU
ORCAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C SI REALIZĂRILE NOASTRE ACTIVITATEA
S I A L C O A l S I L I ( I I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N » CREATOARE
Informaţia, de larg ecou scurtă, întreaga datorie
naţional şi internaţional, externă, România devenind A NAŢIUNII *
potrivit căreia România astfel independentă din
şi-a rambursat integral da punct de vedere economic România, prin efortul în
Anul XLI, nr. 9 781 SIMBATA, 29 APRILIE 1989 4 pagini - 50 bani
toria externă, a produs o şi politic. tregii noastre naţiuni, la
imensă bucurie şi în rîn- Acum succesul trebuie sfîrşitul lunii martie a
dul minerilor din Rupeoi- menţinut, consolidat. Nu reuşit să achite întreaga
îndată după ce tovarăşul mai sîntem datori nimă datorie externă. Această
Nicolae Ceauşescu a anun nui, însă pentru a merge realizare, rod al politicii
ţat, în deschiderea lucrări cu aceiaşi paşi viguroşi clarvăzătoare, consecvente
în întâmpinarea Zilei de 1 Mai lor Plenarei Comitetului înainte pe drumul edifică a partidului şi statului
nostru, a muncii pline de
Central al Partidului Co
rii multilaterale a patriei,
munist Român din 12—14 este necesar ca fiecare să dăruire a întregului popor,
aprilie a.c., această izbîn- muncim bine, mai eficient. care relevă forţa economi
Obiective sociale Produse exportate dă istorică a ţării noastre, Ca să nu mai apelăm la ei noastre naţionale, este
puse în funcţie peste prevederi am discutat cu ortacii din credite străine, trebuie să cu atît mai preţioasă cu
cît a fost obţinută In
brigadă şl din sectorul IV importăm mai puţin şi să
în devans In preajma sărbătorii în care lucrez şi puteam producem în ţară cît mai condiţiile in care lumea
se confruntă cu grave fe
dc la 1 Mai chimiştii citi unii pe feţele altora mult din ceea ce avem
Acţionînd în spiritul din Orăştie se prezintă lumina satisfacţiei pentru nevoie. Este şi cazul nos nomene economice de cri
orientărilor şi sarcinilor c« bogate fapte de mun un succes care este al nos tru sau, mai ales al nos ză. De acum încolo —
trasate de secretarul că şi realizări de pres tru, al tuturor. tru, al celor care lucrăm a.şa cum sublinia secreta
general al partidu tigiu. Din bilanţul rod Am înţeles astfel mai în domeniul asigurării ba rul general al partidului,
lui, tovarăşul Nicolae nic, aferent perioadei bine justeţea politicii parti zei de materii prime. t o v a r ă ş u l Nicolae
Ccauşescu, la recenta care a trecut din acest dului şi statului nostru, Minerii din Rupeni sînt Ceauşescu — ţara noastră
plenară a C.C. al P.C.R., an, consemnăm faptul forţa poporului, dinamis deplin conştienţi de aceste este cu adevărat indepen
beneficiind de un spri mul economiei româneşti, sarcini patriotice şi se stră dentă din punct de vedere
jin substanţial din par că oamenii muncii de la eroismul clasei muncitoare, duiesc să le îndeplinească economic şi politic. Evi
tea organelor judeţene întreprinderea chimică caro, în pofida unor greu în mod exemplar. Grijii dent, România va partici
şi locale de partid şi dc Orăştie au depăşit pro tăţi generate de criza eco statornice a partidului, per- pa activ şi în continuare
stat, constructorii de la ducţia marfă cu peste nomică mondială, au găsit la schimburile economice
Trustul de antrepriză 8 milioane lei — îndeo resurse de angajare şi crea IOAN 1UGA,
generală pentru con- sebi prin creşterea Pro miner şef de brigadă, ION CIGHI,
tivitate nu doar pentru a
directorul
strucţii-montaj, locuito Zilnic depăşiri ductivităţii muncii cu asigura un ritm înalt de Întreprinderea minieră I.C.S.A.P. Hunedoara
rii oraşelor şi comune 3188 lei/pcrsoană — dezvoltare a ţării, ci şi Lupeni
lor judeţului au realizat de plan şi au expediat, supli pentru a achita, într-o pe
şi pus în funcţiune în mentar, partenerilor ex rioadă de timp relativ (Continuare in pag a 3-o) (Continuare în pag. a 3-a)
devans, în cinstea zilei Şi la Mina Ţebca, co terni produse în valoare
do 1 Mai obiective de lectivul depune eforturi de peste 2 milioane lei.
mare intores social. Au stăruitoare pentru înde
fost date în folosinţă în plinirea ritmică a sar Bilanţ rodnic
devans un număr de 305 cinilor de plan, în con
apartamente, dintre ca diţii de calitate şi efi După cum ne infor
re 222 pentru minerii cienţă. După cum ne-a mează inginerul Nicolae
din localităţile Văii Jiu informat ing. Viorel Groza, şeful comparti
lui şi s-au predat pa Sirca, directorul unită mentului gospodărie co
tru hale ale fermei a- ţii, printr-o temeinică munală şi locativă al Participare numeroasă, ritmuri bune
vieole ce se construieş organizare a lucrului pe Consiliului popular mu
te aici. formaţii şi schimburi, nicipal Hunedoara, pe
Prin grija birourilor utilizarea raţională a de lucru la întreţinerea culturilor
comitetelor municipale, dotării tehnice şi forţei ste 25 000 de liunedo-
reni au participat în
orăşeneşti şi comunale do muncă, de la înce această primăvară la lu Oricine a trecut în a- hărnicia şi răspunderea în cîmp cooperatorii din
de partid, a comitetelor putul anului au fost ceste zile pe şoseaua Deva pentru soarta recoltelor. brigada condusă de Si-
şi birourilor executive realizate peste prevederi crările de gospodărire — Simeria a putut vedea, Sfecla a răsărit frumos, donia Pienar. Am notat
ale consiliilor populare, mai mult de 4 000 tone şi înfrumuseţare a mu în tarlaua din preajma are o bună densitate şi numele celor care erau
oamenii muncii, locuito de cărbune. Contribuţii nicipiului. fermei zootehnice a C.A.P. promite o recoltă bogată. mai avansaţi cu lucrul —
rii oraşelor şi satelor mai mari au formaţiile Valoarea lucrărilor a- Sîntandrei, numărul mare De aceea,. oamenii, mobi Aurica Vasiu, Traian Al-
au dat în folosinţă 2 450 conduse de loan Arisă- ferente d e p ă ş e ş t e de oameni, tineri şi vîrst- lizaţi ■ de organizaţia de bu, Gaşpar Vasiu, Marioara
mi reţele dc apă, 875 voaie, Dorel Clej, Va- 28 000 000 Iei, concreti nici, femei şi bărbaţi, ieşiţi partid şi de conducerea Bădău, Cornel Morar, Şo-
ml reţele de canaliza sile Moşneag, Ştefan zate in plantarea a la prăşitul sfeclei de zahăr. colectivă a unităţii au ieşit fica Bădău, Cornel Ungur
re, 1240 mp spaţii co Iusco, loan Matias ca peste 10 000 de arbori, Miercuri, de pildă, dar şi în număr mare la prima — dar trebuie să eviden
merciale. S-a construit re sînt hotărîtc ca, în refacerea a 50 000 mp joi, numărul lor se ridica la praşilă, pentru a asigura ţiem hărnicia şi răspunde
drumul de acces la mi cinstea zilei de 1 Mai, zone verzi, reparaţii şi condiţii optime de dezvol rea tuturor oamenilor
na Pctrila, s-a moderni să-şi amplifice străda modernizări de străzi peste 100 de persoane. Erau tare sfeclei de zahăr.
zat 1 km dc drum jude niile şi realizările în pe 15 000 ml şi alte cooperatorii din Sîntan Sub conducerea inginerei MIRCEA LEPADATU
ţean ş.a. producţie. lucrări. drei, care şi în această Angelica Codrean.u, şefa
primăvară îşi dovedesc fermei vegetale, munceau (Continuare in pag. o 3-0}
în perimetrul fontei „de Hunedoara"
Am fost prezent, alaltă Congres al IX-lca al parti demnul ca la amplasarea consecventă, de la o etapă
ieri, între „giganţii" pentru dului, producţia de fontă şl ridicarea tuturor con la alta, a producţiei de
producerea fontei de la din patria noastră — ală strucţiilor siderurgice să fontă, lucru ce constituie,
Hunedoara — furnalele de turi de celelalte activi fie folosit cît mai raţio de fapt, răspunsul furna
1000 mc. Drumurile în tăţi economico-sociale — nal şi eficient terenul. A- liştilor noştri la sarcinile
guste tăiate pe sub estaca a cunoscut o dezvoltare ceastă sarcină, după cum formulate în recenta vizită
dele de alimentare, poteci deosebită. Bineînţeles, a- se ştie, a fost materiali de lucru efectuată în ju
le din jurul cauperelor, ceasta s-a simţit şi la Hu zată şi la noi, la Hune deţul nostru, în Combina
turnurile de răcire masive nedoara — vechi perimetru doara, şi la Călan. în tul siderurgic Hunedoara,
unde „ploaia" toarnă con de mult iubitul nostru
tinuu, cu clăbuci şi aburi conducător, t o v a r ă ş u l
subţiri, ca la tropice, oa Nicolae Ceauşescu, îm
menii rari pe care îi întîl- preună cu mult stimata
nim în acest perimetru şi tovarăşă Elena Ceauşescu.
alte asemenea imagini vor S a r c in ile p ia n - în d e p lin it e
besc despre cel puţin două exemplar, Ja toţi îndlcatmî — Ştim că la întîlniri-
aspecte esenţiale ale muncii le avute cu făuritorii de
furnalişlilor : folosirea cu metal de la Hunedoara,
chibzuinţă a spaţiului pen t o v a r ă ş u l Nicolae
tru fabricarea înfiatului şi ai metalului românesc. acelaşi mod, muncitoresc Ceauşescu a fixat ca sar li
modern iz»r.v. proceselor Marele ctitor al României şi responsabil, am răspuns nă majoră pentru întregul
:
tehnologice a u t on »• t * a rea, socialiste moderne, tova chemării de a introduce colectiv al combinatului
perfecţionai ea im Chiar răşul Nicolae Ceauşescu, a cît mai operativ, pe scară creşterea producţiei de
despre aceste laturi ale fost mereu alături de noi. largă, mecanizarea şi auto oţel. Cum contribuie fur-
activităţii furnaliştilor hu De pildă, în septembrie matizarea proceselor de naliştii la realizarea a-
nedoreni, am consemnat şi 1972, conducătorul iubit al producţie. Putem spune că cestui obiectiv prioritar ?
primele declaraţii. Inter partidului şi statului nos aceşti giganţi în care se — Intrucît, prin munca
locutor, tovarăşul inginer tru a participat direct la fabrică fonta sînt supra noastră, contribuim di
Dumitru Bobârnca, direc pornirea furnalului nr. 9, vegheaţi şi stăpîniţi, as rect la sporirea cantităţi
torul Uzinei nr. 2, din de 1 000 mc. Cu acel pri tăzi, doar de o mină de lor de oţel, ne-am mobili
cadrul Combinatului side lej, cît şi la vizita de lu oameni Asemenea cote zat toate forţele umane
rurgic Hunedoara : cru efectuată în septembrie calitative înalte — atît în
— în perioada de Înflo 1982, secretarul general al ce priveşte agregatele, cit MARIN NEGOIŢA
rire multilaterală a patriei, partidului a adresat side- .şi în rîndul oamenilor —
care a urmat istoricului rurgiştilor hunedoreni în se regăsesc în creşterea (Continuare In pag. o 3-a)
