Page 98 - Drumul_socialismului_1989_04

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Sortiţi a sta de strajă gliei
Destin luminos
Lingă străbunele morminte,
- 1 MAI 1939 ~ Ca păstrători ai omeniei Til
Rostim solemnele cuvinte :
O marc dc oameni lălăzuia-n piaţă, Pămînt de glorii şi de bine,
Dc ziua muncii ci optau pentru viaţă ; Partid ce ne conduci lucrarea, m 13,0
Un tînăr Erou şi-o tînără Eroină Să fie zilele mereu senine La sfîrşi
în fruntea coloanei îndemnau spre Prin ani noi îţi urmăm chemarea. * 1 Mai
lumină documen
„Vrem pace şi pîinc! Libertate! Dreptate!" Timp demn al faptelor măreţe fără * î
Voinţa mulţimii răsuna cu tărie, departe... Şi-al visurilor temerare, nalt ştir
Izvor fecund de tinereţe nîa pitor
Un ţel şi-o speranţă-i unea pe eroi, Ne încălzeşti pe fiecare. tec penti
Comuniştii scrutînd zorii vremilor noi... Avem un comunist în frunte, ’rL " * Di
De-atunci, din acel 1 Mai tumultuos, Conducător şi garanţie senului
Patriei pregăteau un destin luminos. Iar naţiunea e un munte Filmoteci
Muncă şi pasiune „singura forţă ce se poa- l Şi-n luptă comună, popor şi partid, In orice colţ de Românie ! Prognoze
te opune în noi leneviei şi /
în faţa furtunii uniţi ca un zid,
inerţiei", in pragul marii j Prin ani au urcat sprc-mplinire, AUREL D. CÂMPEANU mai * T<
L/no dintre magnificele acea scînteie care se sărbători a muncii libere 1 Dînd comunismului măreaţă zidire, ZI DE SĂRBĂTOARE graf mu:
Sâptămîr
şi creatoare, cinstită de i
sonate pentru pian ale lui cheamă pasiune pentru Iar patriei falnic şi eroic destin. Intîi de Mai mireasmă de floare, 15,00 Inc
oamenii oneşti ai întregii J
, Beethoven a lost numită munca sa. Cind îşi scrie, Far luminînd drumul anilor ce vin. Intîi de Mai — timp de glorii, mului «
lumi, am avut curiozitatea \
t de editorul ei Appassionata.de fapt, cind îşi dictează IRIMIE STRAUŢ Intîi de Mai — zbor spre piscuri temerare nai • 15
să răsfoiesc o antologie de l
^ El a dat astlel expresie - unui ucenic povestea vieţii, Semn deschis spre noi victorii. luptei pc
aforisme despre muncă, !
poate lără sâ ştie - in­ e bătrin dar încă se în­ TIMP DEMN fionarc
flăcărează ca un adoles­
tuiţiei că din componenţa rostite de ginditori ai tu- j Intîi dc Mai rodind ca o grădină, muncii si
turor timpurilor. Din toate ţ
oricărei capodopere nu cent. Parcă i se văd prin­ AL FAPTELOR MĂREŢE Intîi de Mai zi de sărbătoare, colore o
aceste cugetări, chiar dacă ţ
tre rinduri ochii scăpărind
poate lipsi pasiunea. Dar, n-a lost exprimată intot- i Fii binecuvîntată ţară ! Zi împlinindu-sc ca o lumină, - file
ducind gindul mai depar­ în fiecare nou succes Dc pace, dc crez şi dc înălţare. 21,40 Te
de fervoare ori de cile ori
te, putem spune că pa­ evocă vreun lucru ieşit deauna explicit, se desprin- I Intîi de Mai, purpură de primăvară, Melodii
de clar ideea unificatoare ) Spre comunista primăvară
siunea stă la originea ori­ că munca văzută ca di- 1 Partidul far ni l-am ales. Zi ureînd sub steagul tricolor,
cărei munci libere şi dem­ mensiune a nobleţei spe- ? Că dc-ar fi fost să fim în lume Intîi de Mai istorie vie de ţară,
ne, ea fiind acel suflu L e *yC w \£ \ ciei umane, nu poate fi 1 Fără speranţă-n libertate înscrisă în acest timp de aur
inefabil care ii conferă separată de pasiune. Res- \ Pierea şi neam şi om şi nume HIRUITOR.
competenţă, eficienţă şi, pectul faţă de semenul t Şi n-aveam nopţile-nstclatc. MIRON TIC
nu in ultimul rind, frumu­ nostru şi faţă de propria > SELECT
CKAMUI
seţe. Nu e o afirmaţie re­ programe
din mina lui, un lucru noastră muncă destinată ţ
torică. Cercetind riaţa ori- progresului, bunăstării şi ţ „LA IZVORUL Audienţii
in care a investit o parte
1 cărei personalităţi, indile- CRIŞULUI" Omagiu Întîiultii de Mai Ictin dc
din sufletul lui, din dra­ bucuriei de a trăi devine
? reni de domeniul in care a pasiune. Fără acest nobil ţ comoara
gostea şi pasiunea lui, lie
\ excelat, vom simţi singele Revista
că e vorba de cutare Hor, totul ar li supus ele- ţ La Blăjeni se deschide
11,05 Din
[ cald al pasiunii insufle-neinsemnat medalion de mîine săptămîna cultu- Realizări de excepţie ale 12,00 »
merului, destrămării, troie- i
( ţindu-i făptuirile. lată-l, aur de purtat la beretă, nit de ploile de cenuşă ale i ral-educativă „La izvorul 12,20 De
a tării ;
) bunăoară, pe Benvenuto 3 ; 15,0
lie de statuia lui Perseu. mediocrităţii. Pasiunea e ţ Cri.şului", ediţia a Xl-a.
t Cellini, acest gravor, bi- „Munca — scria Eminescu secretul eternului albastru t creaţiei populare hunedorene radio-tv.
Manifestarea programea­
l jutier şi sculptor al Renaş- de la Voroneţ ca şi forţa ) ză expunerea „1 Mai — baladă";
- este legea lumii moder­
Secţia de artă a Mu- Orăştioara de Sus, Ra-
culturale
} terii, care va li lost lără ne, care nu are loc pentru impunătoare a grandiose- ţ ziua solidarităţii interna­ zeului judeţean a îmbră- poltu Mare, Vaidei, co- nai ; 1
) îndoială o prezenţă loar- cat haina de sărbătoare voarelc, straiţele, feţele Epocii
leneşi". Dar care este re­ lui sistem hidroenergetic l ţionale a celor ce mun­
sortul intim, nu întotdea­
) te incomodă pentru eon­ de la Riu-Mare. Ea e in- , cesc", spectacolul muzical a satului hunedorean, o- de masă din Balşa, Ge- Nicolae
Dansuri
ii temporanii săi, căci era una limpede perceput, al ferindu-ne mostre de oagiu. Valea Mureşului 17,00 B
cepului şi durata şi uneori 1 „Omagiu muncii", expo­
acestei implacabile legi ce
i susceptibil, orgolios şi fan- are puterea de a îndepăr- ţ ziţia de carte sccial-po- neasemuită hărnicie şi este reprezentată prin 17,03 A
) faron. Dar ce insemnă-lasă, intr-adevăr, in lu­ta atit de mult sfirşiti/l, t litică „Epoca Nicolae frumuseţe ce se plămă- costumele de la Lăpugiu, dumnoai
rele
ser
ţ tate mai are asta, cindmea modernă, un loc din dese în vatra sa. în Zam, Ilia. O impresie a- gestia d
incit ne dă - superbă in ’ Ceau.şescu — epoca mă­
1 rodul muncii sale e inzes- ampla expoziţie de artă parte lasă elementele de jurnal ;
ce in ce mai strimt lene­ orgoliul ei — iluzia nemu- ţ reţelor transformări so­
J trat cu darul de a in- şilor ? II dezvăluise mai de .( cialiste în patria noas­ populară, organizată în port raomîrlănesc din Lo- V ''7nent
ririi.
/.fcă de
ţ frunta veacurile ? Toate i mult Helvetius, cind defi­ RADU CIOBANU / tră", întreceri sportive cadrul Festivalului na- nea, Cimpa, Baniţa, mo­
nea pasiunea ca fiind
1 se iartă pentru că poseda dotate cu „Cupa 1 Mai". ţional „Cîntarea Roma- ţese din Buceş, Vata de
niei" şi dedicată, în ace- Jos, din Densuş, Păuci- BSP'-W
laşi timp, Zilei de 1 Mai, neşti, Sarmizegetusa. Cea Cil
NOTE DE LECTURĂ de către Comitetul jude-, mai bine reprezentată
ţean de cultură şi edu- este zona pădurenilor, de DEVA
caţie socialistă, sînt pre- altfel şi cea mai puter- Baelius
Tudor Vlad 95 Adunarea zentate creaţii populare nică vatră folclorică hu- DO A HA
—
dern
specifice principalelor zo- nedorcană, atît prin cos-
mai
vei
şi scăderea zilelor 66 ne folclorice ale judeţu- tumaţia prezentată — Sflrşitu!
lui nostru. Prin modul pricoiţe, desagi etc. —
căra);
filiala
de organizare, expoziţia cît şi prin sculptura în dintre >
se adresează deopotrivă lemn oferind obiecte le- bric);
Al patrulea roman al tâ­ pe front, se înscrie drama vizitatorului obişnuit, cît gate în cositor sau tur- LUl’EN
nărului prozator clujean autentică a unui om, „ar­ .şi specialistului, tuturor nate în alamă şi prove- tu ral);
Tudor Vlad, Adunarea şi tist" involuntar al propriei ofcrindu-le posibilităţi de nind din Ruda, Topliţa, farul);
- seri
scăderea zilelor, apărut la suferinţe, autor al unui informare şi familiarizare Ghelari, Muncelu Mare, melc
Editura Albatros, se con­ jurnal care declanşează, la cu specificul creaţiei Pe.ştiş ş.a. Mai reţin a- rul);
struieşte în întregime în o distanţă de exact 70 de populare hunedorene, mo. tenţia obiectele de sculp- dorea
NI NO A
jurul unui original .jurnal ani, în autorul de astăzi tivele pe care aceasta le tură din lemn şi ccra- grului
de război al cărui autor impulsul scrierii unui ro­ rcsc);
este străbunicul scriitoru­ man. Trăgîndu-şi seva din etalează. mică, reprczentînd zone­ tc dc
lui, Victor Vlad. De loc primul, romanul se vrea o Trecîndu-i pragul, ră- le Haţegului şi Zarandu- — seri
din Ardeal, ţinutul Făgă­ replică, o oglindă reflectînd mîi impresionat de bo­ lui. BRAD:
pentru
raş, satul Şercaiana, unde obiectiv epoca de atunci, găţia şi roloristica expo­ Expoziţia de artă popu_ şic); C
îndeplinea funcţia de ca­ construind, cînd e nevoie, natelor reprczentînd ţi- Iară, reunind atîtea rea- şerifuli
(Patria
sier al unui institut de şi feţele ascunse ale acelei nuturile Orăştiei, Văii lizări de excepţie, se cuscru
credit, Victor Vlad este perioade istorice. Tudor Mureşului, Zarandului, cere vizitată şi admirată OAG1I
silit să se refugieze în Vlad îşi denumeşte singur Văii Jiului, Haţegului, pe îndelete, la faţa lo- (Centri
Moldova în toamna lui demersul ca „jurnal al pădurcnilor, fiecare cu cului de către fiecare erea(ic
niei“);
191G din cauza ajutorului jurnalului" vechi şi teore­ specificul său. Din zona dintre noi, pentru a i rire 1t
dat trupelor române venite tizează condiţiile necesare Orăştiei reţin mai ales pătrunde toate frumu- cia);
să elibereze Transilvania. transformării jurnalului în atenţia minunatele cos- seţile. *— seri
Creaţia populară hunccloreană — o prezenţă merituoasă
Pribegia durează din toam­ operă epică. în pofida în Festivalul naţional „Cîntarea Romanici". tume femeieşti şi bărbă­ Răzbu
(Ccntr
na anului 1913 (data nu teşti din Costeşti, Romos, MINEL BODEA croaţie
se ştie cu precizie, pagi­ subtilităţilor sale analitice, fiiei");
nile din jurnal lipsesc) a raţionamentelor dezvol­ tucta
şui);
pînă în vara anului urmă­ tate de-a lungul întregului Din activitatea fildeş
tor (12 iunie 1917, după roman, prilejuite de reflec­ cenaclurilor cronica filmului Un destin aparte
cum consemnează ultima ţiile făcute pe marginea
filă a jurnalului) şi ea în­ substanţei umane a jurna­ literare Film despre război, mai odată trezite, străbătând cării în sentimentalism şi
seamnă ultimele luni din lului din 1916, a:tuala o- exact despre războiul crusta monotoniei, se melodramă. încărcat de
viaţa unui om aflat de­ peră interesează îndeosebi « „Ipostaze în patrie" resimţit ca un eveniment transformă în inconfun- simboluri şi metafore
parte de cei dragi, răpus prin fascinanta operaţie a fost genericul purtat de devastator de către oa­ dabile însemne ale unui poetico-vizuale (bătrîna Peni
treptat de dorul familiei de dublă oglindire în care întîlnirile elevilor liceelor menii obişnuiţi, despre destin înnobilat prin şi florile din fereastră, *i în
l\i ce:
şi de îngrozitoarele pri­ o epocă îşi află corespon­ industrial nr. 1 şi sanitar eroi şi eroism, ecraniza­ firescul acceptării morţii. „ritualul" mesei de săr­ Vor i
vaţiuni cărora trebuie să dentul în alta, prin alter­ din Hunedoara cu membrii rea nuvelei lui Ivo Andric Construcţia este mai bătoare), de tensiune ac­ re, a
le facă faţă. Momentul is­ nanţa de planuri, de fapte se singularizează prin to­ mult literară decît cine­ centuată prin repetarea racter
toric presupunea, după şi personaje, reversibile cenaclului literar „Lucian nul discret ai relatării matografică pentru că obsedantă a unor gesturi pc al
electr
cum se ştie, imense sacri­ într-o oarecare măsură Blaga", din municipiu. Au cinematografice şi delica­ imaginea, inserturile do­ ori a unor replici apa­ le de
ficii atît pentru cei înro­ Roman dezvoltînd nu­ citit din creaţiile lor Eu­ teţea pătrunderii în fra­ cumentare în care glisea­ rent lipsite de semnifi­ 1 /mp.
laţi, cît şi pentru populaţia meroase meditaţii asupra gen Evu, Alin Făt, Dumi­ gila lume a sentimentelor caţie, acest film atinge, slab
civilă. Scris în graiul istoriei, trecute şi prezen­ umane. ză realitatea, mişcările prin vizual, zonele pro­ tensif
40—55
simplu, uşor arhaic, de te, asupra oamenilor şi tru Burduja, Geo Vasilescu, Traversat de ttrwia unei eliptice ale aparatului funde ale inefabilului sud-V
acasă, cu inerentele greşeli Ovidiu Băjan, Mirela Vlă- poezii suave, dar şi de o articulează o poveste în omenesc. minir
de ortografie ale unui om problemelor acestora, Adu­ descu şi Anca Oegaru. corozivă ironie, „Şi asta care acţiunea, deşi im­ Exemplar pentru mo­ între
obişnuit mai mult cu soco­ narea şi scăderea zilelor va trece" dezvăluie exis­ portantă, trece în plan dul în care izbuteşte su­ cele
22 gr
telile prin natura funcţiei este scris într-un registru • Recital dc poezie. tenţa şi moartea unui secund pentru a lăsa blimarea unui destin co­ La
sale civile, — jurnalul se cînd grav, cînd ironij- Membrii cenaclului lite­ individ obligat de viaţă primatul analizei psiho­ mun intr-unui de excep­ fi în
constituie într-un docu­ umoristic, textualismul să se desprindă meteoric logice. ţie, „Şi asta va trece" CU CC
ment uman zguduitor, reu­ fiind depăşit prin copioase rar „George Coşbuc” din din anonimat pentru a se „Şi asta va trece" ape­ este o lecţie de folosire Pe t
ploi
şind să cuprindă, în cele parodieri ale diverselor Brad au susţinut, pentru stinge în marca linişte lează la un limbaj cine­ inteligentă şi onestă a să, c
cincizeci de pagini, pro­ stiluri (lcitsch, melodrama­ oamenii muncii de la Coo­ a celebrităţii eroilor a- matografic clasic, bine limbajului cinematografie fi şi
filul unei epoci tragice tic, „catihetic", cel facil al perativa „Moţul" din loca­ nonimi. Generozitatea sen­ stăpînit şi pigmentat cu în serviciul unei idei viţă
va s>
pentru ţara noastră. Pe romanelor de aventuri timentelor şi intensitatea accentele ironiei moder­ generoase. tensi
fundalul laşului devastat etc.). litate, recitalul de poezie dramatică a unor trăiri ne, singurele capabile să din
de foamete, boli şi veşti „Patriei, mult gînd de reprimate de banalitate, atenueze pericolul alune­ GHEORGHE POGAN aloci
contradictorii venite de Prof. MARIANA LAZAR bucurie".