Page 99 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 99
I ® SIMBĂTĂ, 29 APRILIE 1989 Pag. 3
O VICTORIE ISTORICĂ, PE CARE O VOM
CONSOLIDA PRIN MUNCA Şl REALIZĂRILE NOASTRE
EFIGII ALE EPOCll NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) care a efectuat-o, împreună renunţarea la credite străi
cu t o v a r ă ş a Elena ne prin noi şi importante
» 13,05 sonal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în Valea Jiului realizări în producţia de
tâmînâ Ceauşescu, pentru dezvol şi la mina Lupeni, în 22 cărbune coesificabil de ca
ini şi Romos — însemne ale noului tarea şi modernizarea mi martie a.c., brigada pe ca re ţara are tot mai mare
lece do neritului, îmbunătăţirea re o conduc a reuşit să nevoie.
inuncii- condiţiilor noastre de lucru extragă peste plan, de la Cu aceste gînduri sărbă
Româ- si bunăstării începutul anului, 5 000 to torim Ziua de 1 Mai, cu
Un cîn- -> şi de trai îi răspundem prin ne de cărbune. aceste gînduri ne angajăm
fapte de muncă, prin tot
;avoas- Şi ceilalţi ortaci din sec în muncă în întîmpinarea
in drum spre Romos, de - Peste 80 la sută din 37 de ani de activitate mai multe tone de cărbune torul IV, care exploatează
sul dt extras. celei de-a 45-a aniversări
Din o parte şi de alta a şoselei populaţia comunei locuieşte profesională şi obştească, complexe mecanizate de a actului istoric de la 23
r tv * vedem întinderile verzi ori în case noi sau moderni despre generaţiile de elevi Acţionînd cu abnegaţie tăiere şi susţinere a căr
jc luna abia semănate ale ogoa zate — ne spunea Ion Cun- pe care i-a pregătit pen şi dăruire în abataje, ex- bunelui, se prezintă la săr August 1944 şi Congresului
* Auto- relor primăverii, oglinda ţan, vicepreşedintele bi tru ciclul gimnazial, dar şl ploatînd raţional agrega bătoarea internaţională a al XlV-lca al Partidului
14,45 de apă a lacului din preaj roului executiv al consiliu despre „fiii satului", la a tele din dotare şi folosind muncii din acest an cu de Comunist Român — des
că • mă, albul llorilor de cireş. lui popular comunal. Din cărei organizare a partici judicios efectivele — aşa păşiri de plan, fiind hotă- chizător de drumuri noi
progra- Sint primele impresii des 1965 încoace, localitatea, pat ani de-a rindul. cum ne-a îndrumat tova riţi cu toţii să susţinem spre orizonturile devenirii
Tolejur- pre locurile şi oamenii a- asemenea tuturor aşezări Intre cei care sint le răşul Nicolae Ceauşescu, consolidarea marelui suc multilaterale, progresului
cronica cestei localităţi, cunoscută lor rurale ale ţării, a cu gaţi sufleteşte de sat prin Minerul nostru de Onoare, ces al naţiunii, de lichi şi civilizaţiei patriei noas
revolu- in judeţ pentru spiritul noscut prefaceri înnoitoare, obirşie sau prin profesie, şi în vizita de lucru pe dare a datoriei externe şi tre.
Imn gospodăresc al cetăţenilor, ce s-au reflectat in con care şi-au întemeiat in sat
iuri tri- pentru realizările coopera diţiile de viaţă ale săteni rosturi temeinice se numă PUTERNIC STIMULENT PENTRU
jcurcşti tivei agricole, Faţadele lor. S-au construit maga ră familia inginerului Mir- ACTIVITATEA CREATOARE A NAJIUNII
•ec • celor mai multe gospodării zine săteşti in Romos, Ro- cea Pătrinjan, a profesori
» 21,50 din centrul comunei, ca moşel şi Vaidei, prin care lor Valeria şi Cheorghe (Urmare din pag. 1) promovată cu consecvenţă Măreaţa realizare a Epo
at. sele cu etaj şi ogrăzile cu se desfac, in medie, lu Bunea, a Învăţătorului Au de partidul şi statul nos cii Nicolae Ceauşescu —
pomi înfloriţi, cocheta zonă rel loaneş din Vaidei şi in internaţionale, va colabora tru, personal de tovarăşul achitarea datoriei externe
cu trandafiri ce imprej- nar, mărfuri în valoare de ginerului Ion Cristea. E- în producţie cu alte ţări, Nicolae Ceauşescu — per — constituie pentru toţi
muieşte sediile unor mo 500 000 lei, s-au amenajat xemple de responsabilitate pe baza principiilor depli sonalitate prestigioasă a oamenii muncii din patria
deme obiective social-cul- 5 hectare luciu de apă şi conduită civică, de bună nei egalităţi în drepturi, vieţii politice internaţio noastră un puternic sti
turale şi instituţii, sint pentru creşterea peştilor, gospodărire oferă depu respectării independenţei nale, erou al păcii şi co mulent în activitatea de
V PRO- tot atitea dovezi ale hăr s-a înfiinţat, in 1980, Aso taţii Petru Bildea din Ciun- şi suveranităţii naţionale, laborării între popoare, creaţie pentru ridicarea
RiUlio- niciei, ale dorjnţei oame ciaţia economică intercoo- gu Mare, Petru Trufaş din a avantajului reciproc şi a care se bucură de o deo continuă a patriei pe noi
?fi; 9,05 nilor de aici de a-şi ve peratistă de creştere a va
3,00 I5U- Vaidei, mecanizatorul celorlalte principii ce stau sebită stimă pe toate me culmi de civilizaţie şi pro
,05 Din dea localitatea tot mai cilor cu lapte, cu o capa Nicolae Cosmoi, de la la baza politicii externe ridianele «'nhtllni. gres.
ii; 10,25 prosperă. citate de 1 600 capete, de C.A.P. Romos.
radio ; Anii care au trecut de la Vaidei, s-au modernizat
cialistc; ...Acum, in primăvară,
ştiri ; la Congresul al IX-lea, uliţele şi s-au construit satul pare liniştit. Dincolo
a scenă de cînd in fruntea parti trotuare, centrala telefoni
In 1 la dului, a ţârii, a fost ales de calmul aparent, viaţa
re mi eră că semiautomată va intra işi urmează cursul obiş
Tară de t o v a r ă ş u l Nicolae in viitorul apropiat in cir nuit : cei mari lucrează pe
ialoguri Ceauşescu, de numele că cuitul automat interurban.
uiiojur- ruia se leagă cea mai rod cimp, in grădini sau în
’ii ale nică epocă din milenara Am străbătut Romosul zootehnie, elevii invaţă ;
• Epoca de la un capăt la altul. pulsul dinamic al activită
i; 1G,35 istorie a patriei, au lăsat Am intilnit copii mergind ţii culturale este menţinut
perete ; însemnele noului, ale bună
0 ştiri ; stării şi in înfăţişarea a- grăbiţi spre şcoală şi am de tinere soliste de mu
adresa primit cu bucurie salutul zică populară, de grupul
!H,00 O- cestei comune, in viaţa oa lor de „Bună ziua", am
La su- menilor ei. Construcţiile vocal, de dansatorii ce
Radio- văzut modernele cabinete pregătesc pentru viitoare
t ; 23,00 social-edilitare şi culturale medicale de la dispensarul intrecer! in Festivalul na
1,10 Mu*" din centru — şcoala gene
rală, dispensarul uman, uman şi am discutat des ţional „Cintarea României"
centrul de cultură şi crea pre profesie şi viaţa aici obiceiul căluşeresc din
ţie ,,Cintarea României", la sat, despre copii şi Romos.
noul sediu al consiliului familii cu tinăra medic ...Un sat cu oameni har
popular comunal, aparta Carmen Nonn şi cu asis nici, conştienţi că in mun
mentele construite pentru tentele Hening Ecaterina şi ca lor responsabilă pentru
I Iui specialiştii din comună, Sofia Binder, am intilnit-o înfăptuirea înaltelor Înda
1IUNE- panglica de asfalt de-a pe învăţătoarea Estera Dră- toriri ce le revin stă vii
Jl (Mo- torul lor, aţ copiilor, în
r să ne lungul căreia s-au înălţat gan, implicată cu întreaga
2rn B); de-o parte şi de alta case fiinţă in activitatea cultu florirea aşezării.
(Fla- trainice creionează astăzi rală a satului şi am discu Secţia reparaţii a I.P.S. R.U.M. Deva. Frezorul Nicolae Sz.abo este recunoscut aici
îl : Ră- un nou chip aşezării. tat despre Împlinirile celor ESTERA ŞINA pentru precizia şi complexitatea lucrărilor pe care le execută, de fiecare dală, cu ace
Ilanul eaşi măiestrie.
Noicin-
Jnirea);
ul (Cul- PLENARA UNIUNII JUDEŢENE A C.A.P. Programul unităţilor comerciale
: Zorro In perimetrul fontei
(Lucea-
Fanlo- Ieri, a avut loc la Deva Oco.ş din funcţia de pre în perioada 29—30 aprilie şi 1—2 mai 1989
(Mine- plenara Uniunii judeţene şedinte al Uniunii judeţene
In cre a C.A.P. In ziua de 29 aprilie tare de la orele 8 la 13.
sc) ; A- „de Hunedoara" Hunedoara a cooperativelor 1989 magazinele alimen In ziua de 1 mai 1989,
2tul nc- în funcţia de preşedinte
Iuncito- agricole de producţie. al Uniunii judeţene a tare şi de legu me-fru-.'te toate magazinele vor fi
Depar- (Urmare din pag. 1) rare folosim toate canti Plenara a hotărît elibe C.A.P. a fost ales tovarăşul pe un singur schimb şi închise, cu excepţia uni
'.lănţuită tăţile de ţunder — recu cele nealimentare, indife tăţilor dc difuzarea pre
ietezat); rarea tovarăşului Viorel Ioan Rob.
mă doar şi materiale de care dis perate de la laminoarele rent de subordonare, vor sei, care vor funcţiona de
nua ro- combinatului nostru şi funcţiona avînd program la orele 7 la 10, iar cele
Lcgenda punem pentru creşterea chiar din ţară — pentru prelungit cu 2 ore. de alimentaţie publică vor
mnessee producţiei de fontă. Deşi creşterea conţinutului de Unităţile de alimentaţie avea program normal de
pentru n-am ajuns încă la nive
•; GE- lurile fixate, pot afirma fier în aglomerat. De a- publică vor funcţiona după lucru.
iurea nea semenea, mergem cu un programul normal de lu In ziua de 2 mai 1989,
ură şi iă în ultimele două luni indice de bazicitate ri cru. magazinele alimentare, de
Româ- — martie şi aprilie —,
Urmă- imediat după vizita de lu dicată la aglomerat pentru Duminică, 30 aprilie 1989, legume-fructe, nealimen
in (Da- a nu introduce prea mult magazinele alimentare şi tare şi unităţile de alimen
Dora do cru efectuată în combina calcar brut în furnal şi, Participare numeroasă, ritmuri de lcgumc-fructe vor func taţie publică vor funcţiona
;Alan : tul nostru de tovarăşul
erei roz Nicolae Ceauşescu, pro implicit, pentru a reduce ţiona de la orele 7 la 13, după programul unei zile
ură şi consumul de cocs. De iar magazinele nealimen normale de lucru.
Roniă- ducţia de fontă a cunoscut puţin timp, la furnalul nr. bune de lucru
t : Sta- un reviriment deosebit
(Mu re Pornind de la rezultatele 5, am introdus abur cald
da de în loc de gaz metan şi Ea întreţinerea culturilor PROGRAMUL FARMACIILOR
din 1908 — cînd am obţi
nut o depăşire de 19 644 am obţinut rezultate sur
tone la sortimentul de prinzătoare : o economie (Urmare din pag. 1) le cele 30 ha plantate, o In ziua de 30 aprilie, macia nr. 3 din strada Cio-
fontă cenuşie —, conside de circa 7 kg de cocs/tona iar Ioan Şervenschi a e- la Deva vor fi deschise cîrlici, bloc 6, între orele
răm că avem posibilitatea de fontă. Vom generaliza fectuat tratamentul cu me- pentru public toate farma 14—20. Garda de noapte în
să ne îndeplinim în bune această metodă — pre- prezenţi în cîmp, la pra- cloran pe toată suprafaţa. ciile între orele 7—14; du-
condiţii sarcinile de plan tabilă, îndeosebi, în se şilă. pă-amiază, între orele 14— 1 spre 2 mai: farmacia nr.
mica va zonul rece — la toate fur Maria Tănăsoni, preşedin 61 din strada Viorelelor,
nstabilă, / din acest penultim an al Fireşte, se executau şi tele unităţii preciza că 21, va funcţiona farmacia
t noros. ‘ actualului cincinal. Deci, nalele pe care le avem. celelalte lucrări aferente nr. 90 din strada 23 Au bloc 6
ompora- acţionăm pentru folosirea Tot în scopul reducerii perioadei. Astfel, mecaniza toate terenurile cultivate gust, bloc 41. Garda de
1 şi ca- consumurilor şi sporirii cu cartofi, porumb şi soia noapte, la 1 mai, va fi asi
însoţite la maximum a capacităţi torul Aurel Costina era au fost împărţite pe mem • La Petroşani vor fi
iscărcări lor pe care le are Uzina eficienţei economice, a ren la rebilonatul cartofilor, iar gurată dc farmacia nr. 1 deschise în ziua de 30 a-
antităţi- nr. 2 şi în scopul redu tabilităţii produsului fa Alexandru Dete.şan efectua bri cooperatori şi urmează
epăşi 10 bricat, vom proceda la să se treacă la întreţi din Piaţa Victoriei, între prilie, între orele 7—14,
sufla cerii tuturor consumurilor praşila mecanică la sfecla nerea manuală a culturilor toate farmaciile, iar far
cu in- specifice, pentru creşterea insuflarea în furnal a ae de zahăr. orele 21—7. macia nr. 16 din cartierul
oare de eficienţei economice. rului cald cu adaos de azot îndrumat îndeaproape de respective imediat ce este
sectorul — Vă rugăm să ne necesar. o Pentru populaţia Hu Livezeni, între orele 14—21.
eraturile (economie antecalculată Maria Nicolae, inginerul Garda de noapte de 1 mai
cuprinse spuneţi ce 6-a făcut, con de circa 4—5 kg de cocs/ şef al unităţii, mecaniza La C.A.P. Ruşi, meca nedoarei, vor funcţiona în va fi asigurată de perso
de, iar cret, la .uzina nr. 2, în tona de fontă), şi, pînă la torul Rovin Vulturar efec nizatorul Ioan -Vasileniuc 30 aprilie, de la 7 la 14,
e 17 şi direcţiile enunţate ? urmă, insuflarea prafului tua tratamentul cu sinora- — sublinia Letiţia Ionescu, nalul farmaciei nr. 15 din
— Ca s-o luăm de la de cărbune în furnal pen tox la sfecla de zahăr, lu inginerul şef al unităţii — toate farmaciile, iar far- strada Republicii, nr. 58.
mea va a fost cel care a efectuat
nstabilă, capătul fluxului de fontă, tru înlocuirea totală a crare care, la apariţia a-
t noros. putem arăta că am perfec gazului metan. închei prin cestor rînduri este finali erbicidarca păioaselor, car PROGRAMUL UNITĂŢILOR
cădea ţionat tehnologiile de omo angajamentul întregului zată pe toate cele 60 ha tofilor şi porumbului pe
le aver- PRESTATOARE DE SERVICII
.iile pot genizare a minereului în nostru colectiv de a întîm- cultivate. toate suprafeţele cultivate.
ie lapo- funcţie de materiile prime pina apropiata zi de 1 Mai, Bine s-a acţionat la Tot el a trecut apoi la
Vîntul aprovizionate. Deci, nu cea de a 45-a aniversare întreţinerea culturilor şi la rebilonatul cartofilor, lu în ziua de 30 aprilie, de şi municipiile din judeţ,
, cu in-
tiO km/li mergem pe reţete imuabi a gloriosului 23 August C.A.P. Bretea Strei. Aici crare pe care o finalizase la orele 7 la 11, iar în 2 frizeriile, atelierele de
,«est. Pe le, stabilim concret, ce 1944 şi Congresul al XIV- mecanizatorul Viorel Mo- pînă ieri pe aproape ju mai, de la orele 7 la 13, coafură, secţiile de repara
trebuie făcut, cum trebuie lea al partidului cu re roşan a încheiat deja re mătate din suprafaţa pre vor fi deschise pentru so ţii radio-tv. şi reparaţii o-
procedat. Apoi, la aglome zultate deosebite în muncă! bilonatul cartofilor pe toa- văzută. licitanţi, în toate oraşele biecto do uz casnic. . t
