Page 10 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 10
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9
Toate mijloacele subordonate
educării oamenilor
La ridicarea .calităţii ac cele 12 cercuri tehnico- nii muncii din Orăştie un o 19,0
tului cultural-educativ con aplicative de formare a u- ciclu de acţiuni sub gene 19,25 Te:
Orice oră bună de lucru — folosită tribuie, în primul rînd, or nor priceperi şi deprinderi ricul „Ştiinţa în slujba e- rile formi
ganizarea cu competenţă şi practice. Cu o implicare ducaţiei ateiste". O activi şui Nicc
responsabilitate a unor mai mare în educarea pa tate susţinută de ridicare a - progra
din plin la întreţinerea culturilor! manifestări de ţinută. Dar triotică, revoluţionară a nivelului de cunoştinţe, de acţiune t
şi ambianţa oferită de un oamenilor muncii se regă cultivare a spiritului revo 19.45 Ro
aşezămînt celor care-i trec sesc — aşa cum preciza luţionar desfăşoară şi cele Documcn
(Urmare din pag. 1) pon din Reia, Milucă Dă- intrat cu sapele pe lotu pragul le impune acestora cinci brigăzi ştiinţifice ca pV 7 cîntă
nesc şi Eugen Dăncesc din rile repartizate. Insă exem o anumită atitudine. „Să Constantin Măntoiu, in re activează în oraş şi ki dul © 2!
reuşind ca pînă la a.'castă Păclişa. plul lor trebuie urmat şi ştiţi — ne mărturiseşte structor cu probleme de C.U.A.S.C. Beriu cit şi ca cercetare
dată să încheie rebiiona- La C.A.P. Unirea, meca de ceilalţi cooperatori şi Ileana Şuluţiu, directorul răspîndire a cunoştinţelor binetele juridice organiza 20.45 Rc
rea cartofilor pe toată su nizatorul Liviu Ilioni, coor locuitori ai satului, întru- Centrului de cultură şi ştiinţifice şi tehnice al cen te în întreprinderi şi insti societate:
prafaţa plantată. în aceiaşi donat îndeaproape de teh. cît, din cele 10 ha ocupate creaţie „Cîntarea Româ trului, — cursurile în ca tuţii. 21,05 (
timp, mecanizatorii Viorel nicianul Mihai Floroni, şe cu sfeclă, pînă ieri nu era niei" din Orăştie — că drul cărora se studiază, în — De fapt, educaţie pa prezenţă
Gatcă, Paul Olaru şi Adi ful fermei' vegetale, a în efectuată praşila decît pe modernizările făcute in triotică, revoluţionară fa ca politi
nei Grozoni au efectuat er- cheiat rebilonatul cartofi cel mult un hectar. cem prin întreaga noastră 21,20 U:
! bicidarea întregii culturi, lor pe cele 75 ha ocupate. în grădina de legume, stituţiei noastre au avut o Centrul de cultură activitate — precizează Ana via(â. En
întreaga suprafaţă ocu Inginerul şef al unităţii, cooperatoarele Saveta Bra- influenţă benefică asupra şi creaţie „Cîntarea Pop, instructor al Centru caţie ma
pată cu cartofi a fost îm Petru Bara, preciza că toa dea, Asinia Lăpugeanu, comportamentului specta României" — factor lui de cultură şi creaţie că. Iste
părţită pe membri coope tă suprafaţa plantată cu Neţi Diconi ş.a., coordonate torilor, dispărînd mani de ridicare „Cîntarea României" din Episodul
ratori şi în zilele urmă cartofi a fost şi erbicidată, îndeaproape de inginera festările turbulente din Orăştie. în cadrul cena Telcjurna!
toare vom începe prăşitul mecanizatorul Ştefan Trip- Ludoviica Pălea n, şefa fer partea unor tineri. Dar a conştiinţei clului literar „Liviu Rc- chidcrca
manual". şa fiind cel care a efec mei, după ce au încheiat principala noastră preo revoluţionare breanu", cei 16 membri ai
Concomitent se executa tuat această lucrare. Tot de plantat varza de vară cupare este ca, prin în acestuia scriu versuri de o
praşila manuală a sfeclei la cartofi, pe o suprafaţă pe o suprafaţă de patru treaga a c t i v i t a t e po- reală trăire patriotică. Pen.
furajere, care în unitatea de 5 ha care a fost plan hectare, au trecut la re litico-educativă şi cultural- lumina documentelor Con tru valoarea creaţiei sale,
amintită ocupă o supra tată manual, cooperatorii coltarea spanacului şi ce artistică, să contribuim la gresului al XlII-lea şi Con la ediţia a II-a a Con
faţă de opt hectare. Se a- au intrat cu sapa la pra- pei verzi. Pînă acum au formarea unui om nou, cu ferinţei Naţionale ale cursului literar „Sorin Ţi SELECT.
flau la lucru cooperatorii silă. Am reţinut numele fost recoltate şi livrate opt o înaintată conştiinţă pa partidului, dezvoltarea eco- ţei" de la Caransebeş, Va (JKAMUL
din brigăzile conduse de lui Viorica Babeş, Ioan tone de spanac şi 5 000 le triotică". nomico-socială a Româ lentin Todor a obţinut pre programul
4
Ilâspundci
Maria Prcjban, Victor Roş- Vasiu, Zeno Mărtinescu, Ion gături de ceapă. A început în acest sens, o contri niei, probleme de politică miul al II-lea şi cel al re lor; 10,00 I
ca şi Gaşpar Ştcfoni. Şi Bărboni şi Serica Mărti .şi praşila manuală la mor buţie majoră o are univer externă a partidului şi sta vistei „Orizont". De aseme 10.03 Un
această lucrare se afla în nescu, oameni care au în covi, lucrare pe care o sitatea cultural-.ştiinţifică tului nostru (la întreprin nea, plin de fior revoluţio ghiozdan;
te; 11,00 I
prag de finalizare, printre ceput primii prăşitul carto coordona brigadierul Virgil de pe lingă instituţia orăş- derea chimică şi „Vidra"). nar este montajul nostru 11.03 Romii
cooperatorii care s-au do. fi lor. Roman, dar şi aici sînt ne tiană prin cele 32 cursuri, De asemenea, cursul „Con literar-muzical „Vocea pie 11.30 Muzi
vedit mai harnici numărîn- A început şi praşila ma cesare o mai mare parti grupate în trei mari cicluri tribuţia P.C.R., a secreta trelor", valenţe educative Buletin d
du-se Trandafir Lăzăroni, nuală la sfecla furajeră, cipare şi ritmuri mai — de istorie, cultură şi rului său general, tovară avînd repertoriul tuturor Din como Part
12.30
Miron Mihăescu, Anton cooperatorii Moise Andrioni, susţinute de muncă, în- civilizaţie românească, de şul Nicolae Ceauşescu, ia formaţiilor artistice şi, în rii. Emisii
Bărbesc din brigada To- losif Baicu, Ion Dăbucean, trucît din cele 15 ha cul educaţie materialist-ştiin- dezvoltarea creatoare a teo special, al celor de teatru 12.10 Porii
laureate
teşti, Francisc Ungur, Ale Victoria Cînda şi Ton Pă- tivate, s-a prăşit foarte ţifică şi de informare pro riei şi practicii revoluţio dramatic şi de păpuşi, .gru naţf >1 „<
xandru Mureşan, Petru Tri- ran fiind c-ei dinţii care au puţin pînă acum. fesională —, ca şi prin nare a clasei muncitoare" pului de satiră şi umor ş.a. nit cor
(„Vidra") şi cele pe teme Sînt aspecte care eviden lui ..acru:
Călan,
jut
de istorie de la Liceul in ţiază preocuparea activului ra şl al C
dustrial nr. 1, „Plafar" şi cultural orăştian de a con fibre sinte
Organizaţia de partid — factor întreprinderile chimică şi cele la educarea oamenilor, neşti. Di
tribui prin toate mijloa
Bătrîncea
mecanică.
sile; 13,00
îneepînd cu înfăţişarea a-,
Sub coordonarea Consi
tot mai activ în conducerea liului orăşenesc de educa şezămîntului care impune 15.00 Avan
dio-lv. ; li
mfpsă, cir
ţie politică şi cultură so respect faţă de instituţie ser <(; 10,01
procesului de organizare cialistă, cu colaborarea al -continuând cu buna pregă 16,15 Coori
şi actul cultural găzduit şi
1G,
mice;
tor factori educativi, în
ir
prima jumătate a lunii a- tire a celor chemaţi să facă muncii, iste";
social
ştiinţifică şi modernizare prilie, comisia de răspîn educaţie, cit şi a acţiuni ta te; 17,00
dire a cunoştinţelor ştiin lor In sine. 17.10 Antei
18.00 Orele
a producţiei ţifice şi tehnice a organi VIORICA ROMAN sugestia orii:
d
zat pentru elevii şi oame
într-o
poetic;
muzicală; 2.'i
(Urmare din pag. 1) tului de partid, pentru că Ictin de şi
toate sînt de mare im
portanţă pentru activita Verigă importantă în extracţia
De altfel, calitatea re tea întreprinderii". De
prezintă unul dintre cele aici şi nevoia unei im 89
mai importante domenii plicări mai hotărîte a tu şi prepararea minereurilor DEVA:
ale oamenilor de la turor organizaţiilor de mare adîn
I.P.S.R.U.M. Deva. O do bază, a importantului po IIUNEDOA
secret (?
vedeşte, între altele, şi tenţial tehnico-ingineresc (Urmare elin pag. 1) gospodărim cu grijă valo Trenul de
una din măsurile pro existent, a conducerii şi Ioan I Haţegan, Mihai A- rile materiale. Pe luna a- der - B
prilie ne-am depăşit cu
gramului şi anume „Mo coordonării îndeaproape Bai (
dernizarea controlului tk? a întregii activităţi. Spu popei, Dumitru Martin, 200 000 lei sarcinile la pro TRO. ? ANl:
ring); Org.
calitate şi a mijloacelor nem acest lucru, întrucît Nicolae Toantă, Mihai Tu ducţia marfă". ienibrie);
de control tehnic". Ce în se apropie termenele de dor, Dorin Mihoc, Aurel în ansamblu, o activita niu (Unire
seamnă aceasta ? Execu finalizare la alte măsuri. Muşuleac, Avram Crişan, te dinamică, susţinută, res Răfuiala «
tarea unui ştand de pro Ele vizează modernizarea Aurel Tioula, Filip Popa, ponsabilă şi rentabilă — CAN: N
mea (Luci
be pentru verificarea şi fluxurilor tehnologice de Leon Bărnescu, Petru Mun la B.A.D.P.S. Deva. însă NEA: E
reglarea amplificatoarelor turnare a metalelor ne tean, Siminie Olăresc, Io- loc de mai bine este şi (Minerul);
magnetice ale staţiilor feroase, reducerea consu sif Heljoni, Ioan Muntea- aici. Sprijinul dat mineri scrisori sc
A
toresc);
PGA de la excavatoare murilor, perfecţionarea nu, Gheorghe Alba, Stoica lor şi preparatorilor poate spectorul c
şi realizarea unei insta organizării activităţii con Lueaci. „Răspundem zi şi fi mai consistent. citorcsc);
Bal 1 ou (Rt
laţii pentru efectuarea ducerii producţiei şi a noapte la toate chemările, — Intr-adevăr — recu Acea pis
controlului nedistructiv muncii, pregătirea forţei transportăm în timp util şi noaşte tovarăşul Gheorghe (Steaua n
a pieselor turnate. de muncă etc. Conduce în condiţii de siguranţă Mirea. Şi colectivul nostru T1E: Tăns
(Patria);
„Insistăm şi ţinem foai - rea întregului proces de materiale prime şi mate a c ţ i o n e a z ă cu abne căra) ; ( F
te mult să realizăm toi modernizare de către or rialele, întreţinem în bune gaţie în muncă, în spiritul Toate pîn
ce ne-am propus — sub ganizaţiile de partid se Viorel Jurcă, de Ia I.E.E.L.I.F. Deva, un excavatorist condiţii maşinile, ne fa preţioaselor indicaţii date (Centrul
liniază secretarul comite impune în mod obiectiv. de frunte, tot „veteran" pe şantier. cem lună de lună planul de secretara] general al creaţie „C
şi luăm retribuţii bune, p a r t i d u l u i , tovarăşul nici w ); 1
(
«punea şoferul Ioan I. Ra- Nicolae Ceauşescu, la fo întîmplă BRA
cla);
hoveanu". „Iar noi, cei de rumurile democraţiei noas comori; 1
la Atelierul mecanic cen tre socialiste, revoluţionare zile şi tr<
tral, ne dăm toată silinţa din luna aprilie a.c., în trul de cu ]
„Cîntarea
să reparăm cit mai bine vederea perfecţionării în MERI A: N
(Urmare din pag. 1) luni la Canalul Dunăre - autovehiculele, să le pre tregii activităţi. Avem în circ (Mure
„Veteranii" şan fierului- Bucureşti, acest grandios lungim viaţa, asigurând atenţie creşterea spiritului •ronda şer:
leve. Soţia lucrează la obiectiv ce se edifică în astfel transportul unor can gospodăresc şi îmbunătăţi
I.P.S.R.U.M. Am fost cel mereu în prima linie anii de măreţe împliniri tităţi suplimentare de măr. rea condiţiilor de depozi mc
dinţii care am pus Iama ale epocii de aur ce poar furi şi produse, arăta şe tare a materialelor, extin
buldozerului în funcţiune tă cu aleasă recunoştinţă ful de echipă meranici Pe derea conteinerizărfi măr IVREI
aici — arăta Gheorghe Şte Se cuvin cuvinte de lau şantierului. Miile de metri numele ctitorului ei, con tru Turc. Şi sîntem mulţu furilor, expedierea operati
fan. De atunci, lună de dă, de apreciere şi la a- cubi de nisip excavat din ducătorul nostru Iubit şi miţi câ la rezultatele de vă şi fără pierderi a pro Pentru
lună mi-am realizat şi de dresa muncitorilor de la albia viitorului canol îl stimat, tovarăşul Nicolae ansamblu ale bazei ne a- duselor miniere spre bene a fi pre<
10asA ţi 1
păşit sarcinile de plan, am întreţinere şi reparaţii, ce transportă la locurile de Ceauşescu. Cunoscîndu-fe ducem şi noi contribuţia". ficiari, folosirea la capa ea şi din
contribuit la succesele în lor care, fără să ţină cont depozitare stabilite. Se însă munca şi realizările, De fapt, un apoi't substan citate a tuturor mijloacelor a fi mai
muncă ale brigăzii judeţu de ore, asigură funcţiona întrec între ei pentru a e- dăruirea cu care acţionea ţial, atelierul mecanic cen de transport şi utilajelor otul izol:
lui nostru. Alături de mine rea în flux continuu a agre fectua zilnic cit mai multe ză acolo, departe de ca tral situîndu-se de patru din dotare, lărgirea gamei e semnal
du
loaie
muncesc colegii Ionel Me- gatelor, utilajelor şi insta curse. Toader Mocanu, Du să, la „Kilometrul 50—51" ani consecutiv pe locul I de reparaţii a acestora, în onele di
drea, Petru Scutaru, Gheor laţilor de Ia canal. Ioan mitru Radu, Alexandru Ga- al canalului, modul în ca în întrecerea socialistă din tărirea ordinii şi discipli alinte. V!
eraturile
ghe Benteu. Hossu, Aron Moga, Nico- pie, Virgil Florea, Nelu re ştiu să şi-i apropie pe cadrul B.A.D.P.S. Deva. nei. Sîntem angajaţi 3U uprinse
fn tabăra excavatorişti- Tod, Ioan Marcu sînt cu noii veniţi pe şantier, să „Se munceşte cu dăruire şi toate forţele în producţie, rade, iar
lor, printre primii sosiţi şi... lao Găvan, Nicolae Pop, noscuţi drept „cei mai împărtăşească din expe răspundere, releva ingine hotărâţi să întâmpinăm şi ntre 18 ş
rămaşi la canal se află Costache Guraliuc se nu vechi şi cei mai buni de rienţa dobîndită aici şi pe rul Marius Munteahu, şe noi cu rezultate deosebite ’e alocur
ieaţa.
Viorei Jurcă, Ioan Stroe, mără printre cei mai des pe şantier". alte mari şantiere ale patriei, ful atelierului., se dă aten cele două mari evenimente La mum
Tiberiu Bufa, iar la auto- toinici. ...Poate pare nepotrivit considerăm că li se cuvin ţie deosebită calităţii lu politice ale anului—a 45-a ominant
erul ma I
încărcătoare Ioan Tudor, Un rol cu totul deosebit să numim „veterani" pe a- laude şi aprecieri acestor crărilor, operativităţii în aniversare a actului istoric ’osibil in
Ioan Tripon, Emil Simio- îl au şoferii, „cărăuşii" din ceşti bravi muncitori care oâmeni aflaţi mereu în pri intervenţii, eficienţei acti de Ia 23 August 11M4 şi miezil ai
nescu. zori şi pină în noapte ai au doar un stagiu de zece ma linie a muncii. vităţii. Mă refer la faptul Congresul al XÎV-lea al iloale. (?
că recondiţionăm o scrie Partidului Comunist Ro orviciu t
de piese de schimb, că mân. —