Page 14 - Drumul_socialismului_1989_05

l‘as 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

( ~~~
! f-axliâu £ puntăvaiă
ti • 13,
( Flacără nestinsă, neîntreruptă rodire, E primăvară, iar sc-ntorc lăstunii t La sfîrş
* Drag
? Timp înălţător în care infră lumina, In patria mea inundată dc grîu; t joc ! A
' îndemn înflăcărat, crez şi împlinire, Soarele iese în prispa genunii * Ctitoi
i Arbore cc-ş« ţine dreaptă tulpina. Şi peştii urcă în amonte pe rîu. ţ t sene a
dio: O
i Semn suprem, neabătută temelie, In aula imensă a iubirii „n Q
i Cer deschis şi cîmpic curată de grîu, De neam, de strămoşi şi statornicie . riomânc
1
) Tot ce creşte pe această străbună glie, Intrăm cu toată primăvara firii de par
tică şi o inepuizabilă dis­ lesport
Călătorie neterminată ponibilitate imaginativă. i Apă limpede, al patriei rîu. Să primenim rădăciniie-n glie. \ de aur
Romanul iubirii dintre Ale­ \ muzical
xandru şi Carla-lselin e un ^ Partidul ne este steag dc victorii, E primăvară iar, se-ntorc lăstunii 14,45 S
In 1976, poetul Anghel aici o promisiune care se colaj alcătuit pe de o par­ i Cuvînt de seamă şi gînd vizionar, Pădurea c-n chiot, brazdele-n călduri \ o 15,01
Dumbrăveanu, laureat al dovedeşte a nu ii iost doar te din imponderabile şi ) Eternă lumină ce o înalţă zorii, Iar cîntccelc dau vibrare strunii; \ gramuli
Uniunii Scriitorilor pentru retorică. După mai bine nuanţe ce configurează Sc-adaugă ţării noi arhitecturi! jurnal
poezie, tăcea cititorilor de un deceniu, el şi-o În­ stări de înaltă tensiune ) Intr-un triumf al timpului plenar. color,
surpriza unui roman, titlul deplineşte prin romanul sufletească, pe de alta din Versuri
său, Piatra de încercare, C ă l ă t o r i e neterminată fabuloase, mirifice excursuri | MIRON TIC GEORGE NAIDIN \ luţionai
disimula o poveste de (Cartea Românească, 1988), imaginare în care recu­ 1 cnciclo|
dragoste dintre un tinăr a- care este structurat din noaştem la tot pasul mar­ Ani fe
flat în pragul deplinei ma­ două părţi : prima, Piatra ca poetului de sorginte soară
turităţi şi o iată abia ieşi­ de î n c e r c a r e , reia ro­ (neo)simbolistă. Ca şi le­ 20,25 F
tă din adolescenţă, vîrstă manul din 1976; a doua, gendarul rege Midas, ca- ... dulcii cerului fiaştri..(II) timul n
a marilor disponibilităţi şi Iselin, respectă promisiu- re-şi exprimase dorinţa — studiou
zboruri imaginare. O iubi­ ce s-a dovedit in cele din Premiei
re pe cit de irenetică, pe urmă nefericită — de a Aşa cum aprecia eruditul frumoşi, cuminţi, tineri, vii — turora, oastea să şi-o recu­ lejurnal
atit de dialană. Romanul preface în aur tot ce atin­ profesor şi critic literar G. apoi: grei, tulburători, furtu- noască,/ îşi aruncă pocitura }e şi i
a fost intr-adevăr o piatră ge, Anghel Dumbrăveanu Tohăneanu în pertinentul noşi sau chiar: trişti, stinşi bulbucaţii ochi de broască". * 22,31
are darul de a preface în său studiu „Un termen do­ şi reci — iar uneori devin : Un simbol cu mare grad gramul
de încercare pentru auto­
rul pe care structura sa metaforă tot ce scrie. Un minant în lexicul eminescian: ochi de vultur, de vădană, de generalizare întîlnim în
poetică şi natura subiectu­ nea de atunci, spunînd anume exces metaforic ochii" (Limbă şl literatură, de flăcări, de lumină, de versul: „Ei fac din noapte
lui ii expuneau capcane­ deci, s-ar putea reproşa a- nr. 24, 1970, p. 10), ochii se gheaţă sau: plini d-eres, de ziuă şi-a zilei ochi închid",
lor melodramei, lirismului „tot ce s-a întîmplat după cestui roman. Exces supor­ bucură, în întreaga operă lacrimi, de milă etc. Şi în în care metafora „ochi-zi“
intempestiv, sentimentalis­ aceea". Nu voi rezuma tabil insă graţie calităţii eminesciană, „...de o frec­ aceste cazuri geniul artistic sugerează: lumina, adevărul SELE<
cartea pentru a nu-i răpi imaginii. De altfel, in to­ venţă remarcabilă, revenind al poetului a învestit în fie­ şi dreptatea - devenite: în­
(•.KAMI
mului de gust îndoielnic. cititorului o plăcere. Ar ii tul, stilul romanului il ex­ cu stăruinţa unui adevărat care însuşire semnificaţii es­ tuneric, minciună şi nedrep­ progran
Nimic din toate acestea: insă şi greu de, rezumat, primă pe poetul Anghel „cuvînt-cheie", şi dezvoltînd, tetice aparte, Spre exemplu, tate, după voinţa şi intere­ Audient
Anghel Dumbrăveanu a tre­ neexistind aici o tramă e- Dumbrăveanu. Nici nu pu­ pe lîngă o frazeologie ex­ epitetul „mari" sugerează, sele meschine ale celor tari lot In d.
oar;
cut cu succes examenul pică asemenea celor din tea li altfel: stilul e omul trem de bogată, numeroase cel mai adesea: dorinţa de din vremurile apuse. t sta
prozei, Piatra de încer­ solidele romane realiste. şi el nu se poate modifica sensuri figurate şi sinoni­ cunoaştere, uimirea, starea In încheiere, socotim ne­ l B
care fiind la vremea sa „Iubim o singură dată — prin abordarea altui gen. me metaforice vrednice de de ingenuitate, de meditaţie cesar să subliniem - în 11,03 Di
11,35 Ml
un veritabil best-seller. Ea se spune intr-un loc (p. Aceeaşi elegantă cadenţă, toată atenţia". . treacăt măcar — faptul că Buletin
răminea cu un iinal des­ 130) - după cum trăim şi aceleaşi eufonii, aceleaşi Ochii apar adeseori, în li­ în poezia filozofică, prin De pe i
chis, marcat de un epilog murim o singură dată". asociaţii insolite din uni­ rica eminesciană, însoţiţi de Eminesciana forţa conceptual artistică a rii; 13,(1
15,00 A
in care puteam citi: „Po­ Anghel Dumbrăveanu pu­ versul poemelor sale le epitete ce le marchează cro­ imaginilor în care sînt în- tllo-tv. ;
vestea este, desigur, mult ne in pagină tocmai uni­ descoperim şi in roman. matica: albaştri, negri, ver­ tîlniţi, ochii devin simbol al şoară r
• lalogu
mai lungă. Şi mult mai citatea unei iubiri. Pune in Călătorie ne t e r m i n a t ă zui, roşii, îngălbeniţi - fie­ şi aşteptare („Ochii tăi mari conştiinţei umane, al capa­ iuiioju
frumoasă. Cîndva, dacă pagină şi nu narează, pen­ este cartea unui poet ca­ care purtînd încărcături sim­ caută-n frunza cea rară") cităţii ei de reflectare, de lităţile
vom mai prinde un aseme­ tru că el, prin excelenţă re posedă şi in proză da­ bolice diferite, în funcţie de sau de misterioasă nelinişte intuire a procesului genezei tel o de
mico-so
nea răgaz, îţi voi spune poet, n-are suflul epic al rul de a convinge prin se­ contextul în care poetul a („...că numai c-o zare/ Din — aceasta scăpînd contro­ ta „Roi
tot ce s-a întimplat după naratorului de anvergură. ducţia rostirii. ţesut atributele respective. genele-ţi lunge, din ochiul lului cunoaşterii, căci „...nici Aurel i
tiunl) ;
aceea". Prin vocea prota­ Are in schimb gustul intro­ Fără intenţia de ,a insista tău mate/ Făcuşi pe-al meu de văzut nu fuse şi nici ochi ştiri; r.
gonistului, autorul risca specţiei, subtilitatea anali- RADU CIOBANU asupra tuturora, intrucît nici înger cu spaimă să zboa­ care s-o vază". dresa t
spaţiul nu ne îngăduie, men­ re"). Ispititoare şi complexă, serii;
ţionăm persistenţa „ochilor Deşi frecvenţa ochilor per­ frecvenţa fertilă a ochilor în dv. ; ;
albaştri" (ai iubitei), epitet sistă în mod deosebit în e- opera lui Mihai Eminescu 22,10 S|
slmtoni
Scena şi oamenii ei „Deva, show în care e asimilată semni­ rotica eminesciană, ei sînt rămîne o temă deschisă cer­ mare p
ficaţia metaforei „ochi-cer", prezenţi, după cum am vă­ cetărilor viitoare şi o dova­ Moment
variete" zut deja, şi în poezia socia­ dă de netăgăduit că marele dana;
Muncel". De altfel, ambiţia pentru care pledează sensul dans; :
celui pe care prietenii — Mîine, Teatrul de stat artistic real şl major al ver­ lă, însoţind în mod diferen­ poet a cunoscut şi a folosit, dc ştiri
destul de numeroşi, dato­ de estradă Deva oferă surilor ce deconspiră această ţiat, nuanţat şi sugestiv ca­ ca nimeni altul, inepuizabi­
rită firii sale vesele — îl publicului o nouă pre­ înnobilare a culorii respec­ tegoriile sociale ori repre­ lele virtuţi artistice ale lim­
numesc Petrică Lazăr este mieră cu concertul-spec- tive: „Nu-ţi mai scurge ochi! zentanţii acestora, după cum bii române, căci, apăsînd pe
să realizeze un ansamblu tacol „Deva, show va­ tineri, dulcii cerului fiaştri,/ o ilustrează cu prisosinţă claviatura unui singur cu-
de cîntece şi dansuri „Flori riete", realizat cu parti­ Nu uita că-n lacrimi este „Junii corupţi", cu „...ochii vînt, a emis mii de tonali­ ’.VA
de mină pe meleaguri ar­ ciparea unor creatori taina ochilor ■ albaştri". stinşi de moarte, pe frunţi tăţi şi sensuri ce ne toni­ ' b i
de prestigiu: libretul
fică aspiraţiile spre bine,
învineţite/ De sînge putre­
IiONEE
In urzeala lexicului versul
delene". Deocamdată însă, — George Mihalache, lui eminescian ochii întru­ zit", sau reprezentarea inci­ frumos, adevăr şi dreptate. secret
împreună cu Domin Cor- regia — Eugen Aron şi sivă şî sarcastică a şefului Trenul
nesc numeroase şi variate
cheş, mulţi,laureat al Fes­ coregrafia Tică Hanea. însuşiri, el fiind: mari, senini, liberalilor : „Şi deasupra tu­ Prof. DUMITRU SUSAN dorn —
Bacii us
tivalului naţional „Cînta- TROŞA
rca României", care con­ ring); i
iemlirle
duce taraful, se străduieşte CRONICA FILMULUI niu (U
să selecteze şi să găsească CRONICA PLASTICĂ Răfuial
un repertoriu autentic, a- CAN:
dervat soliştilor. „Vacauta cea raare“ DELICAT ECHILIBRU ÎNTRE mea (1
NEA:
„Dacă simţi plăcere pen­ Date fiind experienţa şi Acest film, sfios în felul risipitor de sentimente, ri­ IMAGINE Şl IDEE (Minerii
scrisori
tru ceea ce faci, nimic nu-i cunoştinţele celor doi in­ său, construit parcă din sipitor de uitare, în căuta­ toresc)
greu" — consideră Petru structori (Petru Lazăr a umbre ale sentimentelor rea tatălui pierdut, în cău­ La prima expoziţie spcctor
citoresi
Lazăr, lăcătuş ia centrala absolvit în 1980 Şcoala omeneşti, este mărturia ci­ tarea amintirilor risipite. Culoarea, densă, telu­ Ballou
termică a Minei Deva, dan­ populară de artă din Pe­ nematografică a unui sfios, In filmul lui Andrei Bla- personală de anvergură, rică, de cele mai multe Acea
(Stcauu
sator in ansamblul folclo­ troşani şi a mai condus depusă, înainte de a fi de­ ier, exceptînd unele apa­ Ioan Herman se înfăţi­ ori brunuri, siene şi o- TIE: 1
ric „Silvana" al Centrului formaţia de dansuri popu­ pusă în instanţa artei, In riţii feminine făcute parcă şează publicului ca un cruri, rareori întreruptă (Patria]
de cultură şi creaţie „Cîn- lare a aşezămîntului cul­ instanţa moralei. Fiecare pentru a da replica, per­ artist aflat în plin pro­ în desfăşurările sale păs­ ciira) ;
tarea României" din Deva tural din Ilia), şi sprijinul scenă, f i e c a r e secven­ sonajele secundare, avîn- ces de definitivare a unei toase de scăpărările reci Toate
(Centrii
de Ia înfiinţarea acestuia, real acordat de conduce­ ţă din „Vacanţa cea du-şi existenţa condensată stilistici proprii şi de a- ale griurilor argintii şi creaţie
firmare a unui univers
în 1975. „Iar dansul, după rea minei, proiectatul an­ mare" sînt înregistrări pon­ în scurtele lor apariţii, ri­ expresiv în care rigorile albastrurilor diafane, se nlei“);
familie, îmi dă cele mai samblu are şansa materia­ derate ale unor existenţe valizează în expresivitate mulează pe reţelele geo­ întîmpl
da); E
mari bucurii", mărturiseş­ lizării într-un viitor apro­ agresive prin sărăcia trăi­ şi putere emoţională cu geometriei coexistă cu o metrice care brăzdează comori
te cel care urcă pe scenă piat. rilor, devoratoare ale ome­ eroii principali, oarecum mare libertate a mijloa­ zile şi
ca dansator de aproape Deşi Petru Lazăr este nescului prin banalitate şi diluaţi ca personalitate de celor de exprimare plas­ imaginea şi induce o di­ trul de
„Cîntnr
două decenii (înainte de unul din „veteranii" an­ indiferenţă dobîndită. în apele tulburi ale existenţei tică. Funcţionînd drept mensiune narativă aproa- MERIA
a fi membru al ansamblului samblului devenii, partici­ coexistenţa şi echilibrul in care se varsă, rînd pe schelet al imaginii şi pur­ pe-n întregime sugerată şi circ (IV
„Silvana" evoluase cinci pă .şi acum, cu aceeaşi con­ static al timidităţii cu a- rînd, amărăciunea, vinovă­ tătoare a voinţei de or­ prin titluri („Geneză", genda
ani în formaţia de dan­ ştiinciozitate, la repetiţiile gresivitatea îşi află origi­ ţia şi remu.şcarea. dine şi a dorinţei de a „Determinare", „Univers nessoe
suri a fostului Club al sin­ bisăptămînale, convins că nea, programatic poate, Distribuţia (Tamara Cre- găsi în lumea vizibilului vegetal"). Preluările, de
dicatelor Deva). mai are ce învăţa din arta atit fiorul sentimental, poe­ ţulcscu, Marcel Iureş, Vic­
Pasiunea pentru dans. dansului. Iar dragostea sa tic şi existenţial pe care-1 tor Odilo Cimbru, Maia substratul dialectic al tehnică picturală, tema­
care după propria-i măr­ pentru cîntul, jocul şi cos­ declanşează filmul, cît şi Indrieş, Vasile Grădinaru con ţinuturilor unificatoa­ tice şi de structură com­
re, geometria lasă culori­
turisire i-a adus ' multe tumul popular, împărtăşi­ tonusul scăzut al părţii sa­ şi ceilalţi, devotaţi perso­ poziţională, sînt integrate Pont)
bucurii — printre acestea le de început, de pregătire najelor pînă la identifica­ lor, formelor şi valorilor armonios într-o viziune vino ii
şi cea de a l'i mesagerul tă cu ani în urmă şi de psihologică a punerii pro­ rea cu aurul lor ascuns), şansa de a fi, şi prin stilistică personală avînd fi vâri
în
ros
jocului popular românesc soţie, este moştenit de cei blemei înstrăinării de sine, imaginea, mereu în tonuri ele însele, subiectul ta­ drept caracteristică un pe ari
în Italia, Olanda şi U.R.S.S doi băieţi. Cel mai mare, frîngerea zborului parabo­ de amurg, montajul sec­ blourilor. Convieţuirea delicat ezhilibru între vor cS
ş
-se materializează nu nu_ Dorin, este instrumentist lei înainte de a deveni co­ venţelor, mereu în cres­ este posibilă prin sime­ imagine şi idee. Prin ca­ avea îns
sil,
mai ca interpret ci şi ca în taraful „Silvanei", iar pleşitoare altfel decît prin cendo emoţional, pînă la trie, contrazisă accidental, lităţile lucrărilor expuse, cări e
instructor. „Din februarie mezinul — dansator în for. similitudini biografice po­ secvenţa cheie, memorabi­ nu polemic ori progra­ prin posibilităţile expre­ sufla i
am reînfiinţat formaţia de maţia Şcolii generale nr. 2 sibile între eroi şi spec­ lă, a mesei de la cabană şi matic, pornind de la si­ rul nc
cări 1<
sive doar intuite în ele,
dansuri a Minei Deva A- Deva. Deci, o familie de tatori. întreaga orchestraţie a su­ metria fizică a fiinţei u- Ioan I-Icrman se vădeşte zona c
vem deocamdată opt pe­ artişti amatori, cu pasiune Cu aparenţă de anchetă biectului vorbesc despre 40—GO
rechi de bază, iar în re­ şi respect pentru frumosul poliţistă întreprinsă pe complexa personalitate a mane pe care artistul o a fi un artist în care pot turilc
pertoriu, o ţarină, un joc artistic, cu preocupare cont propriu, de anchetă lui Blaicr şi despre un consideră cheia valabilă fi investite multe spe­ prinse iat
de,
pădurenesc şi o crihalmă pentru păstrarea şi perpe­ etică disimulată în acţiune, film cu drept de a rămîne pentru deschiderea mul­ ranţe. scăden
pentru fete. Am dat şi tuarea lui. „Vacanţa cea mare" este viu în memoria spectato­ tor încăperi seerote ale grade,
două spectacole: la 8 Mar­ filmul drumului parcurs rului. vizibilului. P. G. serviri
tie şi pentru minerii din VIORICA ROMAN de către un fiu risipitor, GHEORGHE POGAN