Page 16 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 16
Fag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NU. 9 786 • SlMBAXÂ, 6 MAI 1989
ÎN ATENTIA CURSANŢILOR DE LA
UNIVERSITATEA POUTICĂ SI DE
CONDUCERE - FILIALA DEVA
Luni, 8 mai 1989, orele anilor I, II, III .şi IV de
utiv al deţean pentru activitatea . , a , i . t
16,00, la Cabinetul ju- j Universitatea politică
. , ' i ,• - •
, şi de conducere. Dczbatc-
....
îdeologica şi politico-edu- •
cativă se desfăşoară ac- .t'he se vor desfăşura con
ţi vităţile pentru cursanţii form programei anunţate.
(Urmare din pag. 1) atenţia deosebită pe care partidul numărul de burse ce vor fi acordate
şi statul nostru, personal tovarăşul elevilor şi studenţilor în anul de
disciplinei în toate verigile produc Nicolac Ceauşcscu o acordă dezvol învăţămînt 1989—1990, apreciind că
ţiei, să combată orice manifestări tării şi modernizării, în continuare, ele asigură condiţii bune de viaţă
dc neglijenţă şi delăsare, să dezvol a învăţămîntului, integrării sale cu şi învăţătură tinerei generaţii.
te la toţi oamenii muncii — în cali cercetarea şi producţia, formării de Secretarul general al partidului DIN J Ă R I L E S O C I A L I S T E
tatea lor de proprietari, producă cadre cu o temeinică pregătire pen ă cerut să se acorde, în continuare,
tori şi beneficiari — un înalt spiril tru toate sectoarele dc activitate, o atenţie deosebită perfecţionării © BEIJING. — In pro atingîndu-se şi recorduri
dc răspundere pentru buna gospo corespunzător programelor de dez programelor de învăţămînt de toate vincia Yunnan, din sudul de 1 500 kg sau 5,38 kg
dărire a avuţiei naţionale, a Pro voltare cconomico-socială a ţării, gradele în vederea legării mai R.P. Chineze, au fost la fiecare copac.
prietăţii socialiste, baza progresului cerinţelor progresului mullilatcral strînse a acestuia dc îndeplinirea plantate 120 000 ha de
întregii societăţi, a ridicării conti al patriei noastre socialiste. sarcinilor economico-sociale, de no teren cu hevea (arbore O BELGRAD. — în
nue a bunăstării materiale şi spi Prin măsurile aprobate de Co ile cerinţe care se pun în dome le de cauciuc), ceea ce re perioada ianuarie—martie
rituale a poporului. mitetul Politic Executiv, se prevede niul pregătirii forţei dc muncă pen prezintă 21 la sută din 1989 centralele electrice
Comitetul l'olitic Executiv a c- ca, în noul an dc învăţămînt, 91 tru diferitele sectoare ale econo totalul pe întreaga ţară. din Iugoslavia au produs
xaminat si aprobat PROPUNERILE la sută din elevii clasei a IX-a să miei naţionale, ale lărgirii orizontu Prin aceasta, provincia 20,5 miliarde kW/oră
PRIVIND PLANUL DE ŞCOLARI fie pregătiţi în licee cu profil in lui de cunoştinţe profesionale, teh Yunnan devine cea de-a energie electrică, salis-
ZARE SI NUMĂRUL DE «URSE dustrial, agroindustrial, silvic şi e- nice, economice, ştiinţifice şi de doua din China — după fucînd integral cerinţele
PENTRU ANUL ŞCOLAR 1989— conomic, iar 6 la sută în licee cu cultură generală. Subliniind că provincia Hainan —, consumatorilor din ţară.
1990, LA ÎNVĂŢĂMÎNTUL DE profil sanitar şi neindustrial. S-a şcoala în societatea noastră socia principală zonă producă Coa mai mare parte a
TOATE GRADELE. Proiectele pla hotărît, de asemenea, ca absolvenţii listă reprezintă principalul factor toare de cauciuc natural energiei electrice este
nurilor de şcolarizare la învăţămîn- a 10 clase care vor fi cuprinşi în de educaţie şi cultură, tovarăşul din ţară. Anul trecut, în produsă în centrale elec
Nicolac Ceauşcscu a cerut ca, odată
tul preşcolar, primar, gimnazial, învăţământul profesional — a cărui cu îmbunătăţirea pregătirii tehnice Yunnan au fost produse trice pe bază dc cărbune
liceal, profesional, superior şi post durată va fi majorată — să urmeze, 44 000 tone de cauciuc — aproximativ 12,5 mi
şi profesionale, să fie perfecţionată
universitar pentru anul şcolar 1989— în acelaşi timp, şi învăţămîntul li în continuare predarea ştiinţelor so natural. Pentru îmbună liarde kW/oră, vu 10,G la
1990 au fost elaborate în conformi ceal seral. ciale, astfel îneît toţi elevii şi stu tăţirea tehnologiei cultu sută mai mult decât în
tate cu documentele Congresului al S-a stabilit sporirea numărului de denţii să crească şi să se dezvolte rii respective, un institut primele trei luni ale a-
Xllî-lea al P.C.R., Congresului Şti locuri în învăţămîntul seral, liceal în spiritul concepţiei materialist- de cercetări a fost creat nului 1988. Centralele e-
inţei şi învăţămîntului, precum şi şi profesional, pentru o mai bună ştiinţifice despre lume şi viaţă, să în Jinhong, care studiază lectrice iugoslave cu o
cultivarea arborelui de putere instalată de 20 550
cu botărîrile adoptate de Plenara cuprindere a absolvenţilor de 10 acţioneze ca oameni noi, cu un pu cauciuc, recoltarea şi pre megawaţi, proiectează
C.C. al P.C.R., a organismelor de clase din anii precedenţi, încadraţi ternic spirit revoluţionar, patriotic lucrarea cauciucului na să producă în acest an
mocratice şi organizaţiilor de masă în producţie. în anul universitar — constructori conştienţi şi devo tural. în prezent. în 87,4 milioane kW/oră de
şi obşteşti din noiembrie 1988, pe 1989—1990 este prevăzută o creştere, taţi ai socialismului şi comunismu Yunnan se produc în energie electrică — cu 4
baza propunerilor ministerelor, faţă de anul precedent, cu circa lui în patria noastră. medie 1 050 kg de cauciuc la sută mai mult decît
instituţiilor centrale şi comitetelor 2000 a numărului de locuri la în natural la hectar pc an. în 1988.
executive ale consiliilor populare. văţămîntul de zi şi seral, îndeosebi Comitetul Politic Executiv a so
Comitetul Politic Executiv a a- la învăţămîntul tehnic şi economii!’. luţionat, de asemenea, probleme cu
preciat că planurile de şcolarizare, Comitetul Politic Executiv a apro rente ale activităţii de partid şi de
prin conţinutul lor, pun în evidenţă' bat, totodată, propunerile privind stai.
,
,
,
,
,
,VAV-V,V,VA AV, AW.VAWAV«VA,W, AW.' AW,W.W.V.VJ AW.V/Af.W,V.WA'.VIiVW.VAW.’NVW'«
OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM
D E V A
A N U N Ţ A
în zilele de 11 şi 12 mai 1989, la sediul
SCHIMB DE MESAJE LA NIVEL ÎNALT O.J.T. Deva, între orele 17,00—19,00, va
ţiei actuale din Namibia" * avea loc examenul de atestare şi reatestare
ROMÂNO — CEHOSLOVAC - a declarat purtătorul său |
de cuvînt. Perez de Cuel- s a ghizilor colaboratori. Prezenţa candidaţi
Iar l-a convocat pe amba- |
. FRAGA 5 (Agerpres). — preşedintele Republicii So sadorul sud-cfrican la Na- | lor admişi la examenul de preselecţie —
Un cald schimb de mesaje cialiste Cehoslovace, cu ţiunile Unite şi a cerut ca t sesiunea noiembrie 1988 şi de atestare —
a avut loc la Pragâ între ocazia primirii de către j® BERLIN. - La Berlin guvernul de la Pretoria I sesiunea mai 1987, este obligatorie.
t o v a r ă ş u l Nicolae tovarăşul Ladislav Aclamec, i-au încheiat lucrările me- să-şi retragă forţele sale |
*ei rotunde consacrate pro
Ceauşescu, secretar general preşedintele guvernului blemei asigurării unei mai armate dislocate în Nami- |
bia cît mai curînd posibil »
ai Partidului Comunist R.S. Cehoslovace, a tova mari securităţi pe conti la bazele lor. Totodată, ţ
Român, preşedintele Repu răşului Ion Dincă, membru nentul european, la care secretarul general ai * AGENJIA B.T.T. HUNEDOARA
au participat personalităţi
blicii Socialiste - România, al Comitetului Politic Exe politice, oameni do ştiinţă O.N.U. a cerut ca regimul |
sud-african să adopte mă- J
şi tovarăşii Milos Jakes, cutiv al C. C. al P.C.R., şi ziarişti din R.D.G. şi şurile necesare „pentru a » ORGANIZEAZĂ
secretar general al Comi prim-viceprim-ministru al Marca Britanio. în cadrul modera şi controla activi- I MINIVACANTA COSTINEŞTI ’89
tetului Central al Partidu- guvernului, care efectuează dezbaterilor, s-a relevat im tatea poliţiei sud-.africane J
lui Comunist din Ceho o vizită în R.S. Ceho portanţa iniţierii unui dia în acest teritoriu". în perioada 29 mai — 4 iunie 1989
slovacia şi Gustav Ilusak, slovacă. log politic sincer şi activ înscrierile se fac prin toate organiza
în Europa. Au fost dezbă H WASHINGTON. - In
tute modalităţile vizînd îm faţa Consiliului Conferinţei ţiile U.T.C., din judeţ, la Agenţia B.T.T. De
La Viena, au fost reluate negocierile bunătăţirea cooperării poli americane privind relaţiile va — telefon 11750, Filiala B.T.T. Hunedoa
tice, economice şi culturale S.U.A. cu America Latină,
privind întărirea încrederii şi între ţările europene şi s-a Michacl Boskin, preşedin ra — telefon 16153 şi Filiala B.T.T. Petro
subliniat necesitatea redu tele Consiliului consilierilor
securităţii în Europa cerii nivelului armamente economici ai preşedintelui şani — telefon 41098.
lor nucleare pe acest con George Bush, a atras aten Preţ informativ : 1 000 lei.
VIENA 5 (Agerpres). — ţare la adresa indepen tinent. ţia asupra necesităţii înlă
turării practicilor comercia
La Viena au fost reluate, denţei şi suveranităţii sale. H CAIRO. - Primul-mî- le neloiale din cadrul
vineri, negocierile pentru România — care parti nistru al Egiptului, Atef schimburilor internaţionale.
cipă la negocieri în spiri
adoptarea de noi măsuri Sedki, a reafirmat refuzul Aceste practici, între care
ţârii sale de a permite se include şi protecţionis-
dc întărire a încrederii şi tul poziţiei sale de princi Fondului Monetar Interna mul, ar putea determina o ÎNTREPRINDEREA DE PROSPECŢIUNI
securităţii în Europa, la piu, al considerentelor şi ţional să se amestece în recesiune economică mon Şl EXPLORĂRI GEOLOGICE
care participă cele 35 de propunerilor tovarăşului luarea hotărîrilor ei do dială - a subliniat Bos HUNEDOARA — DEVA
state semnatare ale Actu Nicolae Ceauşescu, secre politică economică - in kin, care şi-a exprimat
lui final de la Helsinki şi tar general al Partidului formează agenţia ADN, ci- speranţa în succesul ne cu sediul în DEVA, str. Minerului, nr. 2
tînd o relatare a ziarului gocierilor comerciale multi
negocierile privind forţele Comunist Român, preşedin egiptean „Al-Ahram". Şe laterale din cadrul aşa-
armate şi armamentele tele Republicii Socialiste ful guvernului egiptean a numitei „Runde Uruguay' 1 ÎNCADREAZĂ
convenţionale din Europa, România, cu privire • la precizat că ţara sa a cerut
între statele participante problemele dezarmării, în sprijinul F.M.I. pentru re- ROMA. - Parlamen prin transfer sau concurs
eşalonarea datoriei sale tul Italiei a aprobat cu o
la Tratatul de la Varşovia crederii şi securităţii pe externe, dar a subliniat că mare majoritate de voturi • CONTABIL ŞEF — la Brigada Valea
şi cele membre ale N.A.T.O. continentul european, pre nu va fi de acord, în o moţiune prin care re
Negocierile sînt chemate zentate la deschiderea ce schimbul asistenţei F.M.I., prezentanţa Organizaţiei de Brazi.
să adopte un complex de lor două noi foruri de ne cu cereri pe care le con pentru Eliberarea Palesti Condiţii : studii superioare economice şi
nei (O.E.P.) la Roma esto
măsuri concrete de natură gocieri multilaterale — îşi sideră inacceptabile. ridicată la rangul dc de
să conducă la creşterea se aduce o contribuţie con ^ NAŢIUNILE UNITE. - legaţie generală - infor vechime în specialitate de 8 ani.
curităţii, încrederii şi coo structivă, larg apreciată, la Secretarul g e n e r a l al mează agenţiile EFE şi Informaţii la sediul întreprinderii, sau
procesul negocierilor.
perării într-o Europă în Această a doua rundă a O.N.U., Javier Perez de APS. Moţiunea poartă
Cuellar, şi-a exprimat
semnătura tuturor grupuri
(are fiecare naţiune să se negocierilor de la Viena „grava preocupare faţă de lor parlamentare italiene, telefon 956/22310, interior 12 sau 13 ;
poată dezvolta liber, la este prevăzută să se în anumite aspecte ale situa cu excepţia radicalilor. 22103 — direct.
adăpost de orice amenin cheie la 14 iulie 1989. .
COLEGIUL DE REDACŢIE- Mine! Bodea, Sabin Cerbu. Ion Cioelei, Dumitru Gheoneo, Tibertu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tîrcob. f <iosr.j
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢI Ai 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, or. 35. Tsleloanet 11275. 12157, 11585. Tsiaxi 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257