Page 17 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 17
1989 — an decisiv al cincinalului actual V
Sarcinile de plan-» îndeplinite
exemplar, la toţi indicatori
Aprovizionarea tehnico-materială, factor
determinant al ritmicităţii producţiei
şi realizării sarcinilor de plan
Este de la sine înţeles şi materii prime şi materia onorează în schimbul can
temeinic validat de prac le, mijlocim conlucrarea tităţilor similare uzate,
Anul XLI, nr. 9 787 DUMINICA, 7 MAI 1989 4 pagini - 50 ban tică faptul că activitatea între ele, insistăm la fur scoase din producţie şi pre
de producţie nu se poate nizori pentru livrarea ope date unităţilor de specia
desfăşura în mod cores rativă sau în avans a unor litate, însă unele între
punzător, fluent şi eficient, mărfuri, în funcţie de ce prinderi şi instituţii nu a-
PARTIDUL - făuritorul României dacă nu dispune în perma rinţele exprese, de re cordă atenţia cuvenită re
nenţă de cantităţile nece
la
adaptarea
cuperării şi predării re
producţiei
noi exigenţe. în general, se
sare de materii prime şi
sibile.
materiale şi de o dotare manifestă înţelegere şi re surselor materiale refolo-
socialiste, dinamizatorul luptei pentru tehnică bine pusă la punct, ceptivitate, reuşind să o- privind diminuarea şi chiar
— Noile reglementări
raţional întreţinută şi ex
norăm solicitările între
ploatată. prinderilor din judeţ, să iichidarea stocurilor supra.
— Cum se derulează flu
sarcinile
îndeplinim
nc
normative de materiale şi
ridicarea patriei pe noi trepte xul aprovizionării în ju proprii de plan. aprovizionarea mai siste
deţul nostru — l-am între
— Şi totuşi, în unele în
bat pe economistul Ioan treprinderi se resimte u- matică a unităţilor doar
cu strictul necesar impun
de progres şi civilizaţie Deac, directorul Bazei ju neori lipsa anumitor ma mâi multă ordine, exigenţă
deţene de aprovizionare
terii prime şi materiale...
şi responsabilitate in pla
tehnico-materială Deva.
— O seric de deficienţe
— Sigur, fiecare unitate de organizare şi conducere nificarea şi organizarea
producţiei, în realizarea
Se implinesc 68 de ani de lupta pentru înlăturarea re dreptate socială şi naţiona economică are - obligaţia, a activităţii de producţie, sarcinilor fizice şi onora
la crearea Partidului Comu gimului burcjhezo-moşieresc, lă, în înfăptuirea actului is derivată din Planul naţio abateri de la tehnologii şi rea comenzilor, în perfec
nist Român, eveniment epo pentru cucerirea puterii de toric de la 23 August 1944. nal unic, de a-şi îndeplini de la disciplina muncii fac ţionarea generală a siste
cal în istoria mişcării mun către clasa muncitoare, în în acea perioadă de cum ritmic şi în totalitate sar ca sarcinile fizice, în sor mului aprovizion/irii leh-
citoreşti şi socialiste din alianţă cu ţărănimea. pănă pentru poporul nos cinile de producţie şi de timentele prevăzute, să nico-materiale — aşa cum
ţara noastră. Contopindu-şi idealurile tru, Partidul Comunist Ro a livra operativ produse nu se realizeze peste tot, a subliniat secretarul ge
„Crearea Partidului Comu sale cu aspiraţiile poporu mân a constituit forţa naţio le spre beneficiari, . con ritmic, integral, cu reper neral al partidului, tova
nist Român - arată tovară lui, istoria sa cu istoria pa nală cea mai activă în rea form contractelor încheia cusiuni. asupra îndepliniri răşul Nicolae Ceauşescu,
şul Nicolae Ceauşescu, se triei, partidul s-a situat con lizarea Frontului Unic Mun te. La rîndul nostru, baze planului în alte unităţi. în magistrala Expunere din
cretarul general al partidu stant în fruntea luptelor pen citoresc, în unirea forţelor le judeţene, cu sprijinul Este cazul şi la noi în ju 28 noiembrie 1988, ca şi
lui - a fost rezultatul unui tru îndeplinirea năzuinţelor democratice împotriva maşi organismelor centrale de deţ, în minerit, metalurgie la forumurile democraţiei
proces istoric obiectiv, al vitale ale naţiunii. Nici un nii de război fasciste. specialitate şi de sinteză, construcţii, în alte sectoare noastre socialiste, rovolu-
particularităţilor dezvoltării fel de represalii la care a in organizarea şi înfăp ne preocupăm de încheie Pe de altă parte, unele ma
noastre sociale, al luptei re fost supus în anii grei ăi tuirea revoluţiei de eliberare rea contractelor ferme în teriale — anvelope şi acu DUMITRU GHEONEA
voluţionare a celor ce mun ilegalităţii nu l-au abătut socială şi naţională, anti tre unităţile producătoare mulatori auto. sîrmă de
cesc din România, al matu din drum, nu bau putut rupe fascistă şi antiimperialistă şi cele consumatoare de bobinaj, hîrtie etc. — se (Continuare in pag. a 3-o)
rizării politico-ideologice a de popor, nu i-au putut stă partidul nostru s-a afirmat
l» clasei muncitoare şi ai creş vili lupta neobosită pentru ca singurul conducător în
terii rolului ci în viaţa po cercat, de nădejde, care,
litică a ţării". prin acţiunea sa viguroasă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 2/1989
Un moment, important în 8 MAI 1921 — a dus clasa muncitoare, în adoptate de Marea Adunare Naţională
acest proces istoric, în lupta tregul popor, la izbîndă.
pentru democraţie l-a con 8 MAI 1989 Victoria revoluţiei a des ÎMBUNĂTĂŢIREA ORGANIZĂRII ADMINISTRATIVE
stituit crearea, în 1893, a chis calea construcţiei so A TERITORIULUI JUDEJULUI HUNEDOARA
primului partid politic al cialiste, a unei vieţi noi şi
clasei muncitoare. eliberarea sa socială şi na libere pe pămîntul patriei. (pagina a 2-a) |
Încă din zorii existenţei ţională. In amplul proces revoluţio-
sale, Partidul Comunist Ro Este meritul istoric al . nar al edificării noii socie t MM / mmmmt r mmm* t wmm* t mm r —* * « ■ ■> * 00000 0 ■»»■> # «■■■■> 0 ■■ ■«> 0 —r 0 000000 0 mmm* 0 —0
mân s-a dovedit a fi purtă partidului comunist de a fi tăţi, un loc de excepţională
torul de cuvînt al celor mai desfăşurat o intensă activi însemnătate îl ocupă Con
înalte idealuri ale clasei tate politico-org'anizatorică gresul al IX-lca al partidu
.muncitoare, ţărănimii, ale pentru unirea şi mobilizarea lui, care a deschis o epocă
tuturor celor ce muncesc, maselor populare, a tuturor nouă, glorioasă, de măreţe
conducătorul neînfricat al forţelor patriotice, progre înfăptuiri, intrată definitiv
luptei împotriva exploatării, siste, antifasciste, de a fi în conştiinţa naţiunii ca „E-
pentru independenţă, pentru reuşit, în situaţia complexă poca Nicolae Ceauşescu". Toţi locuitorii satelor - în cimp, la praşilă!
dezvoltarea liberă a ţării. El în care se afla ţara în anii Atunci, prin voinţa unanimă
a înfăţişat întregului popor din preajma celui de-al doi a întregului partid şi popor,
perspectiva însufleţitoare a lea război mondial, în con a fost ales în fruntea parti Vremea frumoasă din erbicidarea pe aceeaşi su cu răspundere, amintim pe
răsturnării de la putere a diţiile în care fascismul de dului şi statului marele nos ultimele zile a permis oa prafaţă. O bună partici Ecaterina Crăciun, Maria
claselor exploatatoare, a venea tot mai ameninţător tru conducător, revoluţionar menilor muncii de pe o- pare la muncă am văzut Doleanţ, Alexandru Bartha,
transformării revoluţionare a pentru libertatea şi existen şi patriot înflăcărat, tovară goare să acţioneze cu la sfecla de zahăr, unde, Trandafir Stana şi briga
societăţii, făuririi unei vieţi ţa omenirii, să înfăptuias şul Nicolae Ceauşescu, cel spor la toate lucrările do după cum preciza Cornel diera Elena Tudosin,' din
mai bune şi mai fericite pen că o largă coaliţie antifas mai de seamă şi mai iubit sezon, şi, mai ales, la în Stoica, inginerul şef al Burjuc, Iov Igreţ, Roman
tru cei ce muncesc, reuşind cistă şi antirăzboinică. A- fiu al poporului român. treţinerea culturilor. De unităţii, praştia I mecani Negru, Floarea Tri.pa, Sa
să unească şi să mobilizeze ceasta a pus puternic în e- Intr-o perioadă istorică pildă, la C.A.P. Burjuc. că se află în prag de fi
sub stindardul său de luptă, videnţă unitatea de acţiune scurtă, România a parcurs mecanizatorii Tiberiu Por- nalizare, iar cea manuală bin Igreţ şi Sabina Raliat,
în jurul programului său po revoluţionară a clasei mun moi multe etape de dez ce,an şi Crăciun Cioază au a fost executată pe mai din Tătărăşli.
litic, masele largi muncitoa citoare din patria noastră, voltare economico-socîală, reuşit să efectueze rebilo- mult de jumătate din su
re, forţele progresiste ale care a constituit forţa fun transformîndu-se într-o ţară n.atu.1 cartofilor pe toate prafaţa cultivată. Dintre MIRCEA LEPÂDATU
naţiunii, conducînd cu pri damentală a societăţii ro cele 20 ha planificate, iar cooperatorii care au ieşit
cepere, curaj şi fermitate mâneşti în lupta pentru [Continuare in pag. a 3-a) Nicolae Căsălean să încheie primii ia praşilă. muncind (Continuare în pag. a 4-a)
Fapte din munca
M p t e b fo ir e a H e r n ie t t e I a r ă şi viafa constructorilor
o Intr-o zi din vara a- băra hunedoreană de la fascine. Ziua de muncă se odihnă. Deodată, la o casă
nului trecut, plouase to „Kilometrul 50" nu toţi încheiase. Inginerul Salva din satul Goştinari, din a-
renţial. Apele Argeşului se constructorii plecaseră a- dor Stingaciu se consultă propiere izbucneşte o vil-
umflaserâ mult. Viiturile a- casă. Cîţiva erau din pro cu oamenii: „Cine vrea să vătaic. Foc ! Vintul sufla
meninţau colmatarea cana prie iniţiativă la locurile meargă la descărcat ca să puternic, in rafale şi satul
lului. Budozeriştii Gheorghe lor de muncă. Au sărbăto nu plătim locaţii 17 era ameninţat. In cîteva
Ştefan, Ionel Medrea, Mir- minute, 40 de muncitori
cea Chelaru, dragliniştii hunedoreni au fost la faţa
Costel Movilă şi Pamfii locului. A sosit şl autostro-
Pop au acţionat zi şi noap Cîteva zile printre constructorii pitoarea din tabără. Au
hunedoreni de la „Kilometrul 50"
1 te, atît cit a fost nevoie, salvat case, animale, bu
l pînă la închiderea digu al Canalului DUnâre — Bucureşti (IV) nuri materiale, mobilă. Me
\ lui şi prevenirea colmată- dicul taberei hunedorene,
rii ® în decembrie, tot a- -Andrei Nonn, asistenţii sa
rit revelionul pe dragline, muncitori cu 7 maşini plea
nul trecut, evenimentul s-a pe buldozere şi excavatoa că la Comana, descarcă nitari Aurel Vulcan şi Va
repetat. In condiţii grele de re pentru a salva colmata fascinele şi le transportă lentin Purluca au acordat
iarnă, pe ger şl întuneric, rea canalului din amonte, in tabără, Io stivuiesc la asistenţă medicală de ur-
oamenii au fost din nou la ceea ce ar fi însemnat locul stabilit. Spre ziuă se
datorie, evitînd revărsarea multe zile de muncă în odihnesc cîteva ore, apoi Grt. I. NEGREA,
Foto N. GHEORGHIU
apelor în albia canalului plus • In gara Comana au pornesc ta treabă m Du
» Revelion - 1989. In ta sosit cîteva vagoane cu minică. Zi de binemeritată [Continuare în pag a 3-a)
