Page 18 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 785
I *
) în conformitate cu prevederile legii nr. 2/1989 adoptate de Horea Adunare Naţionala j
îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului judeţului Hunedoara DUMIN
« 11,30
Marea Adunare Naţională a Republicii So impus îmbunătăţirea organizării administrativ- rămas în organizarea administrativ-teritorială lor «12,25
la datorio
cialiste România, în sesiunea a IX-a a celei teritoriale a ţării, corespunzător stadiului ac anterioară. fa satului
de-a IX-a legislaturi, desfăşurată în luna a- tual de dezvoltare cconomico-socială a Româ Comunele Baia de Criş, Baru, Băcia, Blă- • 13,05 /
prilie a acestui an, a adoptat Legea nr. 2/ niei socialiste. jeni, Brănişca, Dobra, Ghelari, Gurasada, Lă- caU * Cc
1989, privind îmbunătăţirea organizării ad îmbunătăţirea organizării administrative a pugiu de Jos, Limcoiu de Jos, Peştiş, Şoimuş, * * Vartidul
ministrative a teritoriului Republicii Socialiste teritoriului Republicii Socialiste România, am Teliucu Inferior, Toteşti, Vaţa de Jos şi Zam poetic *
partid. P<
România. plasarea raţională a forţelor de producţie pe — au primit în teritoriul administrativ unul Plai de cî
Aşa cum se arată în textul legii, înfăptui întreg cuprinsul ţării, dezvoltarea armonioasă sau mai multe sate de la alte comune sau de Muzică u
rea politicii partidului şi statului de amplasai’e şi echilibrată, economică, socială, culturală şi la municipii şi oraşe, mărindu-şi astfel poten mondială
raţională a forţelor de producţie pe întreg edilitar-gospodărească a tuturor zonelor şi lo ţialul economic, iar comunele Bretea Română • Ilustrate
cuprinsul patriei, elaborată şi fundamentată calităţilor urbane şi rurale asigură ridicarea şi Ilia au cedat unele sate pentru a întări uni ţară * T<
cununa cî
după Congresul al IX-lea al Partidului Comu permanentă a nivelului de civilizaţie, a cali tăţile administrativ-teritoriale vecine, fără a-şi ncsc. Mu;
nist Român, asigură dezvoltarea armonioasă, tăţii muncii şi vieţii tuturor cetăţenilor pa diminua potenţialul economic. • Baletul
echilibrată a tuturor zonelor şi localităţilor ur triei. Un număr de 9 comune cu potenţial scă de Cârme
bane şi rurale, pe baza principiilor moderne Potrivit prevederilor legii, reţeaua unităţi zut — Băniţa, Bătrîna, Bulzeştii de Sus, Bu- copoi *0
vis, o pic
şi de largă perspectivă ale sistematizării teri lor administrativ-teritoriale a judeţului Hune nila, Burjuc, Tomeşti, Topliţa, Vălişoara şi Muzică u
toriului ţării, ale autoconducerii şi autoapro- doara cuprinde 3 inunicipii, 10 oraşe şi 49 co Unirea — au trecut în întregime în compo Inchiderct
vizionării, autogestiunii cconomico-financiare şi mune. nenţa altor comune. • 19,00
autofinanţării, în scopul creşterii bunăstării A fost constituit oraşul Aninoasa, prin co Din unele sate aparţinătoare municipiului 19,20 Cînt
• 20,20
generale a întregului popor. masarea localităţilor Aninoasa şi Iscroni, im Deva, oraşelor Călan, Simeria şi comunei Bre „Rîul car
Profundele transformări care au avut loc portante centre ale mineritului carbonifer în tea Română s-au constituit 2 comune noi : tele" o
în viaţa tuturor localităţilor patriei în perioa Valea Jiului, cu perspective de dezvoltare în Sîntandrei şi Strei. nai o 2!
da care a trecut de la adoptarea, în 1968, a viitor. Comuna Sîntandrei s-a format din satele : programu
Legii privind organizarea administrativă a te Comufiele Balşa, Băiţa, Beriu, Boşorod, Bu- Sîntandrei; Bîrcea Mare, Şăuleşti, Bîreca Mică LUI''
ritoriului Republicii Socialiste România, cerin ceş, Bucureşci, Cerbăl, Certeju de Sus, Cîrjiţi, şi Cristur. o 19,0
ţele dezvoltării în continuare a judeţelor, ora Crişcior, Densuş, Geoagiu, Hărău, Lelese, Lun Comuna Strei s-a format din satele: Strei, 19,25 inc
şelor şi comunelor, hotărîrile adoptate de or ca Cernii de Jos, Mărtineşti, Orăştioara de Sus, Grid, Nădăştia de Jos, Nădăştia de Sus, Ohaba litate pt
ganele locale ale puterii de stat în luna ia Pui, Rapoltu Mare, Răchitova, Ribiţa, Rîu de Streiului, Streisîngiorgiu, Ocolişu Mare şi Ruşi. edificării
nuarie 1989, pe baza largii consultări a cetă Mori, Romos, Sarmizegetusa, Sălaşu de Sus, Ca urmare a numeroaselor propuneri fă România
ţenilor şi ca expresie a voinţei acestora, au Sîntămăria Orlea, Turdaş, Veţel şi Vorţa au cute de cetăţeni, Legea nr. 2/1989 a hotărît partidului
1
tar- li»
schimbarea unor denumiri de comune, după rc ' ,
cum urmează : alo t|.ot
— Comuna Geoagiu se va numi Germisâra; 20,35 Te
— Comuna Luncoiu de Jos se va numi rilc formi
Stejarii; şui Nic<
— Comuna Orăştioara de Sus se va numi - progre
acţiune
Deeebal; 55 Şti
— Comuna Toteşti se va numi Traian; m pocită
— Comuna Veţel se va numi Micia; . . ^ / 21,10 Di
— Comuna Zam se va numi Deleni. lului • 2
doric e
Au fost prescurtate denumirile formate din nai e 1
mai multe cuvinte la comunele Certej, Lăpu- program
giu, Lunca Cernii, Peştiş, Rapolt, Sălaş, Teliuc
şi Vaţa.
Publicăm, mai jos, reţeaua unităţilor ad
ministrativ-teritoriale ale judeţului Hunedoa
ra, potrivit Legii nr. 2/1989 adoptată de Ma
DEVA;
rea Adunare Naţională. mare ac
HUNEDC
JUDEŢUL HUNEDOARA secret
Trenul d
dern —
eu reşedinţa în municipiul Deva TROŞAN
Bachus
rit. •' • Oi
Municipii 3 Ier
niu Jn
Oraşe 10 Răfuiala
CAN:
Comune 49 mea (Ia
NEA:
A. MUNICIPII (Minerul]
scrisori
Denumirea municipiului (oresc);
spectorul
1. Deva citorese)
Ballou (
2. Hunedoara Acea p
(Steaua
3. Petroşani BARZA:
B. ORAŞE ventu ri
lor (M 1
Denumirea oraşului TIE: Tă
(Patria);
1. Aninoasa 6. Orăştie căra) ;
Toate p
2. Brad 7. Petrila (Centrul
creaţie
3, Câlan 8. Simeria niei“);
întimplă
4. Haţeg 9. Uricani eia); BR
comori;
5, Lupeni 10. Vulcan zile şi
trul de
C. COMUNE „Cîntnre
Denumirea comunei MERIA:
circ (Mu
1. BAIA DE CRIŞ 26. LĂPUGIU \ fţenda şi
2. BALŞA 27. LELESE nes soc t
3. BARU 28. LUNCA CERNII
4. BACIA 29. MĂRTINEŞTI
I 5. BAI ŢA 30. MICIA
l BERIU 31. PEŞTIŞ
■ --Ţi 6.
7. BLAJENI 32. PUI
V 8. BOŞOROD 33. RAPOLT Pentru
9. BRANIŞCA 34. RĂCHITOVA va răci.
f 70. BRETEA ROMANA 35. RIBITA inult nr
11. BUCEŞ 36. RÎU DE MORI ploi cu
12. BUCUREŞCI 37. ROMOS să, Inso
electrice
-O 13. CERBĂL 38. SARMIZEGETUSA dină pe
Zi 14. CERTEJ 39. SĂLAŞ tinse. Ii
15. CÎRJIŢI 40. SÎNTANDREI trecător
lapov
şi
16. CRIŞCIOR 41. SiNTĂMARIA- ta tea
ORLEA
oro
jn 17. DECEBAL 42. STEJARU litri/mp. poa
DELENI
18.
19. DENSUŞ 43. STREI moderat d
locale
20. DOBRA 44. ŞOIMUŞ din seci
21. GERMISARA 45. TELIUC pcraturi;
cuprinse
22. GHELARI 46. TRAIAN de, iar
23. GURASADA 47. TURDAŞ tre 14 ţ
teorolog
24. HĂRAU 43. VATA Prnncen
25. IHA 49. VORŢA
