Page 2 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 2
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 78
Tovarăşul NICQLAE CEAUŞESOU şi tovarăşa ELENA CEAUŞESCU Cu mîr
au participat ia deschiderea Expoziţiei omagiale fotodocumentare şi de carte, organizată cu prilejul sul:
aniversării a 100 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc
, 3:
şi a 50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 EXPfc
(Urmare din pa
(Urmare din pog. 1) întreaga ţară este sugerată în cadrul expoziţiei de răşei academician doctor pitală şi în ţară, în lumi te, de preţuire şi recunoş
în expoziţie şi de un mare carte este prezentată, la inginer Elena Ceauşescu, noasa epocă deschisă de tinţă ale întregului popor făcut, -ca îni
socialiste, măreţele ctitorii număr de lucrări de gra loc de frunte, opera teore lucrări care, prin valoarea Congresul al IX-lea al român. deplin dator,
ale acestor ani — Canalul fică, de pictură şi sculp tică a tovarăşului Nicolae lor deosebită, reprezintă partidului. S-a aclamat cu Organizată de Consiliul moaşe eforti
Dunăre — Marea Neagră, tură. Ccauşescu, contribuţie de un aport de seamă la dez înflăcărare pentru partid Culturii şi- Educaţiei Socia interlocutoari
metroul bucureştean, gran In expoziţie este subli cea mai mare însemnătate voltarea cercetării în im şi secretarul său general. liste, Consilii.fi Central al cretizat în i
dioasele lucrări urbanisti niată politica de pace şi la dezvoltarea creatoare a portante sectoare pentru e- A fost intonat vibrantul Uniunii Generale a Sindi ziua de 1 M
ce din Capitală şi Amena largă colaborare interna gîndirii şi practicii revolu conomia ţării, la îmbogăţi cîntec patriotic „Partidul — catelor din România şi U- tone de cimr
jarea complexă a rîului ţională a României şi re ţionare contemporane, la rea patrimoniului cunoaş Ceauşescu — România 1", niunea Artiştilor Plastici bună calitat
Dîmboviţa, puternicele u- levat prestigiul- de care se îmbogăţirea cunoaşterii u- terii naţionale şi univer nume cu valoare de sim expoziţia prezintă lucrări lingă agrega
nităţi ale sistemului ener bucură în lume secretarul niversale. sale, sporind prestigiul»- şi bol, aflate într-o strînsă şi de pictură, sculptură, gra maistrul Aui
getic naţional, impunătoa general al partidului, pre Sînt expuse volumele a- autoritatea ştiinţei româ semnificativă alăturare, cu fică, artă decorativă, afiş citorii Vasile
re edificii de învăţământ, şedintele Republicii, tova părute, pînă acum, din neşti. Sînt prezentate, tot profunde rezonanţe în su politic, creaţii semnate de tru Diniş, M
sănătate şi ansambluri de răşul Nicolae Ceauşescu. ciclul „România pe drumul odată, lucrările tovarăşei fletul şi conştiinţa întregu artişti din întreaga ţară. la mori făin
locuinţe. Slujind cu inepuizabilă e- construirii societăţii socia Elena Ceauşescu editate în lui popor. Sînt expuse tablouri ce zenţi sing. I<
Exponatele pun cu pu nergie şi devotament pa liste multilateral dezvolta străinătate, mărturie a ★ marchează împlinirea a 50 ratorii Zina
tere în evidenţă faptul că triotic interesele vitale ale te", din seria de „Opere a- înaltei aprecieri acordate La sala Dalles din Capi de ani de la marea demon la Adam, Ii
toate marile izbînzi din a- poporului român, cauza e- lese", culegeri de texte în activităţii sale ştiinţifice. tală se află deschisă în a- straţie patriotică, antifas alţii. Activit
ceastă perioadă — cea mai dificării socialismului şi colecţiile intitulate „Din Sînt expuse, de aseme ceste zile Expoziţia oma cistă şi antirăzboinică de telierul cupt
rodnică din istoria patriei comunismului în ţara noas gîndirea social-politică, e- nea, numeroase volume din gială de artă plastică de la 1 Mai 1939 — în orga ordonată de
— sînt legate de gîndirea tră, secretarul general al conomică, filozofică a pre diferite domenii, care ilus dicată zilei de 1 Mai — nizarea şi desfăşurarea stantin Măre
şi fapta revoluţionară ale partidului nostru s-a afir şedintelui României", care trează bogata activitate e- ziua solidarităţii internaţio căreia tovarăşul Nicolae putem cita,
conducătorului partidului mat ca neobosit luptător alcătuiesc, în întregul lor, ditorială din ţara noastră. nale a celor ce muncesc, al Ceauşescu, tovarăşa Elena peratoarea
şi statului nostru, motiv pentru destindere, dezar o monumentală operă teo Expoziţia fotodocumenta- cărei centenar se sărbăto Ceauşescu au avut un rol cocătorul Io;
pentru care, cu legitimă mare, securitate, înţelegere retică, profund originală, ră şi de carte se înscrie reşte în acest an — ani determinant —, opere in tuşul Ioan (
mîndrie şi neţărmurită re şi cooperare, pentru reali rezultat al unei analize pă în suita manifestărilor re versării a o jumătate de spirate din bogatele tradi ţii. La ateii
cunoştinţă, întregul nostru zarea idealurilor de liber trunzătoare, realiste, a pro prezentative, prin care în veac de la marea demon ţii de luptă ale poporului ment au fosl
popor o numeşte „Epoca tate, independenţă şi pro ceselor sociale contempora treaga naţiune omagiază în straţie patriotică, antifas nostru, din activitatea re h
Nicolae Ccauşescu". gres ale tuturor naţiunilor. ne şi al aplicării creatoare, acest an Ziua Muncii, îm cistă şi antirăzboinică de voluţionară a Partidului
O suită de imagini sem In ultima parte, expozi a adevărurilor generale la plinirea a 100 de ani de la 1 Mai 1939. Comunist Român în con
nificative pentru viaţa po ţia omagială documentară condiţiile specifice ale Ro la declararea zilei de 1 Expoziţia constituie un ducerea marilor bătălii de Cu to„ue
litică a ţării, atît de fami consacră un spaţiu semni mâniei. Mai ca zi a solidarităţii omagiu al oamenilor de clasă împotriva exploatării cea mai mar
liare nouă, tuturor, înfăţi ficativ importantului eve Un capitol tematic dis internaţionale a • celor ce artă adus eminentului con şi asupririi, a războiului şi să, nu a per
şează prezenţa secretarului niment din viaţa partidu tinct este rezervat lucrări muncesc şi 50 de ani de la ducător al României socia fascismului, pentru reali rea de numi
general al partidului, tova lui şi a ţării întîmpinat cu lor consacrate peste hota marea demonstraţie patrio liste, tovarăşul Nicolae zarea unităţii de acţiune menţinerea i
răşul Nicolae Ccauşescu, noi şi remarcabile fapte de re personalităţii tovarăşu tică, antifascistă şi anti Ceauşescu, înflăcărat pa a clasei noastre munci tense la luci
în mijlocul colectivelor de muncă de întregul popor lui Nicolae Ceauşescu, pre războinică din Bucureşti, triot revoluţionar — care, toare. goare, oame:
oameni ai muncii, cu pri — Congresul al XlV-lea al cum şi numeroaselor tra de la 1 Mai 1939. de aproape şase decenii îşi Lucrări de pictură, sculp agricultură,
lejul vizitelor de lucru, P.C.R., ce va stabili direc duceri din opera secreta La plecare, tovarăşul dedică întreaga activitate tură, tapiserie sînt inspi îndemnurile
desfăşurate la scai-a între ţiile principale ale dezvol rului general al partidului, Nicolae Ceauşescu şi tova nobilelor idealuri de uni rate din prefacerile struc adresate ţări
gii ţări, euprinzînd toate tării economico-sociale a preşedintele Republicii, a- răşa Elena Ceauşescu au tate, independenţă, liber turale ale României în anii răşul Nico
domeniile de activitate. A- patriei în cel de-al nouălea părute în edituri din mul-, fost salutaţi, din nou, de tate şi progres ale poporu socialismului, cu deosebi secretarul gr
ceste întîlniri ilustrează un cincinal, 1991—1995 şi pîriă te ţări ale lumii, expresie oamenii muncii bucurcşteni lui român, cauzei socialis re în „Epoca Nicolae dului, de mi
adevăr profund, confirmat în anul 2000, în perspecti a preţuirii deosebite de prezenţi la inaugurarea ex. mului şi comunismului------ Ceauşescu", ilustrînd în te de condu
necontenit de viaţă, că în va făuririi depline a socie care se bucură pe plan in poziţiei, cu multă căldură, tovarăşei Elena Ceauşescu-, imagini sugestive vocaţia lui şi statulu
patria noastră socialismul tăţii socialiste multilateral ternaţional gîndirea politi cu însufleţite manifestări strălucit militant al parti constructivă a poporului larea unor c
se edifică cu poporul şi dezvoltate în România şi că şi activitatea sa prac de stimă, preţuire şi recu dului şi statului. Expoziţia nostru, năzuinţa sa de pa perativelor a
pentru popor. trecerii la înfăptuirea prin tică. ' noştinţă pentru tot ce s-a pune în lumină, cu mijloa ce, înţelegere şi colaborare ducţie şi a:
Atmosfera în care se săr cipiilor comuniste de viaţă Expoziţia cuprinde lu înfăptuit şi se înfăptuieş ce specifice artelor plasti internaţională. nomice int
bătoreşte ziua de 1 Mai în şi muncă. crările ştiinţifice ale tova te, măreţ şi durabil, în Ca ce, sentimentele de dragos (Agerpres) au fost prez
şi în aceste
mai. Au fi
posturile loi
Cu mîndrie patriotică şi angajare revoluţionară sub semnul rînd, lucrăti
liştii din con
mele zooteh:
asigurîr
muncii pentru dezvoltarea economico-socială a patriei şi fura.,
realizarea ]
lapte. S-a a<
„ferestrele c
pe ogoare si
MINERII SI PREPARATORII, Colectivul Combinatului han, Marin Oinac, Titus Lungoci, dispecerul şef al Viorel Iga, Mihai Damian, legumicole, i
siderurgic „Victoria" Călan Bâlgăr — dc la secţia coc termocentralei — am do Alin Gherman, Dumitru piu în acest
CA ÎNTOTDEAUNA, LA DATORIE a confirmat din nou, în sificare, maistrul principal rit să dăm un răspuns fap Puşcaş, Lascu Macra, Vic nit la C.A.P
(Urmare din pag. 1) ratorii din judeţ şi-au re ziua sărbătoririi înlîiului Gheorghe Cîrţînă şi opera tic, muncitoresc şi revolu tor Lung,' Ioan Pleşiu, Ni activitatea
afirmat încă odată mulţu de Mai 1989, linia ascen torii Costache Sandu, Do- ţionar, grijii permanente ce colae Olteanu, Gheorghe. acest sector
lor productive. Cele mai mirea deplină faţă de gri dentă pe care s-a înscris mi ni.c Bodea, Aurel Mur- ne-o poartă secretarul ge Ilanga (la camerele de co nuu" al agr
bune rezultate au fost ob ja statornică pe care parti producţia de metal obţinu gu — secţia chimică, sing. neral al partidului, tovară mandă termică ale blocu derulat în
ţinute, ca şi pînă acum, de dul şi statul o poartă a- tă în acest an decisiv al Nicolae Mincoy, maistrul şul Nicolae Ceauşescu, să rilor energetice), formaţii
colectivele minelor Certej, cestui puternic şi destoinic actualului cincinal. Schim G.eza Siikosd, furnaliştii exprimăm hotărîrea noas le conduse de maiştrii Iiie
.şi Deva, care ocupă locuri detaşament muncitoresc, burile conduse de subingi- Sandu Novac, Ioan Lucoiu, tră de a înfăptui neabătut Cucuianu, Ioan Hîrciu, Ni Printre cei
fruntaşe în întrecerea so hotărârea de a-şi spori rea nerii Ionel Olaru şi Eugen Ioan Cosma — secţia I fur sarcinile, indicaţiile şi o- colae Grădină (staţia de bătorit Ziua
cialistă pe ramură pe tri lizările în producţie în' Ciora, din care s-au deta nale sînt doar cîţiva dintre .rientârile formulate la faţa ieşire a... megawaţilor de muncă, s-au
mestrul I al anului. cinstea aniversării a 45 de şat prin hărnicie şi abne cei care şi-au pus semnă locului de către mult iu ia Mintia), Dorin Pîrva, ce se află zi
Prin modul angajant şi ani a actului istoric de la gaţie oamenii muncii din tura de faptă pe plusurile bitul nostru conducător, cu Nicolae Stanciu, Ioan Ma
ba semenilor
dinamic în care au mun 23 August şi Congresul al formaţiile coordonate de de 79 tone cocs, 20 tone prilejul vizitei de lucru e- rin (secţia chimică), Iosif ba de oame
cit şi în această Zi de săr XlV-lea al Partidului Co maiştrii Teodor Crişan şi gudron şi 11 tone fontă fectuate în judeţul Hune Bran, Nistor Alba, Gheor din activitate
bătoare, prin rezultatele munist Român. Ioan Merinţoni, muncitorii obţinute suplimentar. doara, în unitatea noastră, ghe Stănete (secţia com re a mărfur
obţinute, minerii şi prepa DUMITRU GHEONEA Gheorghe Perşianu, Ludo-, în .luna martie a.c., îm bustibil), Aurel Oţoiu,
vie Dee, Constantin Tri- MIRCEA DIACONU preună cu mult stimata to Gheorghe Munteânu, Petru de sănătate,
PE FRONTUL MUNCII - LARGĂ varăşă Elena Ceauşescu. E_ David (camera de coman în comun sa
nergetieienii Mintiei s-au . dă centrală) şi mulţi alţii. municaţii.
DESFĂŞURARE DE FORŢE A FOST PUSĂ ÎN FUNCŢIUNE mobilizat şi acţionează De la Uzina electrică Am forma
(Urmare din pag. 1) nr. ,4, de 1000 mc, con O NOUĂ MICROHIDROCENTRALĂ pentru a menţine perma Paroşeni am aflat că ziua neaţa un nur
structorii din subordinea în întâmpinarea zilei de putere instalată dc 500 i nent la un nivel ridicat de 1 Mai a fost, de aseme foa e cunosc
maistrului Gheorghe Sgon- producţia de energie elec nea, o etapă obişnuită de numărul serv
mentare de cocs şl produ dea şi a" sing. Petru Uzun, 1 Mai, mai exact în 29 kW şi este a opta unita trică". activitate. La pupitrele lu vare. Ne-a :
se chimice, de fontă şi la precum şi montorii din aprilie a.c., în zona Zei- te de acest fel pusă în De sărbătoarea muncii, minii de la Paroşeni au nora Tomuţa
minate expediate benefi brigada condusă de ing. 1 cani, dc la poalele Rete funcţiune în cadrul pro la C.T.E. Mintia au fost fost prezenţi, în ziua săr — Cine se
ciarilor interni şi externi Anghei Novac au sporit şi zatului, a fost pusă în gramului de microhidro- ( descărcate un număr de bătorii Muncii inginerii Slujba oamei
centrale al judeţului, ca- )- .■
funcţiune microliidrocen-
au reprezentat tot atîtea mai mult avansul cîştigat i XUllUţlUUC ÎIUU UUIULUUCU- I-WUIUIU tll i, lii 223 de vagoane cu cărbu Ştefan Rădulescu, forma vare" ?
dovezi ale hotărîrii unani pînă acum la lucrările de 1 trala de mică putere Va- re prevede asigurarea in- ) ne. Toţi oamenii şi-au fă ţiile coordonate de maiştrii — Şoferii
me a siderurgiştilor hune- consţrucţii-montaj. Dorin Iea Cracului III. dependenţei energetice în i cut datoria. Intre cei care Vasile Danciu, Viorel Mun- Gheorghe E
doreni de a cinsti prin re ţa exprimată de mai mulţi Executată de Antrepri acest an a cinci comune. / au stat de veghe la „bor teanu, Ioniţă Drăghici, Ioan Epure, Vasi
zultate remarcabile sărbă interlocutori a fost de a za de eonstrucţii-montaj Se mai află în conştruc- i nele luminii" în ziua de 1 Savu, Andrei Vlad, Emeric Ilie Svidrac,
torirea a 45 de ani de la răspunde prin fapte îndem şi reparaţii Deva şi Bri ţie microhidrocentralelc l Mai: inginerii-dispeceri Eu. Andraş şi mulţi alţii. Ion Sziics, î:
măreţul act istoric de la nurilor şi sarcinilor .ce gada de constriicţii-mon- de mică putere Godeanu / gen Mărculeţ, Emerit Ko- Zăgreanu, aşi
23 August 1944 şi Congre le-au fost trasate dş se taj din cadrul I.R.E. De I, Dobra II şi Buta, afla- 1 vacs, maiştrii şefi de tură MARIN NEGOIŢA ca Crăciun,
sul al XlV-lea al parti cretarul general al parti va, microhiclrocentrnla te în diferite stadii de ţ teanu, Ana
dului. • dului, tovarăşul Nicolae Valea Cracului III are o execuţie. ( 3 300 TONE DE CIMENT Floarea Polv
In inima Cetăţii de foc Ceauşescu, în timpul vizi EXPEDIATE LA BENEFICIARI I Am sunat
s-au evidenţiat, de aseme tei de lucru efectuate în DE VEGHE LA „IZVOARELE" numărul cenl
nea, eforturile depuse ' de luna martie a.c. în muni ENERGIEI ELECTRICE Activităţile desfăşurate Michel, dispecerul de ser ce interurba:
oamenii muncii din brigă cipiul Hunedoara, respec pentru asigurarea cimentu viciu al întreprinderii de puns suprave
zile întreprinderii antre tiv încheierea la termen şi Centrala termoelectrică ari, cu toate liniile proprii lui hunedorean au atins lianţi Deva, toţi oamenii vira Onofrei
priză pentru construcţii şi de calitate a lucrărilor a- Mintia.— vestită citadelă de forţă şi lumină, la sis cote maxime şi în acest muncii aflaţi pe lungul să ia legă tui
reparaţii siderurgice Hu ferente punerii în funcţiu a energeticii româneşti — temul energetic naţional. sărbătoresc 1 Mai 1989. Du flux al cimentului şi-au gele de la
nedoara. Pe platforma de ne a acestui important o- a fost conectată şi la săr „Prin aceasta — preciza pă cum rie-a informat to Hunedoara,
edificare a noului furnal biectiv siderurgic. bătoarea muncii din acest tovarăşul inginer Nicolae varăşa subinginer Florina (Continuare in pag. a 3-a) mot de fond