Page 21 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 21
9 Mai — Ziua independentei
de stat a României şi a victoriei
popoarelor asupra fascismului
La 9 Mai, poporul nos naţională duse. veacuri - în marca familie a
tru sărbătoreşte două eve de-a rindul de poporul ro ţărilor Europei apărea ast
nimente de importanţă is mân, lupte care au culmi fel un nou stat indepen
torică, hotăritoare în dez nat cu marea victorie ob dent, o nouă naţiune libe
voltarea sa pe calea liber ţinută în 1877 pe cimpul ră, energică şi viguroasă,
tăţii, independenţei şi pro de luptâ împotriva Impe hotărîtă să nu mai admită
gresului. Acum 112 ani, la riului Otoman. Rezultat al niciodată nici un fel de tu
9 Mai 1877 a fost procla eroicelor lupte, al voinţei telă asupra sa, să partici
mată independenţa de stat ferme de libertate, cîştiga- pe cu drepturi egale la via
a României, iar in urmă rea independenţei de stat ţa internaţională".
cu 44 de ani, popoarele a României a pus capăt în perioada care a ur
Anul XLI, nr. 9 788 MARJI, 9 MAI 1989 4 pagini - 50 bani lumii întregi salutau mă dependenţei politice faţă mat după cucerirea inde
reaţa victorie din 1945 a- de puterile străine, a des pendenţei. pe fundamentul
supra fascismului, victorie chis o nouă epocă în is creşterii forţelor de pro
la care poporul nostru a toria noastră milenară, a- ducţie şi consolidării rela
:W89rjan decisiv al cincinalului actual fost participant activ. Cele firmînd cu putere hotărî- ţiilor capitaliste, se con
semnează un puternic a-
rea poporului român de a
. -i-:K' două evenimente cruciale, trăi liber, stăpin pe ţara vînt al proletariatului, care
scumpe naţiunii române,
Sarcinile de plan- îndeplinite au deschis minunate per sa, pe destinele sale. se afirmă ca cea mai a-
vansată clasă a societăţii.
spective pentru dezvolta
Dobîndirea independen
rea liberă şi independentă ţei de stat a dat un pu Masele largi populare se
ridică tot mai hotărît îm
exemplar, la toţi indicatori afirmarea demnă a poporu ternic impuls dezvoltării potriva exploatării, pentru
a patriei noastre, pentru
economice şi sociale a ţă
lui român în rîndul popoa rii, a influenţat întreaga consolidarea independen
relor lumii. evoluţie ulterioară pe dru ţei ţării.
Produse refractare mai multe, de stat a României nu a mul progresului social, pre cial-economică a României
Fireasca dezvoltare so-
Cucerirea independenţei
cum şi al afirmării ţării pe
fost rezultatul unor împre plan internaţional. „Prin vi impunea, ca o cerinţă o-
biectivă, încheierea proce
de calitate, livrate Sa termen jurări întîmplătoare sau tejia şi sacrificiile date de sului de făurire a statului
armata noastră, de între
conjuncturale, un „dar"
primit din afară, ci a con gul popor-arăta secretarul Prof. ION FRĂŢiLA
cheiat contracte ferme de stituit rodul firesc al lupte general al partidului, to
la Combinatul chimic Fă lor de eliberare socială şi varăşul Nicolac Ceauşescu (Continuare in pag. a 2-a)
1. Cum aţi încheiat primele patru luni ale găraş nu primim, cantită
anului ? * ţile necesare de fenoplac,
„Neferal" Bucureşti nu ne
2. Cu ce probleme se confruntă colectivul ?
livrează în mod ritmic
3. In ce direcţii acţionaţi pentru îndeplinirea cantităţile contractate de
planului ? aluminiu secundar, iar
E. M. Şuncuiuş nu respec
tă întotdeauna normele de
Fabrica de produse re gice de la Hunedoara şi calitate stabilite la argila
fractare din Baru a cu Galaţi. La prafuri izo refractară pe care ne-o
noscut un amplu proces terme planul de producţie trimite. Colectivul nostru
de modernizare în ultimii a fost îndeplinit în pro muncitoresc, comitetul • de
ani. Fosta făbricuţă de cent de 136,3 la sută, plăci partid, consiliul oamenilor
cărămizi a devenit în pre termoizolante — 127,3 la muncii solicită în mod to
zent o importantă furni sută. Din păcate, la şa- vărăşesc mai multă înţe
zoare de şamotă refrac legere în respectarea obli
tară, prafuri izoterme, gaţiilor pe care unităţile
plăci termoizolante, cără F. P. R. BARU respective le au faţă de
mizi refractare, cilindri Fabrica de produse re
bară-dop, poduri de tur fractare Baru, pentru ca,
nare pentru marile com moţă refractară am obţi la rîndul nostru, să ne
binate siderurgice ale ţării. nut doar 89,66 la sută din putem onora sarcinile mo
Răspunzînd la întrebările plan, iar la cărămizi re bilizatoare ce ne revin în
redacţiei, tovarăşul inginer fractare 78,82 la sută. A- ceea ce priveşte continua
Silviu Popa, directorul u- firm însă că beneficiarii sporire a producţiei de
nităţii, ne spime : nu au suferit perturbaţii în metal a ţării. Nici noi nu
I Am mele patru luni de procesul de producţie din am acţionat cu destulă fer
încheiat
pri-
mitate pentru asigurarea
cauza noatră, ei avînd în
muncă din acest pen stoc produse livrate în unui grad înalt de cali
ultim an al actualului cin plus tot de noi, în lunile ficare tuturor oamenilor
cinal cu o producţie marfă procedeu te. muncii, mai cu seamă în
mai mare cu peste două Folosesc prilejul de noua secţie, care este în
milioane lei faţă de cea a spune că ne con zestrată cu utilaje şi insta
realizată în perioada co fruntăm încă cu o laţii moderne. In pre-
respunzătoare a anului seamă de greutăţi. Unele
trecut. Deci, am livrat din afară, altele ne apar GH. I. NEGREA Momentul festiv al defilării delegaţiilor participante la finalele „Crosului tine
produse refractare în plus ţin. Mă voi referi pe retului". (RELATĂRI ÎN PAGINA A III-A)
pentru combinatele siderur_ rînd la ele. Deşi am în (Continuaro în pag. a 2-a)
Un dialog viu, emoţionant,
între creaţia cinematografică
şi publicul său ,
Furajele — recoltate fără pierderi ! înscrisă în Festivalul — Dorim ca actuala e-
naţional „Cîntarea Româ diţie să aducă mai mult
Asigurarea unei bogate te de nutreţ, precum şi mecanizatorii Mircea Pulpă, ceea ce priveşte lucerna, niei", „Luna culturii şi în prim-plan filmul ca
•baze furajere — condiţie lucerna de pe alte 400 ha. Simion Olaru, Alexandru s-a stabilit ca recoltatul să educaţiei prin film", edi mijloc de educaţie mul
esenţială pentru realiza Din cele circa 6 000 tone- Baba şi Marin Haţegan, se realizeze cu vindrove- ţia a VlII-a, se desfăşoa tilaterală a oamenilor. De
rea prevederilor progra furaje masă-verde ne-am toţi din secţia condusă de rui, iar conservarea să fie ră în atmosfera de inten aceea, am încercat să
mului judeţean de dezvol propus să însilozăm, în a- ing. Sebastian Matei. Pen făcută sub formă semifîn. să vibraţie patriotică, ge structurăm acţiunile pe
tare a zootehniei — con mestec cu paie tocate şl tru transport sînt stabilite în scopul obţinerii unor nerată de întîmpinarea patru teme: „Istoria de
stituie o sarcină de mare melasă, 4 000 tone, iar cupluri de remorci, care producţii sporite de fu celei dc-a 45-a aniversări ieri şi de azi a patriei o-
răspundere pentru con restul cantităţii să o admi sînt conduse de Andrei raje la ha, pe o supra a actului istoric de la 23 glindită în creaţia cine
ducerile unităţilor agricole, nistrăm zilnic în hrana Cadar, Petru Gîrjob, Teo faţă de 200 ha s-au aplicat August 1944 şi a Congre matografică" (8—14 mai);
acum fiind perioada cînd animalelor. Avînd în ve dor Baciu, Petru Pop, îngrăşăminte organice, iar sului al XlV-lea al parti „Universul literaturii şi
trebuie întreprinse ac dere volumul mare de Gheorghe Pavel şi alţii. pe 700 ha s-a făcut ferti
ţiuni hotărîte în vederea lucrări ce trebuie realizat După eliberarea terenului lizarea cu complexe şi Luna culturii şi educaţiei prin film
strîngerii în timp scurt într-un timp scurt şi Ia un au intrat cu plugurile în alte îngrăşăminte.
şi fără pierderi a tuturor nivel calitativ ridicat, am brazdă Iulius Moraru, De asemenea, la cultura
resurselor de nutreţuri organizat acţiunile în flux, Gheorghe Zapodeanu şi Ilie de sfeclă furajeră s-a dului. Densă în manifes actualitatea s o c i a l i s t ă
care au ajuns în faza de astfel reuşind ca o parte Tegla, ei fiind urmaţi cu efectuat prima pra.şilă ma tări, structurată într-o transfigurate pe ecran"
recoltare. Un bun exemplu din suprafeţele eliberate discurile de Gheorghe Că- nuală, iar cultura de soia formulă nouă, actuala e- (15—21 mai); „Plaiurile
de urmat privind modul să fie însămînţate cu alte ţănaş şi Ionel Ungurean, este menţinută fără buru diţie este gîndită de or hunedorene — sursă de
cum sînt organizate şi se furaje. iar Ştefan Deteşan şi Va ieni prin erbicidare şi pra- ganizatorii ei ca un dia inspiraţie şi creaţie cine
desfăşoară lucrările de Formaţiile de mecaniza ier Căţănaş sînt cei rc a- şile mecanice. log de suflet, viu, antre matografică" (22—28 mai):
strîngere a nutreţurilor îl tori constituite pentru re sigură însămînţarea po Directorul unităţii apre nant, între realizatori, „Tinereţea — vîrstă a e-
oferă întreprinderea pen coltat, transport, însilozat, rumbului în amestec cu cia că, acţionînd în acest creaţiile lor, critica dc lanurilor şi marilor îm
tru creşterea şi îngrăşarea fertilizarea terenului, arat soia şi floarea soarelui, mod, întreprinderea va specialitate şi publicul ci
tineretului bovin Orăştie. şi semănat au programe cît şi a ierbii de Sudan. reuşi să-şi asigure o bo nefil. Amănunte despre pliniri socialiste" (29 mai
în perioada actuală — concrete de lucru, urmă- întrucît vremea este gată şi variată bază fura conţinutul şi desfăşura — 4 iunie). Iar în cadrul
ne relata ing. Voicu Găină, rindu-se permanent fo instabilă şi lucrările tre jeră, să obţină rezultate rea „Lunii culturii şi edu
directorul întreprinderii —* losirea cu randament ri buie efectuate într-o pe superioare în privinţa caţiei prin film" ne fur Interviu consemnat dc
avem de recoltat producţia dicat a combinelor, trac rioadă scurtă, în sprijinul sporurilor de creştere in nizează Viorel Jianu, di VIORICA ROMAN
de furaje masă-verde de toarelor şi celorlalte ma unităţii au venit mecani greutate a animalelor a- rectorul întreprinderii ci
pe 400 ha, unde urmează şini agricole. Cu combi zatorii cu utilaje din alte flate la îngrăşat nematografice judeţene. (Continuare în pag a 2-a) ^
să însămlnţăra alte plan nele de recoltat lucrează secţii de mecanizare. în NICOLAE TIRCOB
