Page 22 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 788
plinirii a 25 de ani de |
Un dialog via, emoţionant, intre creaţia
9 Mai — Ziua independentei activitate a Cinematogra- J
fului „Cultural" din Lu- o
cinematografică ;i publicul său peni, precum cele care I
de stat a României şi a victoriei (Urmare din pag. 1) realiza dezbateri cu tema evidenţiază faptele şi oa- î • 19,1
menii plaiurilor hunedo- |
„Filmul — mijloc de in
acestor teme, care cores formare, educare şi mo rene şi acţiunile din ul- J 19,20 Fii
tima parte a „lunii" con- |
popoarelor asupra fascismului pund după cum vedeţi delare a personalităţii u- sacrate tineretului. « istoric,
pentru
mane", pentru care avem
cîte unei săptămîni, am
— Deci, publicul arc 1
stabilit mai multe acţiuni ca invitaţi pe prof. univ. motive să aştepte cu in- J Românie
(Urmare din pag. 1} fasciste, s-a ridicat cu ho- de milion de ostaşi români ...în premieră. Florian Potra, criticul de teres declanşarea mani- > asupra
tărîre împotriva fascismu au luptat pentru eliberarea — Ce ne puteţi spune artă Na talia Stancu, re festării ? 19,40 Inc
naţional unitar, a cărui lui, a politicii agresive de nordului Transilvaniei, co despre conţinutul şi te dactor la ziarul „Scîntela", prioi
realizare, în 1918, a deter forţă şi dictat a Germaniei tropit de hortişti, a Unga matica acestora ? Irina Coroiu de la revis — într-adevăr. Chiar de | lh 'agim
minat intrarea ţârii într-o hitleriste şi a agenturii a- riei, Cehoslovaciei şi a u- — Acţiunile pe care ni ta „Cinema" şi actriţa la deschiderea festivă li I slovaca
nouă etapă a dezvoltării cesteia în ţara noastră — nei părţi din Austria. Peste le,-am propus nu sînt nu Irina Petrescu. De am „Lunii culturii şi educa- 7 artistic.
sale social-economice şi Garda de fier —, a militat 170 000 de jertfe umane, mai numeroase ci şi va ploare va fi concursul cu ţiei prin film", care a avut 1 Produc)ic
politice. în continuare, au pentru o politică de pace cheltuieli materiale cu mult riate. Vom iniţia specta tema „Tineretul — con loc ieri la Cinematogra- 7 cchoslovi
fost necesare decenii de şi colaborare cu Uniunea peste un miliard de dolari cole de gală la mai mul tinuatorul tradiţiilor de ful „Patria" din Deva, am | Tclejurna
susţinute eforturi, au tre Sovietică, cu alte state în (la cursul din 1938), priva te cinematografe din ju luptă revoluţionară ale oferit publicului o nou- |
buit depăşite numeroase scopul preîntîmpinării răz ţiuni şi suferinţe de tot fe deţ cu filmele „Vacanţa poporului nostru", care va tate — expoziţia de afiş *
obstacole pentru ca po boiului. lul au dat expresie ataşa cea mare", regizat de An avea etape municipale şi cinematografic „Filmul — j
porul român să-şi poată In condiţiile adîncirii cri mentului poporului român drei Blaier, „Chiriţa în judeţeană şi se va des factor de cultură şj edu- , i:a
cuceri cu adevărat liber zei regimului antonescian, faţă de cauza libertăţii po Iaşi" de Mircea Drăgan făşura la Petroşani şi Hu caţie". Vernisarea expo- |
tatea, să-şi poată ridica ale înaintării victorioase a poarelor, hotărîrii sale de şi „Expediţia" de Mircea nedoara. Merită amintit ziţiei a fost urmată apoi *
patria pe treptele de pro armatei sovietice, ca şi ale a contribui la înfrîngerea Moldovan, la care vor colocviul artelor de la SELECT
gres şi prosperitate la care victoriilor de seamă dobîn- fascismului. participa realizatori şi in Lupeni şi Hăşdău şi, de de premiera de gală a | GRAMUL
progrnniu
o îndreptăţea zbuciumata dite de armatele celorlal Devenind stăpin pe des terpreţi. Pe lîngă aceste asemenea, menţionate filmului „Vacanţa cea * Radiojuri
sa istorie, lupta sa înde te ţări ale coaliţiei anti tinele sale şi parcurgînd premiere de gală vom manifestările dedicate îm mare". ta presei î
cîntcc
lungată pentru libertate şi hitleriste, Partidul Comunist etape succesive de trans Buletin <!•
independenţă, in desfăşu Român, în alianţă cu toate formări radicale în toate pundem
rarea cu succes a acestui forţele democratice anti domeniile vieţii, poporul 10,00 Bule
Microfoni
amplu şi complex proces fasciste, a organizat şi con român a edificat socialis Ce se întîmplă după ce trece 10,45 Pu
revoluţionar, o deosebită dus revoluţia de eliberare mul în ţara sa, a dat o Monumen
însemnătate a avut făuri socială şi naţională, anti strălucire fără precedent Periodic, unităţile comer propuneri ale echipei for control, unitatea noastră independe'
noas
taţii
rea Partidului Comunist Ro fascistă şi antiimperialistă idealurilor de libertate, in ciale sînt controlate de e- mată din Maria Slurza, urmează să fie în curînd 11,25 Din
de la 23 August 1944, ca
mân, la Congresul din 8 re a dus la cucerirea ade dependenţă şi prosperitate chipe ale oamenilor mun Maria Presecan şi Valeria igienizată şi modernizată. şurile po)
n
Revista
Mai 1921. Partidului revo pentru care s-au jertfit ge cii, organizate şi coordo Fuică. Astfel, la alimenta Asemenea opinii au ex 12,35 Din
luţionar al clasei noastre văratei independenţe a pa neraţii de înaintaşi. Azi, nate de consiliile locale -ale ra nr. 4 din Complexul primat şi alţi şefi de uni rului ; 13,
muncitoare i-a revenit mi triei, a deschis calea unei România socialistă ocupă Frontului Democraţiei şi comercial „Central”, forma, tăţi comerciale, cum sînt 3 ; 15,0<
;
radio-tv
siunea istorică — îndeplini epoci de mari transformări un loc de frunte în rîndul Unităţii Socialiste, de lu ţia amintită a efectuat un Ileana Gyorfi, de la cofe „Cintarea
revoluţionare în România.
tă cu succes — de a or naţiunilor lumii, contribuie crători ai Inspectoratului control în ziua de 30 mar tăria „Flora", Maria Vasiu Radiojurn
In înfăptuirea actului is
ganiza şi a conduce, în toric de la 23 August 1944, activ la soluţionarea pro comercial de stat, ai uni tie. Nu s-a mulţumit doar şi Ana Hanciu, de la Ali nic, plai i
uşoară;
strinsă colaborare cu toate poporul român şi-a pus blemelor majore cu care tăţilor sanitare ş.a. Cu a- cu fotografierea activităţii, mentara nr. 6, Stela Balea, ştiri ; 17,0
forţele democratice şi pro toate forţele sale umane se confruntă omenirea. cest prilej, constatările şl ci a controlat, prin son de la snack-barul „Majes- conomice
20,i
gresiste, lupta pentru salv şi materiale în serviciul Sub conducerea Parti propunerile formulate sînt daj, respectarea gramaju tic", Aurica Pavelean de rii £in
la patiseria „Bulevard" ş.a.
20j
gardarea independenţei şi cauzei generale a zdrobi dului Comunist Român, ani consemnate în registrele u- lui pungilor de făină şi Cu prilejul documentării ron_,iesc.
suveranităţii naţionale a rii fascismului. Ieşirea din maţi de suflul înnoitor al ndee ale unităţilor respec zahăr preambalate de lu- noastre am surprins şi as şi victorii
dv
României, pentru transform războiul hitlerist şi alătu congreselor IX, X, XI, Xfl ş! tive. Ce se întîmplă după pecte ce puteau fi rezol gestia oră
într-o
marea înnoitoare a socie rarea sa coaliţiei antihitle XIII ale partidului, oame ce trece controlul ? Aceas vate de către conducerile poetic ;
ta este tema raidului în
nii muncii îşi sporesc efor
tăţii româneşti. riste au dat o grea lovitu turile îndreptate spre fău treprins recent în munici Controlul de unităţi, fără interven muzicală;
letln de
fn perioada premergă ră militară, economică şi rirea societăţii socialiste piul Deva, pe care îl pu oamenilor muncii ţia controlului. A fost oare
toare declanşării celei de politică Germaniei naziste, multilateral dezvoltate. U- blicăm în continuare. — concret, exigent, nevoie să vină echipa de
a doua conflagraţii mon accelerînd deznodămîntul nitatea de nezdruncinat a control pentru ca persona
diale, Partidul Comunist războiului. Umăr la umăr întregului popor în Jurul ACTIVITATE RODNICA, eficient efectueze la timp exame LCM!
lul de la barul „Opera" să
Român, mobilizînd toate cu glorioasele armate so partidului, a secretarului PERMANENTA
forţele democratice şi anti vietice. peste o jumătate său general, tovarăşul Tiberiu Bauman, vi nul medical obligatoriu ?
Nicolae Ceauşescu, marile cepreşedintele Consiliului crătoare, etalarea mărfuri A fost necesar să vină
succese obţinute in „Epoca municipal Deva de control lor, respectarea preţurilor, cineva din afară — res DEVA :
Nicolae Ceauşescu", intre muncitoresc al activităţii ţinuta vestimentară etc. pectiv echipa de control — mare (Pa
DOARA :
care la loc de frunte se economico-sociale, ne spu Toate acestea au fost con pentru dotarea agregatelor dern A);
semnate în registrul unic
a
frigorifice cu termometre
„Ziua veteranilor situează achitarea comple sub egida F.D.U.S., 167 e- de control pentru a fi per şi afişarea graficelor de Nilrnberg
nea că în Deva acţionează,
(Modern
tă, pentru prima dată in
La Centrul de cultură ci,piului, tineri comunişti, ţ istoria patriei, a datoriei chipe de control obştesc manent în atenţia condu funcţionare a acestora ? — men în
(Flacăra);
şi creaţie „Cintarea Româ utecişti şi pionieri, mani- î externe, care asigură, în care, în primul trimestru cerii unităţii. situaţie pe care am întîl- Primăvara Mi
ring);
testarea prilejuind
niei" Deva a avut loc testarea prilejuind o în- J fapt adevărata indepen al acestui an, au efectuat — Adevărul este — ne nit-o la mai multe unităţi icmbric);
ieri, sărbătorirea „Zilei tîlnire emoţionantă între ) denţă economică şi politi 223 de controale şi peste spunea Elena Ursu, de la cuprinse în raid. cenţei (Ui
veteranilor". Manifesta generaţii. I că a patriei noastre socia 440 propuneri ce vizează Alimentara nr. 9 — că e- CUI FOLOSEŞTE Muzica e VI
tura!);
rea, inclusă în acţiunile De o profundă încarcă-, liste, constituie chezăşia perfecţionarea activităţii chipele de control ne sînt UN ASTFEL pentru M
dedicate Zilei de 9 Mai, tură emoţională a fost i înaintării continue a Româ comerciale, de prestări ser de un real sprijin în ac DE „CONTROL" ? fărul); LC
a fost organizată de Con momentul omagierii vete. ţ niei pe calea progresului, vicii şi a altor sectoare so tivitatea cotidiană. Ţinînd ‘ / In registrele unice am LA ' Das
vers
(Mln
siliul municipal de. edu rănilor care au luptat / garanţia că aspiraţiile ma ciale. în raidul nostru am seama da recomandările întîinit şi consemnări care (M ori
caţie politică şi cultură pentru libertatea şi in- J selor de înflorire materia constatat că majoritatea e- făcute, acordăm o deose ori că nu spuneau şi nu SA . O :
socialistă Deva. dependenţa patriei. Cu ţ lă şi spirituală, de dezvol chipelor îşi fac datoria bită atenţie păstrării cu propuneau nimic concret, tru prinţ
URICANI:
La evocarea evenimen dragoste şi recunoştinţă, 1 tare liberă şl independen concret şi eficient. Am în- răţeniei şi ordinii, servirii ori că scrisul era indesci lungul fii
telor aniversate de po puitători ai cravatelor ) tă vor fi înfăptuite cu suc ttlnit în majoritatea uni operative şi civilizate, eco frabil. Spre exemplu, la a- znt); BRA
porul nostru la 9 mai, — roşii cu tricolor au ofe- j ces. tăţilor prin care am tre nomisirii energiei etc. La limentara nr. 4, ultimul zani (Stei
112 ani de la proclama- rit flori celor care au t cut consemnări clare şi sugestia formaţiilor de control pe linie de igienă RA.ŞTIE :
(Patria);
rea independenţei de stat apărat cu arma-n mină ? ^.VV^/VAVVVW^VVV I iV^V.VWV«VV.V*V^«VVVW'A^VVVV.VW , mV^. VWWiVAW, constata numai cîteva as ducători a
a României şi împlinirea pămîntul scump al ţării. 1 pecte, toate pozitive, în- GERMI.SA
(Centrul
a 44 de ani de la vic Manifestarea a cunos- ţ cheindu-se cu recomanda creaţie „C i
toria popoarelor împo cut momente de vibrante î 1989 -r an decisiv al cincinalului atţjiial rea: „Să se respecte în nici"); H
triva fascismului —, au sentimente patriotice prin ) continuare regulile sanita Dunării (I
participat luptători pe spectacolul prezentat de \ re". Aceeaşi situaţie am Vînzătorii (
LAN :
frontul antihitlerist, ca formaţiile artistice ale 1 S a r c in ile d e p ia n - » în d e p lin it e întâlnit-o şi la barul „O- (Centrul i
dre de partid cu stagiu Centrului de cultură şi ! pera", snack-barul „Ma- creaţie „(
din ilegalitate, activişti creaţie Cintarea Româ- 1 jestic" etc. Asemenea con niei"); Si
de partid şi de stat, oa niei — „Sargeţia" Deva, ţ e x e m p la r , ia t o ţ i in d ic a t o r ii troale, făcute în grabă, decisiv (I\
Tentaţia (
„Străbună
meni ai muncii din uni sub genericul „Străbună ţ care nu se soldează cu
1
tăţile şi instituţiile muni- vatră, leagăn de eroi '. propuneri concrete, cu ter
l
Produse refractare mai multe, ponsabilităţi nu folosesc ni
mene de aplicare şi res
SIMPOZION 1877. Caracterul naţional de calitate, livrate la termen mănui. Vrei
Am găsit şi consemnări
şi popular al războiului scrise atît de neclar îneît,
în organizarea Cabine de independenţă din 1877— (Urmare din pag. 1) cialiştilor, de buna solu ţie de afirmare a tinerilor. citindu-le, nu pricepi ma • Pentru :
tului judeţean pentru ac 1878". Au participat cu in ţionare a acestei proble Oameni ca Valentin Jitea, re lucru, fie din cauza fi rece, ci
tivitatea ideologică şi po- tervenţii : Ion Frăţilă, zent, avem la liceul de me. Concret, avem în ve Pavel Necş, Ştefan Manea, scrisului neglijent, fie a temporar
litico-educativă, la între Gheorghe Pogan, Verghe- specialitate din Alba lulia dere optimizarea fluxului Emilian Bîcîin, Mihai Ra- formulării neclare a idei cădea ploi
re vor av>
prinderea comercială de iia Chifor, Mircea Ceama. două clase de elevi care de transport între secţii şi hotă, Vasile Necş, Ioan Ba- lor. Or, registrele unice de aversă,
stat pentru mărfuri indus Manifestarea s-a bucurat vor completa curînd forţa locuri de producţie, mai boni, Simion Timişan, Le- de control sînt prin conţi ţile de ap
triale din Deva a avut de o deosebită apreciere de- muncă din unitatea cu seamă la amestecul ar ontin Barbu, Iosif Vass, nutul lor documente utile depăşi io
va sufla r
loc simpozionul pe tema din partea oamenilor mun noastră. Continuăm cursu gilei cu aluminiu, pune Veronica Granda, Aurelia atît pentru cei care efec tensificări
„Cucerirea independenţei cii de la această unitate rile de calificare, policalifi rea la punct a instalaţiei Popescu sînt nelipsiţi de tuează controlul, cît şi — 15 km/h
de stat a României în comercială. care şi specializare fără de electrofiltre, pentru e- la panoul de onoare al mai ales — pentru condu vest şi noi
râturile
mi
scoatere din producţie. vitarea pierderilor teh hărniciei şi priceperii în cerile unităţilor vizate. De prinse înti
Anul trecut au absolvit nologice şi a poluării, re muncă. Acţionînd în or aceea, constatările şi pro de, iar ce
tre 9 şi l<
Lot agricol grad de fertilizare şi asemenea cursuri 365 de ducerea consumului de dine şi disciplină la fie punerile înscrise trebuie să dimineaţa
care punct de lucru sîn-
fie cit mai concise, con
ceaţă.
pregătire a patului ger muncitori, maiştri, tehni energie electrică, moder
experimenta! minativ, s-au însămîn- cieni şi ingineri. nizarea instalaţiei de fa tem ferm hotărîţi să in- crete, la obiect. Conform La munt
ţat în parcele distincte 3 . Ne preocupăm in bricaţie a şamotei pe a- tîmpinăm aniversarea ac prevederilor legale în vi fi rece, cu
tului istoric de la 23 Au
La C.A.P. Beriu, pe toate soiurile de porumb continuare de mo gregate cu vid, a preselor gust 1944 şi Congresul al goare, conducerile sectoa acoperit. pr '
relor sociale controlate sînt
dernizarea
fluxuri
cădea
o suprafaţă de 10 ha, a care se cultivă în jude lor de producţie atît la hidraulice şi staţiei de XlV-lea al P.C.R. cu spo obligate să ţină seama de formă de l
obţinere a pulberii de alu
fost organizat un lot a- ţul nostru, studitndu-se secţia întîi cît şi la secţia miniu, a cuptoarelor şi ruri tot mai însemnate recomandările făcute în soare. Vîn
gricol experimental. Pe aclimatizarea hibrizilor, a doua. Am constituit pulverizatoarelor. Avem un în producţia de materiale aceste registre şi să ia mă moderat, <
temporare
terenul amintit, unde care dintre aceştia dau o echipă de muncitori cu colectiv muncitoresc bun, refractare, să le asigu suri de îndreptare a lu din secton
există asigurate condiţii o producţie mai mare înaltă calificare, maiştri şi în care se îmbină expe răm o calitate superioară crurilor.
identice de climă, sol. la hectar.
ingineri, care se ocupă di rienţa vîrstnicilor cu ela si să lc livrăm siderurgi.ş- ESTERA SÎNA,
rect, sub îndrumarea spe-
1 » «HTV M t nul şi permanenta ambi tilor la termen. TRAIAN BONDOR