Page 25 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 25
ÎN TOATE UNITĂŢILE AGRICOLE Şl FERMELE ZOOTEHNICE
PROLgTĂRI^ffTQfttE ŢĂRILE,UNIŢI-VĂ!
Atenţie sporită pentru buna îngrijire
şi furajare a animalelor!
nele şi ovinele se află lă
[judeţul hunedoara păşunat presupune reali
© înaintea începerii păşunatului să se
zarea în taberele de vară
controleze fiecare parcelă pentru a se con a tuturor amenajărilor me
nite să contribuie la în
stata calitatea furajului; grijirea şi hrănirea cores
© în păşuni şi tabere de vară se impu punzătoare a efectivelor de
ne să fie organizate adăposturi, să se re bovine, îndeosebi a tine
ORGA* At COMITETULUI JUOETEAM HUiUFDDflim Al P C retului şi vacilor cu lapte,
pare cele care au suferit deteriorări dato precum şi a viţelelor de
rită vijeliilor şi ploilor din ultimele zile, să reproducţie. în acest sejiş,
conducerile colective ale
_
se verifice sursele de apă şi calitatea aces unităţilor agricole, ale fer
teia; melor, toţi lucrătorii din
Anul XLI, nr. 9 789 MIERCURI, 10 MAI 1989 4 pagini - 50 bani zootehnie trebuie să ac
® Să se respecte tehnologiile de recol
ţioneze neîntîrziat, acolo
tare şi depozitare a furajelor, să fie folo unde acest lucru nu s-a
site aeroterme în fînare şi să se realizeze făcut, pentru repararea şi
punerea la punct a pado
prin mijloace simple— buşteni, fascine, ba- curilor şi umbrarelor pen
loţi de paie — guri de aerisire la talpa fî- tru animale, a adăpostu
rilor pentru îngrijitori, a
narelor. spaţiilor de depozitare a
laptelui ş,a. Cum rafalele
Toate condiţiile — folosite la maximum puternice de vînt din ulti
* Primăvara timpurie şi zute în ultima vreme au mele zile au produs strică
dezvoltarea abundentă a impus scoaterea animale ciuni la unele din aceste
pentru realizarea unor producţii sporite vegetaţiei, generată de lor la păşunat. Buna des MIRCEA LEPĂDATU
perioada călduroasă din făşurare a activităţii în
Funcţionînd cu 15 gru petente ale personalului de ghiţă, şeful secţiei' exploa luna trecută şi ploile 'că toată perioada cît bovi (Continuare in pag o 2-a)
puri, în opt centrale hidro la reparaţii, PRAM şi tare aval. Lucrăm pe
electrice, întreprinderea e- AMC în caz de avarii şi patru ture, executăm cu
lectrocentrale Haţeg a fur deranjamente au fost alte promptitudine manevrele
nizat sistemului 'energetic atuuri ale bunelor rezul de pornire-oprire a iiidro-
naţional, în ultima vreme, tate obţinute". agregateior şi instalaţiilor
cantităţi însemnate de e- Ponderea producţiei o auxiliare, turbionăm inte
nergie electrică, depăşin- deţine centrala „Retezat", gral debitul de apă din
du-şi prevederile de plan, care, în data de 4 mai a.c., lacuri şi de pe canal, nu
de la începutul anului, cu a realizat cea mai mare se produc avarii sau de
peste 36 milioane kWh. cantitate dc energie elec ranjamente din vina per
„Am fost avantajaţi de un trică într-o zi, de la în sonalului. Aceleaşi preo
debit corespunzător de apă ceputul anului, respectiv cupări le vom avea în con
în lacurile de acumulare, 4 563 000 kWh. întregul tinuare, răspunzînd opera
pe care l-am utilizat la colectiv al secţiei exploa tiv la comenzile dispeceru
maximum, fără a deschide tare de aici, al cărei şef lui naţional".
golirea de fund sau a de este sing. Gheorghe Co Este notabilă conlucrarea
versa măcar un metru cub cotă, şi-a făcut cu pri întregului personal al în
de apă, ne spunea Ion sosinţă datoria. treprinderii, în scopul bu
Drăghici, inginerul şef al Bine au acţionat şi co nului mers al producţiei
întreprinderii. în aceste lectivele centralelor din şi îndeplinirii sarcinilor de
condiţii, am reuşit să asi aval, îndeosebi cele de la plan, sprijinirii economiei
gurăm mersul optim, în Toteşti I, condusă de naţionale într-un domeniu
cascadă, al ' tuturor cen Vasile Păcuraru, şi de la prioritar — cel al energiei
tralelor de pe amenajarea Ostrovu Mic, coordonată electrice. în acest con
Rîu Mare, racordate la de Vicenţiu Petruţi. „Am text am consemnat şi a-
sistemul energetic naţio pus accent deosebit pe ex portul colectivului secţiei
nal, respectiv, funcţionînd ploatarea raţională a agre reparaţii. „Efortul nostru
cu ambele grupuri în cen gatelor şi Instalaţiilor, principal este îndreptat
trala „Retezat", am putut menţinindu-le la parametri spre efectuarea unor repa
utiliza toate agregatele şi optimi de funcţionare şi raţii de calitate şi. în ter
în centralele din aval de intervenind oportun în caz menele prevăzute, .sau în
Clopotiva. în acelaşi timp, de deranjamente, i-eu.şind devans, la agregate şi in-
fiabilitatea ridicată a a- să producem constant cu La C.A.P. Sîntandrei, cui tura de sfeclă s-a dezvoltat l>ine, viguros. Numeroşi coo
gregatelor şi instalaţiilor, ambele grupuri din com DUMITRU GHEONEA peratori profitînd de „ferestrele" dintre ploi efectuează praşila întil. Pe cljlva dintre el.
l-am surprins în imaginea de fată lucrînd pe tarlaua numită „In dric".
exploatarea lor raţională şi ponenţa tuturor centralelor, Foto NICOLAE GHEORGHIU
intervenţiile operative, com arăta ing. Petrişor Gheor- (Continuare ?n pag. a 2-a)
Fiecare clipă de timp prielnic să fie
•
Perfecţionarea stilului de muncă al organelor folosită la întreţinerea culturilor;
şi organizaţiilor de tineret • Să se organizeze echipe specializate
pentru completarea golurilor în culturi, în
Pentru organele şi orga sută, iar din cel pe acest din comunele Hărău, Den- voltare economico-socială. deosebi la ceapă, cartofi, sfeclă şi porumb.
nizaţiile Uniunii Tineretu an, pînă în prezent, s-a suş, Ilia ş.a. Multe din adţiunile în
lui Comunist, pentru în realizat peste 60 la sută. O activitate rodnică s-a sprijinul producţiei sînt
tregul tineret al judeţului, Cu mai multă răspundere desfăşurat pe şantierul organizate formal, fără efi a
Expunerea secretarului ge s-a acţionat şi în sporirea judeţean de la Rîu Mare- cienţă şi conţinut educativ, întreaga atenţie concentrată
neral al partidului, tova aportului tinerilor lă dez Retezat, pe cele locale de în acelaşi timp, iniţiativele
răşul Nicolae Ceauşescu, voltarea bazei de materii muncă patriotică din mu proprii „Zile, săptămîni,
la înaltul forum democra prime şi energetice a ţării, nicipiile Petroşani, Hune decade record în producţie ia executarea praşiieior!
tic din noiembrie 1988 con rezultate bune obţinînd doara şi Deva, unde s-au şi calitate", „Proces rebu
stituie un strălucit program organizaţiile de la între realizat lucrări în valoare turilor", „Să lucrăm o zi Ploile căzute, aproape tată, iar Sabin Ciupe a
de muncă şi acţiune revo prinderile miniere Lonea, de peste 28 milioane lei. fără oprire, în ultimele zile executat erbicidarea lor.
luţionare, de continuă per Petrila, Hunedoara şi Bar într-o strînsă legătură pe săptămînă cu mate au împiedicat menţinerea In acelaşi timp. s-a
fecţionare a stilului şi me riale recuperate" nu au unor ritmuri bune de muncit cu răspundere şi
todelor de lucru. întotdeauna un carac bune rezultate la întreţi
Pornind de' la cerinţa O cerinţă importantă ter concret, ele rămî- lucru la întreţinerea cul
exprimată de secretarul nînd doar simple generice. turilor, la recoltarea şi nerea manuală a sfeclei
general al partidului, po Asemenea deficienţe se depozitarea furajelor. To furajere, lucrare care, de
trivit căreia, „Trebuie să za, precum şi de la C.T.E. cu aceste eforturi, organe manifestă în activitatea tuşi, în majoritatea uni asemenea, a fost finalizată
acţionăm cu mai multă ho- Mintia. le şi organizaţiile Uniunii organizaţiilor U.T.C. de la tăţilor, mecanizatorii, coo pe toate cele 10 ha culti
tărîrc în vederea îmbună Un capitol important al Tineretului Comunist mili Combinatul s i d e r u r g i c peratorii şi specialiştii, mo vate. S-au remarcat prin
tăţirii activităţii Uniunii activităţii tinerilor judeţu tează constant pentru în „Victoria" Călan, I.F.A. bilizaţi de organele şi or hărnicie şi bună partici
Tineretului Comunist", or lui l-a constituit dezvolta tărirea capacităţii lor or „VîscQza" Lupeni, între ganizaţiile de partid din pare, ieşind primii la pra-
ganele şi organizaţiile de rea spiritului de economie ganizatorice, pentru inten prinderile miniere Live- comune şi sate, reuşesc să şilă, cooperatorii Sorin Ro-
tineret din minerit, side şi reintroducerea în cir sificarea muncii ideologice zeni, Vulcan şi Dîlja, me folosească din piin „fe taru, Sigismiind Balint,
rurgie, energetică, din ce cuitul economic a unor şi politice, educarea co canică Orăştie, „Marmura" restrele" dintre ploi. fie Carol Demeter, Iosif Naghi,
lelalte domenii economi- cantităţi cit mai mari de munistă, revoluţionară şi Simeria, de materiale de care oră bună de lucru în Larlislau Naghi, Maria Şcr-
co-sociale ale judeţului materiale refolosibile. Ur patriotică a tinerei gene construcţii Deva ş.a. cîmp, acţionînd la rebi-io- ban, Aurelia Jefle-a. Traian
Hunedoara sub conducerea mare a unor astfel de raţii, de afirmare mai Serioase neajunsuri se narea cartofilor, întreţine Hărău şi alţii
organizaţiilor de partid au preocupări, în anul care a puternică a spiritului re manifestă în pregătirea şi rea mecanică şi manuală ă In aceste zile şe efec
depus şi depun eforturi trecut, tinerii judeţului au voluţionar. perfecţionarea profesională sfeclei, legumelor celor tuează prăşitul morcovilor,
stăruitoare pentru creşte redat economiei 10 299 to O analiză critică şi exi a tinerilor, în special lalte culturi prăşitoare. pre
rea contribuţiei lor la ne metale feroase şi nefe gentă efectuată recent la în. unităţile miniere din i-am văzut la datorie, cu
materializarea importante roase, 417 tone deşeuri de Comitetul judeţean al Valea Jiului. în organiza cum şi la cositul nutre sapele la tăiatul buruieni
lor sarcini ce revin colec hîrtie, 10 tone textile- şi U.Ţ.C. a relevat însă că ţurilor. Aşa s-a acţionat lor din parcelele reparti
tivelor muncitoreşti. mai bine de un milion în stilul şi metodele de rea şi desfăşurarea activi la C.A.P. Peştişu Mare zate, pe cooperatorii Vasilc
Astfel, angajamentul a- ambalaje clin sticlă. Cu muncă ale organelor şi tăţii „Politehnicilor mun unde — arăta Ioan Furca Stan, Iosif Talpaş Berta
nului 1988 privind partici rezultate notabile în acest organizaţiilor de tineret se citoreşti" concursurilor inginerul- şef şi preşedin Avramescu şi' Rozalia Fe-
profesionale, cursurilor de
parea tinerei generaţii la domeniu se prezintă tine manifestă o seamă de lip tele unităţii —. mecaniza 1)0 r. Aflăm că pînă ia
realizarea unor obiective rii ele la . întreprinderile suri şi neajunsuri care calificare şi policalificare, torul Adrian' Matei a reu
de dezvoltare economică şi miniere Vulcan şi Uricanl, diminuează contribuţia ti în stabilizarea forţei de şit să încheie prima re- M. LIONEL
socială a fost îndeplinit cei de la I.A.CR.S Hu nerei generaţii la realiza biionare a cartofilor oe
în proporţie de 123,2 la nedoara, I.M.M.R. Simeria, rea programelor de dez (Continuare in pag. a 2-a) întreaga suprafaţă plan (Continuare in pag. a 2-a)