Page 26 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Atenţie sporită pentru buna Perfecţionarea Solemnitatea depunerii unor coroane şi jerbe
stilului de muncă
îngrijire şi furajare a animalelor! de flori cu prilejul Zilei de 9 Mai
al organelor • 19;
(Urmare din pag. 1} o permanentă supraveghe 19,25 Tc
re. In acest sens, con- şi organizaţiilor Ziua de 9 Mai, care mar -nierilor, un grup de vete nicipal ale sindicatelor, co. rilc forn
amenajări (smulgerea co ' ducerile unităţilor agricole chează împlinirea a 112 ani rani ai războiului anti mltetelor judeţean şi muni răşul Ni
pertinelor de la padocuri şi a fermelor vor avea de tineret de la proclamarea indepen fascist, reprezentanţi ai cipal ale U.T.C., Centrului - progri
şi umbrare etc.) trebuie ca grijă să repartizeze în denţei de stat a României organizaţiilor de masă şi militar judeţean, Inspecto acţiune
în cel mai scurt timp să tabere îngrijitorii cei mai şi 44 de ani de la victoria obşteşti, cadre de condu ratului judeţean de inter 19,50 I
se verifice starea acestora destoinici şi conştiincioşi în (Urmar* din pag. 1) împotriva fascismului, a cere din întreprinderi şi ne, Carierei miniere Mi- grame p
în toate taberele de vară muncă. In acelaşi timp, prilejuit, ieri dimineaţă, instituţii, numeroşi oameni cia-Mintia, C.T.E. Mintia, T/răim d
şi să se execute repararea cadrele de conducere din muncă tinere îşi fao loc la Deva, o caldă şi emo ai muncii din municipiul I.R.E. Deva, I.P.E.G. Deva, b, ’i mări
tor neîntîrziată. unităţi, specialiştii din formalismul, lipsa de răs ţionantă festivitate — de Deva, pionieri şi şoimi ai T.A.G.C.M. Hunedoara- — dria de
O atenţie maximă este fermele zootehnice şi, con pundere şi exigenţă, lu punerea de coroane şi patriei. Deva, Comitetului vetera Românie
necesar să se acorde în form programării, perso crul de mîntuială. jerbe de flori la cirnitirele După intonarea Imnului nilor din războiul anti 20,55 Di
fiecare tabără de vară şi nalul sanitar veterinar, tre Nici în domeniul crea eroilor români şi sovietici, de Stat al Republicii So fascist. Pionieri şi şoimi a patrie
loc de păşunat asigurării buie să fie prezenţi zilni.c ţiei tehnico-ştiinţifice nu care şi-au jertfit viaţa în cialiste România şi a Imnu. ai patriei au depus jerbe răspunde
apei pentru adăpatul ani în taberele de vară pen mărul mare de cadre in luptele pentru libertatea şi lui de Stat al Uniunii Re şi buchete de flori. revoluţie
malelor. In acest scop tre tru animale, controlînd mo ginereşti tinere nu este independenţa patriei. publicilor Sovietice Socia Ofiţeri de la Centrul tului f
buie verificate toate sur dul în care se desfăşoară folosit la capacitatea şi La solemnitate au lua.t liste, în acordurile so militar judeţean, luptători Românie
sele de apă, stabilindu-se activitatea, efectuînd con potenţialul de care dispun. parte membri ai birouri lemne ale Imnului Eroilor din gărzile patriotice, pio cîniăm ii
dacă debitul acestora asi troalele igienico-sanitare Multe teme preluate spre lor comitetelor judeţean şi ale Marşului funebru nieri au făcut de gardă la zică uşo
gură buna adăpare a ani şi cele vizînd buna desfă soluţionare de consiliile şi municipal de partid, ai de Chopin, au fost depuse monumentele eroilor români • 21,50
malelor pe tot parcursul şurare a reproducţiei. profesional-ştiinţifice rămîn comitetelor executive ale coroane de flori încadrate
verii, să se repare jghea Atît conducerile coope în afara problemelor de consiliilor populare ju în eşarfe tricolore şi roşii şi sovietici.
burile şi adăpătorile,' să se rativelor agricole cît şi fond ale activităţii colec deţean şi municipal, ai din partea Comitetului ju In încheierea solemni
verifice calitatea apei. factorii responsabili de la tivelor muncitoreşti din consiliilor judeţean şi mu deţean Hunedoara al P.C.R. tăţii, "garda de onoare al
minerit, energetică, side
Pentru preîntâmpinarea întreprinderea de indus rurgie, construcţii de ma nicipal ale sindicatelor, ai şi a Consiliului popular ju cătuită din luptători ai •.GRAMUL
sixecj
trializarea laptelui Deva.
unor toxinfecţii şi îmbol comitetelor judeţean şi deţean, Comitetului munici. gărzilor patriotice şi tineri progranni
năviri ale bovinelor şi sînt chemaţi să acţioneze şini şi industria uşoară. municipal ale U.T.C., con pal de partid Deva şi Con din formaţiunile de pre Itadiojurr
ovinelor, este absolut o- în aşa fel incit să elimi Desigur, aceste stări de siliilor judeţean şi muni siliului popular municipal, gătire pentru apărarea pa ta presei
cin tec i
bligatoriu ca înaintea du ne orice neajunsuri in lucruri negative sînt strîns cipal ale Organizaţiei pio- consiliilor judeţean şi mu triei a prezentat onorul. Buletin d
cerii lor în zonele de pă activitatea de preluare a legate de deficienţele din puiulcm
şunat, toate pajiştile na laptelui. stilul de muncă al orga 10.00 Bule
înrci
turale şi păşunile să fie Concomitent cu urmări nelor şi organizaţiilor de Din Radii
iul
controlate cu atenţie, cu- rea şi buna desfăşurare a tineret, inclusiv al comi mâne; n
răţindu-se suprafeţele cu păşunatului, în atenţia tetului judeţean. In acest 10,10 Soli
remanente toxice sau ier conducerii unităţilor agri context, trebuie subli folclorice Bu
11.00
burile care conţin substan cole trebuie ■ să stea recol niat faptul că persistă 11.05 Naţi
ţe dăunătoare. De aseme tarea la timp şi fără pier lipsuri în planificarea — forţa ii
înti
nea, în vederea realizării deri, depozitarea în cele acţiunilor, în organizarea sulul ’Qbo
mai bune condiţii a fura
şi
unui păşunat raţional, este jelor. Fînarele şi silozurile şi desfăşurarea activităţii pt iiili
indicat ca toate pajiştile unor organizaţii U.T.C. din dep— iden
să fie temeinic curăţate şi
şi păşunile naturale 'să dezinfectate, pregătite în aşa municipiile Deva, Hune taţii ; 11,
ră; 12,00
fie tarlalizate, iar pentru doara şi Petroşani, din 12.05 Arm
luănirea corespunzătoare a fel, îneît să asigure o de oraşele Lupeni, Vulcan, Din corn
vitelor, creşterea produc pozitare în condiţii optime Orăştie, Brad şi Călan. 13.00 De
şi cît mai îndelungate a
Avanpren
ţiei de lapte şi buna des tuturor categoriilor de nu Formalism şi superficiali 15.15 Sole
făşurare a activităţii de tate se manifestă şi in rota „Ci
reproducţie, acestea să fie treţuri. Este bine ca pen pregătirea şi desfăşurarea prian Po
tru păstrarea corespunză
1
Mioriţa.
grupate în loturi distincte toare a fibroaselor, la baza adunărilor generale, a dis 's-'fic şi
şi repartizate pe păşbni se fînarelor să se monteze cuţiilor individuale. Aces R5 Ano juri
parate. Fireşte, tineretul aeroterme sau să se reali tea duc la analize gene blicitate ;
muzic
de
de reproducţie şi vacile cu zeze, cu mijloace simple, rale, lipsite de profunzime, Buletin
lapte vor aveir prioritate canale de aerisire. fără abordarea problemelor Coordona
în repartizarea pe păşu Toate aceste măsuri au majore ale muncii şi vieţii 17,25 Cînt
nile au potenţial nutritiv ca deziderat sporirea e- tinerilor, fără stabilirea de contempo ra
legeri
ri.di.cat. fectivelor de animale, a măsuri şi adoptarea unor Orele ser
dv.
Pentru eliminarea ori producţiilor de carne şi hotărîri cu reală valoare gestia oră;
tr-o
căror accidente, îmbolnă lapte, în vederea îndepli practică. poetic ; 2
viri în rîndul animalelor, nirii exemplare a progra în activitatea politico- 23.15 Noc
pentru hrănirea lor cores melor, de autoaprovizioriare ideologică şi cultural-edu- 23,55—21,01
ştiri.
punzătoare este necesară teritorială. cativă se manifestă, de Pionieri şl şoimi ni patriei depun jerbe şi buchete de flori Ia monumentul osta
1
asemenea, deficienţe ce şilor români căzuţi pentru eliberarea pămîntului scump al patriei. MV <¥Itdui
. H i ţin, în special, de forma "CIN
lism şi lipsă de exigenţă
J j 2 III 0 | n 1 3 3m 3 3 3 3 faţă de calitatea învă- bucurat de o caldă au ir »— 'A :
1 s
T
politico-ideo-
ţămîntului
fPt
logic, a activităţii mate-
Di. -CA :
9 „Eroii independenţei
rialist-ştiinţifice şi nioral- Manifestări omagiale dienţă la public. dern A);
întreaga atenţie concentrată cetăţeneşti. • Simpozion: în' cadrul filmul. artistic „Pădurea — evocări". La Gurasada Nilrnberg
(Modern
Toate acestea impun cu primei săptămîni a „Lunii de fagi", simpozionul s-a s-a ţinut expunerea ..Eroii men In
(Placăm)
la executarea praşilelor! acuitate perfecţionarea culturii şi educaţiei prin bucurat de interes în rîn independenţei — evo Primăvar: M
cări", manifestarea or
film", desfăşurată sub
dul participanţilor.
continuă a stilului şi me
ring);
todelor de muncă ale or genericul „Istoria de ieri ganizată de Muzeul jude icmbric);
(Urmare din pag. 1) unităţii de a începe pra ganelor şi organizaţiilor şi de azi a patriei oglin • „Pagini dc aur din ţean fiind dedicată ani cenţei (U
şila, cooperatorii Maria dită In creaţia cinema istoria patrie» — 9 Mai versării cuceririi indepen Muzica e
zi, praşila s-a încheiat pe Cursan, Evelina Tănase, Uniunii Tineretului Comu tografică", la Cinemato 1945“ a -fost tema evo denţei de stat a Româ turul); V
pentru
N
patru din cele şase hec Iordan Luca, Gheorghe nist din judeţ, creşterea graful „Patria" din Orăş cării realizate de Biblio niei. La Petroşani, Mu farul); L'
tare ocupate cu morcovi. Lorincz, Eugenia Voinea, competenţei, răspunderii tie a avut loc un simpo teca judeţeană pentru oa zeul judeţean în colabo schimbat!
La C.A.P. Peştişu Mare, Elena Şerban şi alţii". şi exigenţei acestora, în zion dedicat Zilei Victo menii muncii de la Coo rare cu cel local au rea TR1LA: <
taţi
(Mui
rebilonatul cartofilor. îl Muncind 'cu hărnicie şi înlăturarea deficienţelor riei. Intitulat „Contri perativa „Mureşul" De lizat sinjpozionul „8 şi 9 NOASA :
efectuează mecanizatorul răspundere sub directa co semnalate, în implicarea buţia poporului român la va. Manifestarea, dedi mai — evenimente me pentru
Ioan Gîşleanu, care a ordonare a lui Petrişor tinerei generaţii la reali victoria finală asupra cată aniversării victoriei morabile ale istoriei na resc); UR
preluat această cultură în Mircea, inginerul şef al zarea importantelor sarcini fascismului" şi urmat de asupra fascismului, s-a ţionale". fratele n
BRAD :
acord global. Otilia Luca, unităţii, mecanizatorii ce îi revin. (Steaua :
preşedintele unităţii, pre Nicolae Vlaicu şi Dorin BARZA :
ciza că lucrarea este fi Pop au încheiat rebilona norul); i
(P
nalizată pe mai mult de tul cartofilor la C.AP. Ţopoş condu
de
60 la sută din suprafaţa Boş. Luni, mai mulţi coo Toate condiţiile — folosite la maximum pentru căra); G
plantată, subliniind, totoda peratori se aflau în cîmp raşul d
(Centrul
tă, că se verifică zilnic' te la prăşitul manual al sfe realizarea unor producţii sporite creaţie
renul pentru a se putea clei furajere. Maria Căciu- niei“); II
continua rebilonatul ime lat, preşedinta cooperati fraţii săi
(Dacia);
diat ce ploaia se opreşte. vei, ne spunea că a mai (Urmare din pag. 1) Dintre muncitorii cei vem in atenţie şi altoie in zarea Unor fluxuri pro iitrauss, i
Bine s-a acţionat la rămas, de fapt, de efectuat mai destoinici din cadrul viitorul apropiat, arăta ductive şi lucrări de re nat al va
prăşitul sfeclei furajere, praşila pe mai puţin de stalaţli şi intervenţia prom acestei secţii ne-au fost maistrul Ioan lacob, care paraţii, ridicarea pregătirii Cursă
(Centrul
lucrare care a fost execu un hectar din cele cinci ptă în caz de avarii sau citaţi maistrul Valentin ne sînt de mare folos în profesionale, rezolvarea creaţie „•
tată manual de membrii ha cultivate. Totodată, a deranjamente, astfel incit Munteanu, mecanicii Petru muncă”. , operativă a tuturor pro nlel“);
cooperatori. „Mobilizaţi de ţinut să evidenţieze pe să asigurăm grupurilor Ţinţa, electricianul Va Din discuţiile cu inter blemelor care apar, con pisică bh
organizaţiile de partid din cooperatorii Ştefan Con energetice continuitate şi sule Mihai — de la atelierul locutorii am reţinut satis semna tovarăşul Ioan Da- roşul);
(Lumina).
sate şi de cpnsiliul popular stantin, Romulus Moise, siguranţă în funcţionare, Brazi, coordonat de sub in facţia întregului colectiv belea, secretarul comite
— sublinia Gabriela Băie- Ioan Păcurar, Clari Moise, implicit realizarea unor ginerul Vaier Terlea, maiş al I. E. Haţeg pentru fru tului de partid al între
şan, secretarul biroului e- Simion Mărilă, Viorel Mă- producţii sporite de energie trii Mircea Zlătior, Mihai moasele rezultate obţinute prinderii. Acţionăm cu
xecutiv al consiliului popu rilă, din Boş, Nicolae Dră- electrică, sublinia ing. Va Ştefoni şi Ioan lacob, me de la începutul acestui an, dăruire şi răspundere, în
lar comunal — membrii goi, Ioan Scurt, Tiberia ier Oneasă, şeful secţiei canicii Ioan. Morarul şi hotărîrea unanimă de a spiritul sarcinilor, indica
cooperatori, din toate bri Grecu, Achim Daisa, Victor reparaţii. Sigur, ne preo Septimiu Vinţan, electri se mobiliza exemplar în ţiilor şi îndemnurilor date Pentru •
găzile unde avem cultivată lacob, Corhel Lucaci şi cupăm şi de mecanizarea cianul Nicuşor Olărescu, continuare, în întreaga ac de secretarul general al continua
Cerul
că.
sfeclă, au ieşit în număr Mihai Cociş din bfigada lucrărilor de reparaţii, e- sudorul Dorel Lăsconi — tivitate, de a folosi ju partidului, t o v a r ă ş u l Izolat se
mare, în zilele dinaintea Zlaşti, pentru vrednicia xecutarea, prin forţe pro de la atelierul Haţeg, con dicios condiţiile naturale, Nicolae Ceauşescu, la fo ploi, mai
ploilor, dar şi în cele plo dovedită în muncă. prii, a unor scule, dispo dus de ing. Constantin materiale şi tehnice, pen rumurile democraţiei mun de aversi
ioase la sapă în cîmp. Ast Alţi cooperatori conduşi zitive, verificatoare, stan Tranciuc. „In ultima vre tru a produce cantităţi cît citoreşti, revoluţionare din şi de des
mai
ales
fel, s-a reuşit ca prima de brigadiera Elena Rădos duri' de probă, de specia me ne-am confecţionat o mai mari de energie e- noiembrie 1988 şi din Vîntul vi
praşilă manuală să se în erau antrenaţi la întreţi lizarea formaţiilor pe ge serie de dispozitive şi lectrică de care ţara are aprilie a.c., hotăriţi să moderat i
cheie pe întreaga suprafaţă nerea legumelor, mai exact nuri de activităţi. în acest scule, ştanduri de încer mare nevoie. întâmpinăm cu rezultate tic. Temp
mc vor 1
cultivată cu sfeclă fura a morcovilor şi verzei de mod înţelegem să-i aju care a echipamentului de — Aş mai adăuga • fap deosebite aniversarea isto 5 şi 10 {
jeră. S-au evidenţiat prin vară, unde praşila este tăm pe cei de la exploa protecţie şi a motoarelor tul că întregul colectiv, în ricului act de la 23 Au maximo
hărnicie, fiind primii care finalizată pe cîte jumă tare, contribuind, împreu electrice după rebobinare, frunte cu comuniştii, este gust 1944 şi a Congresului grade. Pe
dimineaţa
au răspuns la chemarea tate din suprafeţele cul nă, la îndeplinirea şi de un cuptor de uscat motoa preocupat permanent de al XlV-lea al Partidului
primăriei şi-a conducerii tivate. păşirea sarcinilor de plan". re şi o baie de lăcuit, a- perfecţionarea şi moderni Comunist Român.