Page 29 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 29
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
VA EFECTUA O VIZITĂ PRIETENEASCĂ DE LUCRU
ÎN REPUBLICĂ SOCIALISTĂ CEHOSLOVACĂ
T o v a r ă ş u l Nicolae efectua, în a doua decadă slovacă, la invitaţia Comi
Ceauşescu, secretar general a lunii mai, o vizită prie tetului Central al Partidu
al Partidului Comunist Ro tenească de lucru în Re lui Comunist din Cehoslo
mân, preşedintele Republi
cii Socialiste România, va publica Socialistă Ccho- vacia.
! DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE )
, ECONOMII DE activitate a centrului CU PLUS LA TOŢI
ENERGIE nostru înscriu de la în
ceputul anului o econo INDICATORII
ELECTRICĂ mie de energie electrică
de peste 1 120 000 kWh. De la începutul anului,
| Inginerul Gheorghe Ni- Aş sublinia că atît marii colectivul muncitoresc de
eiila, şeful Centrului de consumatori — C. S. Hu la I.P.I.L.F. Haţeg a ob
' distribuţie a energiei c- nedoara, I.A.C.R.S. şi ţinut depăşiri de plan la
I lcctrice din Hunedoara, I. M. Hunedoara etc. — ioţi indicatorii. Astfel,
S a r c in ile de plan-îndeplinite | relatează : cit şi celelalte unităţi, producţia marfă â fost
— Printr-o bună orga- obţin cu regularitate eco îndeplinită în procent de
104.2 la sută, exportul —
exemplar, la toţi indicatorii * nizare a muncii, tirmă- nomii, ceea ce dovedeşte, 129.3 la sută, iar produc
I rirea permanentă a înca-
răspundere şi chibzuinţă
| drării în cotele repartiza- în utilizarea acestei avu tivitatea muncii a sporit
; te, diminuarea consumu- ţii de bază pentru eco cu 12 689 lei pe lucrător.
nomia naţională — ener
Fonta cenuşie — „aurul” I rilor, colectivele munci- gia electrică. (ARON CA- (NICU SBUCITEA, cores
) toreşti din unităţile eco-
| nomice de pe raza de TA, corespondent). pondent)
constructorilor de maşini
La Combinatul siderur lejul recentei vizite de lu menilor ce-1 creează de
gic „Victoria" Călan se cru efectuată în judeţul cîteva ori pe zi. De fapt,
depun eforturi susţinute Hunedoara, împreună cu chiar emblema pătrată, cu
pentru creşterea producţiei mult stimata tovarăşă sută cu fir auriu pe piep
de fontă cenuşie — pro Elena Ceauşescu. Astfel, tul uniformei furnaliştilor,
dusul de bază al marii am încheiat primul trimes în partea dreaptă, repre
unităţi. „Prin aceasta — tru al acestui an cu o pro zintă o flacără. Nimic alt
sublinia ing. Nicolae Vo- ducţie mai mare cu 300 ceva, decît imaginea sti Culturile — curate de buruieni.
nica, directorul uzinei nr. tone de fontă, faţă de lizată a unei flăcări nestin
2 —, colectivul de fur- realizările din aceeaşi pe se — cu limbile colorate
nalişti, toţi cei care parti rioadă a anului trecut, în in roşu aprins, cu miezul
cipă, într-un fel sau altul, Condiţiile în care sarci galben ca para. Furajele — strînse fără pierderi i
la obţinerea fontei cenuşii, nile de plan au crescut cu
doresc su materializeze circa 4 000 tone de fontă De la acest simbol por In fermele întreprinde transportul nutreţurilor s-a terminat prima rebi-
sarcinile stabilite de se cenuşie. Şi un alt lucru nim şi discuţia cu „oame rilor agricole de stat se este realizat de Ioan lonare şi erbicidare la
cretarul general al parti care merită să fie men nii fontei". Mai întîi o în acţionează cu forţe spo Apostol, Valentin Onofrei, cultura cartofilor, iar ia
trebare pentru şeful secţiei
dului, tovarăşul Nicolae ţionat. După încheierea 2 furnale, inginerul Marin rite la efectuarea praşile- şi Ştefan Mitroi. Conco ferma din Lăpuşnic forţele
Ceauşescu, privind dezvol primului trimestru, datorită Isac : „Cum aţi reuşit să lor. şi la strîngerea grab mitent s-a trecut la re mecanice sînt concentrate
tarea vertiginoasă a indus mobilizării şi acţiunilor rentabilizaţi fonta ? Este nică a furajelor, la pregă coltatul manual al trifolie- la strîngerea furajelor
triei constructoare de ma ferme desfăşurate de între o realizare remarcabilă". tirea terenului şi însămîn- nelor, care ocupă peste masă-verde de pe 40 de
şini, implicit a sectoare gul colectiv al combina — Au fost mai mulţi ţarea porumbului siloz 110 ha. ha, care se vor însămînţa
lor adiacente. Pentru că tului nostru, fonta cenuşie după culturile pentru raa- Atenţia ce se acordă cu porumb siloz. La aces
se ştie, fonta cenuşie intră a trecut în rîndul produ factori — ne răspunde in să-verde. La ferma din slrîngerii în bune condi te lucrări s-âu evidenţiat
într-o proporţie destul de selor rentabile !“ terlocutorul — asupra că Aurel VlaLcu, a I.A.S. Si- cii a furajelor şi hrănirii tractoriştii Ion Coeiotă,
mare în componenţa noi Ne aflăm în zona fur rora am acţionat. In pri meria,. s-a efectuat prima corespunzătoare a anima Pompiliu Popa, Sabin Ne-
lor maşini,-utilaje şi agre nalelor de mare capacitate mul rînd, ara redus consu praşilă mecanică la sfe lelor -ia ferma de stat din grilu, Vasile Horşa şi Ioan
gate destinate întreprinde nr. 3 şi nr. 4. Pe frontis mul de cocs. De pildă, faţă cla furajeră şi la cartofi, Praştie este reflectată în Negrilă.
rilor din ţară sau expor piciul acestor două agre de trimestrul I 1988, în culturile respective fiind . Pentru strîngerea grab
tului. De .-asemenea, este gate, de cîte 1 000 mc fie primele trei luni din acest curate de buruieni. Acţiu nică şi fără pierderi a
necesar să menţionez că care, scrie cu Litere mari : an s-a consumat cu 166,0 nea de strîngere a fura în fermele furajelor, la I.A.S. Haţeg
şi activitatea noastră a fost „Secţia 2 furnale". Rîul kg. de cocs mai. puţin la jelor a fost organizată în sînt constituite două for
puternic impulsionată de subţire şi incandescent al fiecare tonă de fontă. flux, terenul eliberat pînâ întreprinderilor maţii de mecanizatori. Una
indicaţiile şi orientările fontei curge viu şi scli — Şi cum aţi redus con acum de rapiţă şi orz agricole de stat dintre acestea lucrează la
formulate pentru siderur- pitor, împrăştiind jerbe de sumul de cocs ? Cu ce rhasă-verde fiind însămîn- formă din Sălaş, unde
giştii hunedoreni, la faţa stele, într-una din oalele l-aţi înlocuit ? ţat cu porumb .siloz. sînt însilozate, pînă acum,
locului, de către tovarăşul aşezate pe carul cu fontă. O contribuţie meritorie producţia medie zilnică de 200 tone nutreţuri. Cu
Nicolae Ceauşescu, iubitul Este un spectacol magni MARIN NEGOIJĂ la efectuarea lucrărilor a- laptc-marfă obţinută pe combinele lucrează Salvin
conducător al partidului fic care împrumută, parcă, mintite şi-au adus-o meca cap de vacă, aceasta de Cic şi Coslea Dobrean, iar
şi statului nostru, cu pri din împlinirea sa şi oa (Continuare în pag: a 3-a) nizatorii Venţi Siivcster, păşind 9 1. Pentru a rea transportul îl efectuează
Iacob Loga, Viorel Răbdat, liza producţii sporite la Ioan Negrea, Dumitru Fo-
Ioan Cheresteş şi Ionel culturile furajere, la sfe doca, Ioan Vlăscean şi Ma.
De la ferma 7 solarii a- Iosif. clă s-a trecut la efec rin Albu. Concomitent se
Autoconducere® Autogestiuns® Autofinanţare eco Prima praşilă la sfecla tuarea celei de-a doua face fertilizarea terenului,
purţinînd
Asociaţiei
aratul şi semănatul, ac
şi
stat
coope
de
nomice
ratiste horticolă Deva au furajeră pe cele 50 de ha praşile mecanice. Mecani ţiuni realizate de Doinei
fost livrate peste o ju s-a terminat şi la ..Com zatorii Ioan Olah, Cornel
mătate do milion fire ră plexul din Bîrcea, lucra Tomuş, Aurel Roman şi Muntean, Ştefan Zoran,
de
timpurie.
saduri singură varză au fost rea fiind efectuată în con Gheorghe Ţineghi simt cei Ioan Oneasă, I.adislau Lu-
zi
Intr-o
Contribuţie tot mai însemnată expediate pentru Cooperativa diţii de calitate de către care asigură desfăşurarea chini, Viorel Cic, Iosif
150
000
peste
Fareaş şi Ştefan Popa. La
fire
agricolă de producţie din mecanizatorul Ilie Ono- în flux a lucrărilor agri
cole de sezon.
Unirea. frei. Tot aici, la recolta NICOLAE TiRCOB
la fondul de stat tul furajelor cu combina Mintia, ale I.A.S. Mintia, (Jontinuore in pag. o 3-a)
în fermele din lila şi
lucrează Florea Buta, iar
Un argument concret al ficării în condiţii tot mai
vredniciei locuitorilor co bune a resurselor de care
munei Balşa îl reprezintă, dispune, comuna noastră
între altele, dezvoltarea an a reuşit în ultimii ani să
de an a sectorului zooteh se autofinanţeze, transpu-
nic, care acum cuprinde nînd astfel în fapte dezi
peste 2 100 bovine, 8 500 deratele formulate de se
ovine, 1 980 porcine şi cretarul general al partidu.
11 000 păsări, revenind lui, t o v a r ă ş u l Nicolae
pentru fiecare gospodărie Ceauşescu, privind ridica
mai mult de 2,8 bovine, rea rentabilităţii activităţii
peste 2,5 porcine şi 11 unităţilor administrativ-
ovine. Semnificativ pentru teritoriale ".
noi este faptul că — a- Ca un aspect pozitiv am
precia secretarul comitetu reţinut şi faptul că, faţă
lui comunal de partid, de anul anterior, numărul
Adam Moga — an de an gospodăriilor care cresc-
înregistrăm creşteri la animale a sporit cu 34,
efectivul de animale şi ceea ce denotă o preo
producţia acestora, precum cupare tot mai insistentă
şi la livrările de produse pentru punerea deplină în
agroalimentare la fondul de valoare a potenţialului
stat. Ca urmare, venituri zootehnic de care dispune
le realizate de gospodăriile comuna. Urmărind îndea
populaţiei din vînzarea proape onorarea contracte
produselor agroalimentare, lor, crescătorii, de animale
între care ponderea o de
ţin carnea şi laptele, re T. NICOLAE
prezintă peste 10 milioane
lei anual. Datorită valori [Continuare în pag. a 3-a)
