Page 30 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 30
DRUMUL SOCIALISMULUI N
CREŞTEREA TOT MAI PUTERNICA A ROLULUI CON
AL PARTIDULUI ÎN TOATE SECTOARELE DE ACT
PARTIDUL COMUNIST ROMÂN - vărat remarcabil modul în tcrc că partidul nostru a întregul popor. A militat tă puternica unitate a în nua îmbu
care partidul nostru, în aplicat în mod creator le pentru ea poporul să-şi tregului nostru popor în vităţii tu
CENTRUL VITAL AL SOCIETĂŢII acele împrejurări dramati gile generale, principiile . evalueze exact puterea jurul Partidului Comunist lor demo.
NOASTRE SOCIALISTE ce pentru ţară, din preajma socialiste la realităţile şi creatoare, forţa de acţiune Român, al secretarului său pa;;‘idul,
celui dc-âl doilea război condiţiile României". revoluţionară, şi să şi le general. „Şi în viitor — ţioii «ză c
în istoria poporului ro făurirea societăţii socialiste mondial, a analizat con Partidul nostru comunist valorifice plenar. a arătat tovarăşul Nicolae
mân, pagini memorabile multilateral dezvoltate". junctura internă şi inter a avut şi are drept călău Lupta era aprigă. Se Ceauşescu — trebuie să UN P
de înălţător eroism, de su De-a lungul anilor, într-o naţională şi a adoptat, pe ză sigură învăţătura revo desfăşura, de fapt, o puter acţionăm în aşa fel incit U
premă răspundere pentru istorie tumultuoasă, parte baza principiilor socialis luţionară a socialismului nică luptă de clasă între cadrele de bază, activul dc
destinele-patriei, de ridica integrantă a istoriei unice mului ştiinţific, soluţiile ştiinţific. în concepţia tova asupriţi şi asupritori ; în partid, inclusiv activul de întreaga
re pe trepte tot mai înalte şi unitare a poporului ro corespunzătoare acelui mo răşului Nicolae Ceauşescu, tre masele populare, le stat, al organismelor dcino. luţionară
a bogatelor tradiţii revolu mân, partidul comunist s-a ment istoric. Partidul co pe deplin confirmată de cratice şi sociale din toa desfăşoară
ţionare ale naţiunii noas transformat continuu, şi munist a înţeles şi a de viaţă, de realităţi, aceasta gate puternic de destinele te sectoarele, să provină şi gramului
tre a înscris partidul co numeric, şi calitativ. De la mascat esenţa agresivă şi este calea ce luminează sin ţării, şi între clasele stă- să fie strîns legat de clasa află la tei
munist. Făurit acum 68 de o etapă la alta, în raport revanşardă a fascismului şi, gurul drum drept atît în pînitoare, legate de pro muncitoare, de ţărănime, ţiunilor di
ani, la scara României re cu cerinţele şi sarcinile îndeosebi, a hitlcrismului ; construcţia economică, în priile interese, de marile dc intelectualitate, de cla mu n işti,
întregite după Marea Uni luptei revoluţionare, şi-a a înţeles că, în acele îm înfăptuirea progresului mul lor privilegii, pe care şi sele şi categoriile sociale conducere,
re din 1918, prin transfor. perfecţionat strategia, şi-a prejurări, întreaga construc tilateral al ţării, cît şi în le apărau cu îndîrjire. Era care reprezintă forţele de zaţiile, de
marea partidului socialist, îmbunătăţit conţinutul ac ţie europeană paşnică, sta construcţia umană — do nevoie, în ţară, de o altă bază ale societăţii noas întreaga
el s.a identificat cu însăşi tivităţii politico-organiza- bilită prin tratate interna meniu adeseori mai com societate, a dreptăţii şi a tre. Numai aşa vom avea partidului,
istoria noastră naţională. torice, a înscris în progra ţionale, era pe cale de a plex şi mai dificil decît echităţii. în condiţiile spe cadre cu adevărat revolu politică,
Partidul Comunist Român mele sale noi obiective, co fi destrămată de cotropiri activitatea economică. De cifice ale ascensiunii fas ţionare, activişti strîns le de conduc
ciste, cînd însăşi fiinţa na
era continuatorul celui din respunzătoare intereselor şi' ameninţări cu ocupaţii sigur, în lumea contempo ţională era ameninţată, gaţi dc oamenii muncii, nomice, şt
ţii partid politic al clasei supreme ale ţării, ale po militare. Şi a înţeles că rană, „cînd apar multe, lupta tradiţională pentru de întregul popor, care vor ţămî n tulul
muncitoare din ţara noas porului. Cele mai profunde numai poporul român, u- multe greutăţi, cînd sînt dreptate socială s-a împle acţiona în spirit revoluţio tuturor do
tră, creat în anul 1893, în prefaceri revoluţionare, ca. nit, poate salva ţara; că furtuni, mulţi nori", cum tit strîns cu marile bătălii nar şi vor face întotdeauna rccţionate
condiţiile dezvoltării forţe re au conferit un curs nou, numai popoarele, unite, pot releva secretarul general revoluţionare împotriva totul pentru cauza socialis programul
lor şi relaţiilor de produc superior pe toate planuri salva pacea Europei, a în al partidului, iluziile, de fascismului şi a războiului. mului, a ridicării nivelului nar. Şi t
ţie capitaliste. Intensifica le, întregii activităţi a tregii lumi. formările optice pot să in. de trai material şi spiri sînt sublir
rea mişcării muncitoreşti, - partidului, s-au produs in La 1 Mai 1939, la Bucu dice o cale greşită în acti Această luptă nu putea să tual al poporului, a întă marile ide
pătrunderea socialismului anii de după Congresul al reşti şi în alte centre mun vitatea de soluţionare a fie victorioasă decît în ririi independenţei şi su trainica
condiţiile participării în
ştiinţific în România s-au IX-lea. citoreşti din ţară, în ma problemelor. Drumul ade tregului popor. veranităţii României". partid şi
soldat cu făurirea unui pu încă în timpul lucrărilor rile coloane ale manifestan vărat îl arată însă con Partidul Comunist Român în actu;
ternic partid politic ol pro Marelui Congres din 1965, ţilor, păşeau alături comu cepţia creatoare a socialis Pentru ridicarea la luptă conduce cu poporul, pen tatea socia
letariatului. Sub steagul la propunerea tovarăşului nişti, socialişti, social-de. mului ştiinţific. a clasei muncitoare, a ţă tru popor. Rolul lui de are de re
său de luptă, clasa munci Nicolae Ceauşescu a fost mocraţi, reprezentanţi ai Desigur, aşa cum subli rănimii şi intelectualităţii, conducător politic al so bleme cu
toare s-a afirmat cu vigoa. adoptată în unanimitate ho tuturor forţelor progresiste nia recent tovarăşul Nicolae pentru unirea tuturor pa cietăţii este bine definit, dez\ Tii
re pe arena vieţii politice tărîrea istorică de a i se şi democratice din ţara Ceauşescu, de la tribuna trioţilor intr-un mare front în baza concepţiei socia ducţu, ■ 1
reda denumirea de Parti
noastră. Partidul Comunist
a ţării. Ea s.a dovedit a fi dul Comunist Român. Nu Român, pe baza analizei plenarei Comitetului Cen al salvării naţionale era lismului ştiinţific şi al relaţiilor s
tral al partidului „nu pu
continuatoarea fidelă a lup nevoie de o forţă politică marii sale autorităţi în ţiile afirm
telor seculare pentru liber s-a produs, atunci, numai materialist-dialectice şi is a tem avea pretenţia ca Marx de avangardă, care să con rîndurile poporului. în re revoluţiei
a
realităţilor,
o schimbare de titulatură.
torice
tate, independenţă şi uni Sensurile şi semnificaţiile fundamentat importanţa in petate rîndtiri, tovarăşul fice, a noi
tate naţională, pentru pro acestei hotărîri s-au dove tensificării acţiunilor pen Nicolae Ceauşescu a ară re şi a i
gres social. dit a fi mult mai .adinei. tru constituirea Frontului tat cît de periculoase, pen progresul
Pe această temelie trai A fost. reînnoită gîndirea Unic Muncitoresc, pe care CONSULTAŢIE IN SPRIJINUL tru întregul mers înainte întl' -.'-ii ţăr
diţi'i; cond
nică s.a înălţat Partidul politică revoluţionară des. l-a realizat atunci la nive al construcţiei socialismului,
Comunist Român. Forţa şi pre rolul conducător al lul organizaţiilor de bază. sînt tezele potrivit cărora partid, ca
mentală a
tăria lui au izvorît din partidului în societate. A fundamentat însemnăta partidul n-ar mai trebui ţifice a st
continuitatea spiritului re Partidului îi era conferit tea unităţii muncitoreşti PARTICIPANŢILOR LA iHVĂŢĂMiNTUL să poarte răspunderea di
voluţionar, din puternica acest rol în virtutea dreptu pentru unitatea clasei mun rectă pentru înfăptuirea, deşte o şi
legătură cu istoria patriei rilor sale istorice. Pentru citoare, ţărănimii şi inte planurilor şi programelor seninătate,
şi cu viaţa poporului, din că el s-a dovedit într-ade. lectualităţii, a celorlalte .economi co-soii a 1 e. „ Parti- firmă, a cu
năzuinţa fierbinte de a în văr singura forţă politică grupări patriotice, pentru POLITICO-IDEOLOGIC DE PARTID dul — a subliniat tova etapă, roii
făptui, pe pămîntul româ în măsură, prin conţinutul înfăptuirea întregii politici răşul Nicolae Ceauşescu — situaţii sp
nesc, o nouă orînduire, mai strategiei sale, prin mare. de alianţe largi, promova nu poate renunţa la rolul na te de c
bună şi mai dreaptă, din Io prestigiu de care se te în raport cu marile co său de forţă politică con derilor sal
hotărîrea de neclintit de a bucura în rîndul maselor, mandamente ale salvgardă şi Engels, Lenin sau alţii ducă această luptă In baza ducătoare în făurirea so meniile dc
lupta cu dăruire patriotică să unească clasa muncitoa rii fiinţei naţionale. să fi elaborat soluţii şi re unei strategii înaintate. cialismului, nu poate îm producţie,
pentru apărarea indepen re, ţărănimea muncitoare, în numele acestor înalte ţete de rezolvare a proble Acest rol şi l-a asumat părţi, şi eu atît mai mult, fică, în în
tură, în in
denţei şi suveranităţii Ro intelectualitatea, pe toţi comandamente, tovarăşul melor în condiţiile actua Partidul Comunist Român, nu poate ceda nimănui ro şi politic
mâniei. De la înalta tribu patrioţii în lupta aprigă Nicolae Ceauşescu, a cărui le". Dar ei continuă să ne în întreaga operă revolu lul său, fără a dispărea mai dezvoltare;
lumineze drumul. De accca,
nă a marelui forum demo pentru salvgardarea patriei, proeminentă personalitate „felul de gîndire şi de a- ţionară de schimbare din devreme sau mai tîrziu". răspundere
cratic din noiembrie 1988, pentru înlăturarea dictatu de conducător revoluţionar, bordare, spiritul revoluţio temelii a vechii societăţi, • în concepţia tovarăşului re voi u
tovarăşul Nicolae Ccauşescu rii militaro-fasciste şi a afirmată puternic la 1 Mai nar de clasă trebuie să în asigurarea, cu 45 de ani Nicolae Ceauşescu, creşte ia ni\ -ui
sublinia : „în istoria înde dominaţiei hitleriste, pen. 1939, îl prefigura pe ge constituie pentru toţi co în urmă, a victoriei revo rea răspunderii organelor De la part
lungată a poporului român, tru transformări democra nialul ctitor al României muniştii, pentru întregul luţiei de eliberare socială de stat, a organismelor de re insufle!
partidul comunist reprezin tice şi victoria socialismu socialiste modeme, din e- tineret un model dc ana şi naţională, antifascistă şi mocraţiei muneitoreşti-re- porului, hc
tă singurul partid care a lui în România. în prezent, poca de măreţe înfăptuiri liză ştiinţifică". antiimperialistă şi in prima voltiţionar'e, a colectivelor de n-şi \
pus mai presus de toate in anii edificării societăţii deschisă de Congresul al Acum parcurgem o nouă etapă a construcţiei socia de oameni ai muncii nu în folosul
Comunist
liste
Partidul
interesele generale ale oa socialiste multilateral dez IX-lea, a luptat necontenit etapă, şi problemele actua Român a acţionat ca un vine în contradicţie cu de iniţial
menilor muncii, ale între voltate şi înaintării patriei pentru unitatea clasei mun le cer răspunsuri actuale. partid de avangardă, legat întărirea rolului conducă creatoare,
gii naţiuni şi, cu cele mai spre comunism, partidul citoare, a întregului popor Dar toate aceste probleme puternic de popor tor al partidului. Se poa vie şi p
mari jertfe, a condus clasa reprezintă, aşa cum a su în jurul Partidului Comu — şi îndeosebi cele funda, Dgpă Congresul al IX- te spune, pe bună drepta pulsează
muncitoare şi celelalte tor bliniat tovarăşul Nicolae nist Român. mentale, cu privire la pro lea, în noiie condiţii ale te, că. dimpotrivă, dezvol toate art
ţe progresiste, democratice, Ceauşescu, „centrul vital După Marele Congres din prietatea socialistă, de stat tarea democraţiei socialiste Iar o imţ
întregul popor, la înfăptui de Ia care iradiază lumina 1965, partidul nostru s-a şi cooperatistă, planul na edificării socialismului In a determinat în mod obiec tuturor
t o v a r ă ş u l
România,
rea revoluţiei de eliberare şi căldura dătătoare de via dezvoltat continuu, a de ţional unic de dezvoltare Nicolae Ceauşescu a regîn- tiv intensificarea activităţii este Progr
naţionala şi socială, apoi ţă, conştiinţa cca mai îna. venit o puternică forţă a economică şi socială, repar dit concepţia despre partid, partidului, creşterea răs în acelaşi
a revoluţiei socialiste, în in tată a poporului nostru". societăţii socialiste româ tizarea venitului naţional punderilor cadrelor de poartă pri
neşti. Au fost adoptate mă despre rolul lui în socie partid, a comuniştilor în dere pen
CĂLĂUZĂ SIGURĂ - SOCIALISMUL suri de perfecţionare a or pentru acumulare şi con tate. S-a pornit îndeosebi toate domeniile vieţii cco. propriului
ganizării partidului, de dez sum, sistemul cointeresării de la teza revoluţionară
huic să nu
ŞTIINJIFIC voltare a democraţiei în materiale şi de retribuire potrivit căreia rolul con nomico-so'iale. — a subl
ducător al partidului nu
Este limpede că dezvol
Totdeauna, în decursul c- tiuni străine, dar totdeau. partid, în sistemul de pro. — pot fi clarificate şi so poate şi nu trebuie să se tarea democraţiei munci- Nicolae O
luţionate numai în spiritul
xistenţei sale eroice, Parti na a găsit drumul cel mai movare a cadrelor, de ale socialismului ştiinţific, al înfăptuiască din afară. El toreşti-revoluţionare, per numai în
dul Comunist Român a a- bun, cel mai drept către gere a organelor de partid umanismului revoluţionar. trebuie să fie rezultatul fecţionarea activităţii or partidul v
plicat creator, în condiţii înfăptuirea obiectivelor sa de sus pînă jos, au crescut angajării directe a mem ganelor ' democratice ale treaga sa
le specifice ale României, le. Totdeauna, legătura răspunderile şi rolul orga. In concepţia partidului brilor de partid, a tuturor statului nu pot fi conce îrfăptuirii
principiile soeialismuluţ şti trainică şi indestructibilă nelor şi organizaţiilor de nostru, a secretarului său cadrelor în munca de dez pute fără afirmarea pu f-w rire a
general, subliniată cu tă
inţific. Au fost analizate cu poporul, consecvenţa partid, al comuniştilor în rie la marele forum demo voltare a patriei. Au eres. ternică a rolului condu liste mulţi
în profunzime, etapă de revoluţionară şi ataşamen întreaga activitate economi cratic din noiembrie 1988, cut rîndurile partidului, cător al partidului. Este te şi înain
etapă, problemele comple tul profund faţă de învă că şi socială. Activul, ca în numeroase alte docu ajungînd în prezent Ia pe cunoscut faptul că în sis nism, aver
xe care dominau viaţa po ţătura socialismului ştiinţi drele de bază ale partidu ste 3,7 milioane de mem temul democratic al socie zării cu su
litică a ţării, năzuinţele şi fic au reprezentat sursele lui s-au angajat cu hotă- mente programatice, a con bri. Aşa cum a subliniat tăţii noastre, In activitatea Aceasta
strui socialismul înseamnă
aspiraţiile maselor popu tăriei sale, ale justeţei po rîre în marea operă de t o v a r ă ş u l Nicolae de autoconducere şi auto- treaga act
lare, setea lor de dreptate liticii sale. Aceste surse au construcţie a noii orînduiri a merge înainte, către for. ges tiu ne, în munca de dului, a oi
socială, voinţa de a trăi constituit şi constituie, pen sociale. Dar în toate acţiu-., me superioare de organi. Ceauşescu, un partid cu conducere colectivă, dife a tuturor
intr-o ţară independentă şi tru Partidul Comunist Ro. nile sale, în întreaga sa zare a societăţii, nu o în peste trei milioane de ritelor organisme le revin fie pătrun
suverană în cadrul unei mîn, o călăuză în acţiune. activitate, -partidul o apli toarcere înapoi, la forme membri nu mai poate să spirit re
orînduiri mai drepte şi în istoria sa au fost mul cat cu deosebită consecven capitaliste, depăşite de fie de avangardă. De fapt, îndatoriri diferite. Şi în înaltă răs]
mai bune, orînduirea so te momentele memorabile ţă principiile socialismului viaţă şi infirmate de isto. în anii Epocii Nicolae acest cadru, diviziunea
cialistă. Strategia partidu in care s.a afirmat cu pu ştiinţific, ale materialismu rie. Iar marele izvor de Ceauşescu, partidul nostru muncii reprezintă o condi prezentul
lui a fost continuu definită tere justeţea politicii parti lui dialectic şi istoric. în forţă, de soluţii noi, su a devenit, în esenţa sa, un ţie esenţială a eficienţei. Este heces
in raport cu realităţile in dului. De curînd, întregul acest sens, t o v a r ă ş u l perioare il reprezintă prin partid de masă. EI este — Dar în unirea eforturilor să fie întă
şi autoerjt
cipiile socialismului ştiin
terne şi internaţionale, dar nostru popor a sărbătorit Nicolae Ceauşescu releva : ţific, aplicate în spirit cre aşa cum a fost d Întotdeauna tuturor acestor organisme,
în nici o etapă, în nici o cu emoţie împlinirea a 50 „Viaţa — supremul judecă ator. —• un partid al clasei mun în activitatea lor, care nd că fără ir
împrejurare decisivă pentru de ani de la marea de tor — demonstrează cu pu. citoare, forţa cea mat se poate desfăşura la în- ţia interni
destinele ţării partidul nu monstraţie patriotică, anti PARTID AL CLASEI MUNCITOARE, înaintată a societăţii noas tîmplare, rolul hotărîtlor îl parte inse]
s.a abătut de la principii fascistă şi antirăzboinică tre. El este un partid al are partidul. oraţiei n
le socialismului ştiinţific. de la 1 Mai 1939, în orga AL ÎNTREGULUI POPOR întregului popor, legat Partidul Comunist Ro luţionare,
în istoria sa de luptă, nizarea şi desfăşurarea că. profund de interesele sale, mân — centrul vital al So ni rea efe
partidul a avut de făcut reia t o v a r ă ş u l Nicolae Partidul Comunist Român pentru ca ţara să se cu de năzuinţele sale, de voin cietăţii — are înalta misiu comuniştii
faţă multor probleme com Ceauşescu, tovarăşa Elena a fost făurit într-un mo noască mai bine pe sine, ţa sa. Structura partidului ne de a acţiona fără înce făptuirii î
plexe. A avut de înfruntat Ceauşescu au avut un rol ment dc cumpănă al isto să-şi urmeze calea dorită reflectă structura societăţii. tare pentru întărirea rolu gramului
neclarităţi ideologice, imix determinant. Este cu ade riei României. El a militat de masele populare, de Unitatea partidului reflec lui statului, pentru şonti- Program