Page 31 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 31
JOI, n MAI 1989
(CÂTOR
i Televiziune
ITATE
• 19,00 Telejurnal • Culturile - curate de buruieni. Furajele-strînse fără pierderi!
a acti- tea, are contribuţia esen 19,25 Pe drumul înfăp
îanisme- ţială în perfecţionarea în tuirii noii revoluţii a- (Urmare din pag. 1) ferma din Băţălari a însi- cii Muntean, Emil Tofan, şitoare se depun în toate
De fapt, tregii munci de conducere grare o 19,45 Idei în lozat peste 300 tone nu Ioan Hădărean, Ladislau fermele, urmărindu-se per
perff.c- a activităţii economico- acţiune. Spiritul gospo treţuri, pe terenul elibe Hozoti, Ioan Mazăre, Vis- manent menţinerea curată
acti'i .a- sociale. dăresc în examen coti această fermă s-a aplicat rat treeîndu-se la insămîn- tian Jianu, Nicolae Bu- de buruieni a sfeclei, car
dian • 20,05 Laureaţi şi prima praşilă meca ţatul porumbului siloz. Cei linschi, Marcel Humă şl tofilor şi porumbului
REVOLUŢIONAR, BAZAT PE ai Festivalului naţional nică la cultura porumbu mai harnici s-au dovedit a Ludovic Costrăşel. condiţie hotărîtoare pert»
•GRAM REVOLUŢIONAR „Cîntarea României" • lui. Formaţia de mecani fi mecanizatorii Nicolae Eforturi susţinute la în tru sporirea recoltelor la
20,40 Tinereţe - educa zatori ce acţionează la Popescu, Ilie Miclăuş, lăn treţinerea culturilor pră- hectar.
te revo- fost adoptat la Congresul ţie - spirit revoluţionar
ului se al Xl-lea. De atunci, au • 21,00 Film serial. „Cei
za pro intervenit numeroase schim care nu dispar". Episo
bare se bări profunde în viaţa so dul 2 • 21,50 Telejur Fonta cenuşie — „aurul"
uror ac- cietăţii, în activitatea parti nal. Contribuţie tot mai însemnată
; de co- dului. Următoarele Con
ele de grese ale partidului, Con !a fondul de stat constructorilor de maşini
organi- ferinţele Naţionale, expu
partid. nerile şi cuvântările tova (Urmare din pag. 1) vacă şi un porc. De ase
ta te a răşului Nicolae Ceauşescu i K ADIO menea, ca îri fiecare an, (Urmare din pag. 1) curgă pe rină, către jghea
torică şi au reflectat aceste schim ti din Balşa au vîndut, pînă secretarul organizaţiei de bul basculant şi de aici
muncă bări, au promovat idei şi acum, 66 bovine, 32 porci partid din satul Poiana, — Cu aer ! Nu este nici în oală. „După cum vedeţi
eţii eco- teze corespunzătoare fie SELECŢIUNI DIN PRO ne, peste 200 ovine şi mai Paştiu Cornea, a contrac un paradox : temperatura — ne spune prim-topitoruî
a învă- cărui moment al perfecţio GRAMUL I: 0,00 Railio- mult de 60 000 1 lapte de tat 3 000 1 lapte de vacă, aerului insuflat în furnale — această fontă curge
urii, a nării societăţii. Este un programul dimineţii ; 7,00 vacă, însemnate cantităţi de un porc şi carne de oaie. a crescut, In trimestrul I bine, are fluiditate mare
sînt di fapt cert că Programul Radiojurnal; 8,00 Revista alte produse. La rîndul său, Simion a.c., cu 92 de grade Cel- şi este lipsită de pete de
late de partidului se îmbogăţeşte presei ; 8,10 Curierul me în satele comunei sînt Cazan din satul Şteuini are sius. Pentru luna mai — unsoare. Adică, aşa nu
lodiilor
Buletin
9,00
de
;
:voluţio- continuu, în mod creator, ştiri ; 9,05 Răspundem as numeroşi vrednici crescă contractate 26 de ovine şi în care ne aflăm acum — mim noi petele de sulf
program în raport direct cu reali cultătorilor ; 10,00 Buletin tori de animale, oameni 1 500 1 lapte de oaie, iar ne-am propus o reducere care apar pe suprafaţa
claritate tăţile ţării. de ştiri ; 10,05 Succes cu care înţeleg bine rostul lor Aurel Moga din Balşa s-a şi mai substanţială a con fontei obişnuite. înseamnă
tezători ! ;
10,45 Publici
vire la Programul Partidului Co tate ; 11,00 Buletin de de ţărani şi de lucrători angajat să vîndă statului sumului de cocs, prin in că am obţinut o fontă spe
dintre munist Român, document ştiri ; 11,03 Politico noas ai ogoarelor. între gospo 12 ovine, un porc, lapte troducerea gazului metan cială".
din
politic fundamental, ce con tră; 11,35 de Selccţiuni pa darii de frunte se situează şi alte produse. insuflat la gurile de vînt Probele ulterioare con
cîntecc
Concursul
i, socie- feră o concepţie clară, triotice, muncitoreşti, re şi Ilie Toina, din satul Asemenea lor procedează Urcăm pe platforma de firmă ipoteza. Bucuria
lâncască profund revoluţionară, voluţionare — ediţia u Voia, care deţine 140 ol, şi mulţi alţi locuitori ai descărcare a furnalului nr. muncii bine făcute lumi
loi pro- ştiinţifică, întregii acti V-a ; 12,05 Ştiinţa secolu. 6 bovine, porci şi păsări, comunei, care fac dovada 4. Oamenii sînt pregătiţi nează toate chipurile. Şe
lui XX ;
12,40 Din co
a căile vităţi a partidului, îi că moara folclorului : cînte- pentru acest an el avînd înaltei lor răspunderi pa pentru destuparea furnalu ful de secţie ne enumerâ
ro- lăuzeşte pe cei peste 3,7 celc locului natal ; 13,00 încheiat contract să vîndă triotice şi cetăţeneşti, de lui şi efectuarea unei noi o parte din oamenii care
ţiv-,.area milioane de comunişti, De Ia 1 la 3 ; 15,00 Avan statului 30 de oi, un vi buni gospodari ai pămîn- descărcări. „Această ope sînt prezenţi lîngă flăcă
i condi- călăuzeşte întregul popor, premieră radlo-tv. ; 15,40 ţel îngrăşat, porc şi lapte. tului, care-şi sporesc con raţie — ne spune maistrul rile celor două furnale de
Odă limbii române ; 16,00
rnice a în deplină unitate şi voin Radiojurnal; 16,15 Au Un exemplu bun de urmat tribuţia la realizarea o- principal Nicolae Chira — mare capacitate: Ştefan
3-ştiinţi- ţă de acţiune, pe drumul dienţa radio ; 16,45 Meta îl oferă şi secretarul or biectivelor din programele o efectuează prim-topito- Avrămoni, Ştefan Gyorfy,
fore
lii agra- victorios al socialismului. uşoară; in 17,00 cintec. Muzică ganizaţiei de partid din judeţene de dezvoltare a rul Nicolae Petruţe. Sîntem maistrul Ion Gruiescu, An
de
Buletin
pentru Forţa şi viabilitatea ideilor ştiri ; 17,05 Radiogazcta satul Steuini, Maria Marc, agriculturii, de autocon- siguri, după „semnele" şi tonie Şepnischi şi mulţi
erai al revoluţionare din cuprinsul economică ; 17,35 Te apăr ea avînd contract pentru ducere şi autoaprovizio- măsurătorile făcute în alţii. „Cercul" producţiei
mea.
patria
!SteŢ rn. acestui măreţ program, ce şi te cînt, muzical; ' 18,00 12 ovine, 1 600 1 lapte de nare teritorială. timpul elaborării, că vom se... închide la maşinile
Program
:1c către ilustrează gîndirea creatoa Orele serii ; 21,00 La su obţine o fontă de calitate. de turnat fontă pe bandă,
t funda- re a tovarăşului Nicolae gestia dv. ; 22,00 O zi in Cei şase oameni de pe unde acţionează maistrul
23,00 Moment
tr-o oră ;
~ii ştiin- Ceauşescu, titanica activi poetic ; 23,10 Nocturnă platformă au frunţile aco Traian Frăţica, turnătorii
dobîn- tate revoluţionară pe care muzicală; 23,55—24,00 Bu perite de pălării cu boruri Mihai Bratu, Caro] Baci,
lare în- o desfăşoară în fruntea letin de ştiri. „mexicane" şi aşteaptă în Ioan Her şi mulţi alţii.
1 îşi a- partidului şi statului, sînt şiruiţi unui după altul. Aici, fonta „curată ca la
actuala dovedite de continuitatea Sînt încordaţi ca şi „joar- crima" — cum se expri
câtor în dezvoltării economico-so- da" de metal care le vi mau furnaliştii — se trans.,
letermi- ciale a României, de ma brează în mîini. Şeful for formă în calupi frumoşi
răspun- rile înfăptuiri obţinute în f^lNEMAill maţiei, Nicolae Petruţe, ca nişte lingouri de aur.
>ate do- toate domeniile, de faptul destupă şticul furnalului „Aurul" atît de necesar
îte, în că noua calitate a muncii şi rîul de fontă irumpe constructorilor de maşini
ştiinţi- şi vieţii poporului a deve DEVA: Simon Tcmplar zgomotos şi începe să româneşti I
şi cul- nit ţel şi realitate de zi cu intervine (Patria); HUNE
cologi 'ă zi a politicii partidului. DOARA : Expediţia (Mo
vă, în Aşa cum arăta tovarăşul dern A); Procesul de la ceafărului poeziei româ
—
I-Il
seriile
lui de Nicolae Ceauşescu, „marile Niirnberg B); Un gentle- neşti — Mihai Eminescu.
(Modern
nstiin ţoi transformări revoluţionare, men în Vestul sălbatic încheierea săptămînii
'otice remarcabilele realizări în (Flacăra); PETROŞANI: cultural-educative a fost
(Pa-
bobocilor
, ...opor. dezvoltarea economico-so- Primăvara Miracolul (7 No marcată printr-un spec
rîng);
se ideile cială a ţării, în ridicarea iembrie); Cronica adoles © „Mureş, pe marginea tacol ce s-a constituit în-
ca po- nivelului de trai material cenţei (Unirea); LUPENI: ta". In comuna Ilia s-a tr-o adevărată sărbătoare
a fermă şi spiritual al poporului, Sora 13 (Cultural); VUL desfăşurat săptămîna cul- a versului, cîntecului şi
plenar, demonstrează cil puterea CAN : Piedone la Hong tural-educativu organizată
dansului, la realizarea că
Kong
esursele faptelor de netăgăduit jus NKA : (Luceafărul); schimbată sub genericul „Mureş, pe reia şi-au adus contribu
LO-
Statueta
gîndire teţea politicii Partidului (Minerul); URICANI I Combinatul siderurgic Hunedoara. I.a bunele rezultate marginea ta", manifestare ţia formaţiile artistice ale
, i n i m a Comunist Român, forţa po Vine el. fratele meu (Re ale corsarilor liuncdorcni contribuie şi inecnnlcul Alexandru devenită tradiţională, aş comunei, laureate ale Fes
a ţârii, litică conducătoare a în tezat) ; BRAD : SherlocU Kerekeş. La de pupitrul maşinii el de încărcat şi de descărcat piloţii teptată cu interes de cei tivalului naţional „Cîn
cocsificare,
bateriile
preocupă
se
în
cit
executarea
iuă în tregii naţiuni". Holmes_ (Steaua roşie); mal operativă a fiecărei faze de lucru pentru menţinerea ce muncesc şi trăiesc pe tarea României". (Vergile,
>cietăţii. în frunte cu partidul său GURABARZA : Sehereza- în grafic a cocsificării. Foto NICOLAE GHEORGH1U această străveche vatră lia Chifor).
da
(Minerul);
su rsft a comunist, unit, puternic, Răfuiala (Patria); ORAŞTIE şi ; românească. S-au bucurat
Rocco
realităţi cu o concepţie revoluţio fraţii săi — I-H (Fla de aprecierea şi partici © „Certei, străveche j
rtidului. nară clară despre rolul său căra); GERMISARA : O- parea publicului simpozio vatră minerească". în
partidul în societate, în frunte cu raşul de la margine te pentru holuri, mese pen- > nul dedicat măreţei săr cadrul Săptămînii cultu-
de
(Centrul
răspttn- marele conducător al parti creaţie „Cîntarea cultură Româ şi tru televizor etc, Sint pro- ţ bători a zilei muncii, ex ral-educative organizate I
îptuirea dului şi al ţării, tovarăşul niei"); HAŢEG: Rocco şi duse ale unor unităţi cu- 1 punerea „Dovezi ale con de Consiliul comunal Cer- |
i. ,,Tre- Nicolae Ceauşescu, po fraţii săi — seriile I—II noscute în fabricarea mo- , tinuităţii româneşti aflate tej de educaţie politică şi
iciodată porul român, în deplină u- (Daclu); BRAZI: Johan bilei din Braşov, Covasna, j în colecţia de artă a Mu cultură socialistă au fost
>varflşul nitate şi unanimitate, a- Strauss, regele neîncoro Harghita, Bistriţa-Năsăud, ţ zeului judeţean", urmate iniţiate un număr însem
— că sigură, prin munca sa rod nat al valsului ; SIME- l ■ LA ODIHNA Şl TRA- Oradea, Sebeş, Cimpeni şi a de momente artistice a- nat de manifestări cultu
în care nică, ridicarea patriei pe J TAMENT. Peste 350 de bineînţeles, din judeţul ţ decvate. De remarcat, ral-educative şi artistice. !
eu în- trepte tot mai înalte de RIA : Acea pisică bles ţ oameni ai muncii din Corn- nostru. ţ în acest sens pot fi men
vederea progres, de civilizaţie so temată (Mureşul); II.IA : binatul siderurgic Hunedoa participarea la aceste ma ţionate : masa rotundă pe
nifestări a poeţilor popu
ului --‘ti cialistă şi comunistă. Toate pînzcle sus — Iii ra au beneficiat, de la în B APARTAMENTE PEN- j lari din Ilia, membri ai tema „Mineritul — stră
(Lumina).
i soci., - în anul celei de-a 45-a I ceputul anului, pentru re TRU HAJEGANI. De cu- cenaclului Judeţean „Mio veche îndeletnicire a oa
czvolta- aniversări a revoluţiei de facerea forţei de muncă rind, constructorii din Bri riţa". menilor muncii de pe a-'
ţ comtt- eliberare socială şi naţio i sau a sănătăţii, de servicii- gada nr. 3 a T.A.G.C.M. Interesante au fost în- ceste plaiuri", dezbaterea
a rcali- nală, antifascistă şi anti- T le staţiunilor balneo-clima- Hunedoara-Deva au termi tîlnirile cetăţenilor comu „Sarcinile ce revin comu
cstuia". imperialistă de la 23 Au i ferice, Prin sindicat, ei au nat lucrările la blocul C-2, nei cu membrii brigăzi nei noastre în creşterea
5
e ca în- gust 1944 şi al Congresului obţinut bilete de tratament cu 40 de garsoniere. Se a- ştiinţifice care au susţi producţiei agricole şi dez
sau odihnă in staţiunile
i parti- al XlV-lea al Partidului Eforie Nord, Amara, Mo- propie de finalizare şl lu nut intervenţii şi au răs voltarea zootehniei. Con
or sale, Comunist Român, clasa Pentru azi: Vremea va neasa, Vata, Cermlsara, crările de lă blocul 2 - puns la întrebări pe te tribuţia gospodăriilor
ilor să muncitoare, ţărănimea, in fi frumoasă şi va conti Ţinea, Herculane, Predeal, Bucura, cu 52 apartamente. me de educaţie materia- populaţiei la fondul cen
Încălzească.
tn înalt telectualitatea, întreaga nua să fi se degajat, par Scările A, B, C, D sînt list-ştiinţifică, aducînd în tralizat al statului", un
Cerul
va
r, de noastră naţiune, în deplină ţial noros spre sfîrşitul B noi GARNITURI DE terminale, iar Ia scara E sprijinul argumentării concurs „cine citeşte, cu
pentru unitate, dau expresie ho- intervalului. Vînt slab MOBILA, La modernul ma se execută ultimele finisa ştiinţifice filme documen. noaşte", ce au avut loo
îl ţării, tărîrii ferme de a asigura, pînă la moderat din sec gazin „Expo-Mobila" de je. Au început săpăturile tare adecvate. la Certej, Nojag, Vărma-
sudic.
st scop, prin muncă rodnică, înain torul minime vor Temperatu pe bulevardul „Decebal" la fundaţia blocului din Pionierii au călătorit în ga. în colaborare cu Mu
cu
fi
rile
ti critic tarea continuă a patriei pe prinse între 6 şi 11 grade, din Deva au sosit noi gar piaţa Unirii, care va avea lumea mirifică a Deltei zeul judeţean au fost or
lărgeas- drumul construcţiei socia iar cele maxime între 24 nituri de mobilă, care sînt In final 32 apartamente cu Dunării, rememorînd mo ganizate „Colocvii de is
rnioera- lismului şi comunismu şl 29 grade. Dimineaţa, puse la dispoziţia cumpă 2, 3 şi 4 camere, tar la mente ale expediţiilor din torie" şi vizite la expozi
izolat ceaţă.
;id, ca lui. Poporul român scru rătorilor : mobilă pentru blocul C-3, cu 40 garso vacanţa trecută şi urmă ţia de bază din Deva
i demo- tează viitorul cu de La munte, vremea va camere de zi „Lebăda", niere, ritmul construcţiei se rind filmul „Egreta de fil găzduită de prestigioasa
ti-revo- plină încredere în juste continua să se încălzeas '„C âliman", „Florina" şi intensifică. deş", iar colegii lor mai instituţie. Manifestările
parţial
guve tt- ţea politicii partidului, pe că. Cerul va Vînt fi mode \ pentru camere tineret „Rus- mari, uteciştii, au parti au fost urmate de specta
tlăros
ziua.
tuturor care o înfăptuieşte cti rat din sectorul sudic. l tic", „Mini-Song", pentru cipat la întreceri sportive cole ale colectivelor artis
jrea în- neţărmurită abnegaţie. Dimineaţa, izolat ceaţă ) dormitoare şi bucătării, bi- şi seri cuitural-distractive tice locale laureate ale |
a pro- ADRIAN VA51LESCU ţ)o văl. ) blioteci, piese independen- în cadrul cărora a fost Festivalului naţional |
l evocată personalitatea lu „Cîntarea României".
lului a („Scîntria", 6 mai 1989}
