Page 34 - Drumul_socialismului_1989_05

'ig 2 DRUMUL S<X

mm
■mi
I

• 19,00
Dialogul şcoală - unitate economică 19,25 Inck
IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE LA ŞEDINŢA
grame priot
- COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C. C. AL PX.R. DIN 5 MAI A.G. la temelia instruirii practice România în
Copiii c 'tă
Şcoala hunedoreană — contribuţie tot mai activă a viitorilor absolvenţi V*. ciclul
fămînt,
la pregătirea pentru muncă şi viată a tinerilor ste un adevăr bine lităţi din ţară, .am pri­ ducjic i
E cunoscut că în orice mit o scrisoare de mulţu­ sănătate
In perioada de la Con­ roşeni, şantierelor de con­ şedintele Consiliului Na­ cativ prin realizarea, prac­ meserie doar cunoş­ mire pentru felul în care cluburile
gresul al IX-lea al parti­ strucţii de pe întreg cu­ ţional al Ştiinţei şi învă- tic pentru prima dată,, a tinţele teoretice, oricît de absolvenţii noştri s-au in­ tivă în
dului, şcoala hunedoreană prinsul judeţului. Despre ţămintuluî. cuprinderii în treapta a temeinice ar fi ele, nu tegrat în producţie — in­ educativ,
de toate gradele şi-a a- calitatea procesului in- Prin măsurile aprobate ll-a a învăţămîntului liceal, sînt suficiente pentru a fi tervine Voicu Sîrbu, direc­
dus o contribuţie activă, structiv-educativ asigurat de de Comitetul Politic Exe­ curs de zi şi seral, a tu­ un bun muncitor. Iar de­ tor adjunct. Şi rezultatele vers, mc
tot mai însemnată la edu­ către personalul didactic — cutiv al C. C. al P.C.R. din turor absolvenţilor clasei a prinderile practice nu se la faza naţională a con­ 21,50 Tc
caţia prin muncă şi pen­ profesori, maiştri, ingineri 5 mai a.c. se prevede, X-a. Se creează astfel pre­ pot obţine decît lucrînd cursului pe meserii vor­
tru muncă a tinerilor, la — vorbesc cunoştinţele do- printr-o corelare directă cu misele unei etape noî, ca­ efectiv. în scopul bunel besc despre calitatea pre­
pregătirea forţei de mun­ bîndite, dar şi rezultatele dezvoltarea şi moderniza­ litativ superioare, în pre­ instruiri practice a elevi­ gătirii practice. Elevii noş­
că necesare sectoarelor obţinute la ultima ediţie rea economiei, accentua­ gătirea întregului tineret lor, Liceul industrial nr. 2 tri au obţinut două premii
prioritare ale economiei a întrecerilor naţionale pe rea integrării învăţămîn­ pentru muncă şi viaţă, în Hunedoara şi Şcoala pro­ III — Felix Popa, la me­
judeţului — minerit, siderur­ discipline şcolare (59 pre­ tului cu cercetarea şi formarea de cadre cu te­ fesională nr. 3, care func­ canici şi Oltea Gavriloaie,
gie, energetică, construc­ mii şi menţiuni), concursu­ producţia, 94 la sută din­ meinică pregătire profe­ ţionează pe lîngă acesta, la confecţii încălţăminte,
ţii, industrie uşoară, agri­ rilor pe meserii (117 pre­ tre elevij de liceu ur- sională tehnico-ştiinţifică, ambele cu profil de indus­ şi patru menţiuni — Cori- SELEC'J
GRAMUL
cultură ş.a. Despre acest mii şi menţiuni), participă­ mînd să fie pregătiţi prin dar şi politico-ideologică, trie uşoară, dispun de mai na Parteno, la tricotaje, programu
lucru vorbesc miile de ab­ rilor la sesiunile de comu­ şcoli cu profil industrial, de cultură generală. Se a- multe ateliere şcolare. Zcnovia Adam, Nora Ker- Kadiojuri
solvenţi ai celor 28 de nicări şi simpozioane ştiin­ agroindustrial, silvic şi e- dînceşte, deopotrivă, ca­ Dar aceste ateliere asi­ eso, la confecţii îmbrăcă­ presei ; 8
licee industriale, şcolilor ţifice, activitatea de crea­ conomic. S-a hotă rit, de racterul democratic al în­ gură doar o... iniţiere în minte, şi Garofiţa Vincze lodiilor ;
ştiri ; 9,0E
profesionale, precum şi ale ţie tehnico-ştiinţifică. asemenea, ca absolvenţii a văţămîntului românesc. deprinderea viitoarei me­ la ţesători". cuItătoril<
celor două institute de în- Integrarea organică a 10 clase care vor fi cu­ Expresie a grijii perma­ serii. După ce în prima Ne-am oprit apoi la Fa­ dc ştiri ;
într-un j
văţămînt superior din Pe­ învăţămîntului cu cerce­ prinşi in învăţămîntul pro­ nente a partidului şi sta­ treaptă de liceu, elevii îşi brica de încălţăminte Hu­ Cînicce ]
troşani şi Hunedoara. La tarea şi producţia şi-a do­ fesional. - a cărui durată tului nostru, a conducă­ desfăşoară activitatea prac­ nedoara, unde, conform Publicitat
absolvire, aceştia se înca­ vedit, in timp, realismul şi va fi majorată — să ur­ torului stimat şi iubit, tova­ tică aici, ' ei îşi continuă graficului, clasa a X-a F de ştiri ;
drează în producţie, ma­ eficienţa, această orienta­ meze, în acelaşi timp, şi răşul Nicolae Ceauşescu, instruirea direct în între­ se afla îu practică. înso­ social-cct
Muzică u
joritatea dintre ei, aducîn- re fiind puternic potenţa­ învăţămîntul seral. Va spo­ pentru perfecţionarea şi prinderile din judeţ pen­ ţiţi de Floarea Mânu, in­ comoara
du-şi o reală contribuţie tă de gîndirea creatoare, ri, deopotrivă, numărul de dezvoltarea învăţămîntului, tru care şcoala pregăteşte spector la biroul personal, Partidul,
la realizarea sarcinilor de clarvăzătoare a conducă­ locuri în învăţămîntul su­ noile măsuri reprezintă ga­ forţa de muncă : de trico­ şi maistrul care răspunde De la 1 I
taje şi de încălţăminte din
prr- ’nră
plan ce revin unităţilor torului partidului şi sta­ perior, de zi şi seral, în­ ranţia dezvoltării tuturor Hunedoara, ţesătoria de de practica elevilor, Car­ A: in
miniere din Valea Jiului tului nostru, t o v a r ă ş u l deosebi la cel tehnic şi sectoarelor vieţii econo- mătase Deva şi Lupeni, de men Postolache, care ne-a Ca*. fr
şi zona Brad, combinate­ Nicolae Ceauşescu, de în­ economic. mico-sociale, pentru care tricotaje Petroşani, confec­ prezentat fişele de instruc­ cui te-a
diojurnal
lor siderurgice din Hune­ drumările de înaltă com­ Aceste măsuri vor con­ şcoala hunedoreană, şcoa­ ţii Vulcan, „Vidra” Orăş- taj N.P.M. şi caietul de nate ecou
doara şi Călan, termocen­ petenţă ştiinţifică ale tova­ duce la creşterea calităţii la întregii ţări pregăteşte tie. „Colaborarea noastră prezenţă (existau trei ab­ blicitnte ;
tralelor de la Mintia şi Pa- răşei Elena Ceauşescu, pre­ procesului instructiv-edu- cadrele necesare. cu unităţile economice pen­ senţi, pe motiv de boală), trie ; 17,4
catelor ;
tru care pregătim viitorii le-am văzut pe fete la 20,00 Rad
absolvenţi — ne spunea lucru. Mioara Stanciu lu­ La sugesi
Grijă pentru acurateţea exprimării Paraschiva Cîndea, di­ cra la maşina de tras zi Intr-o poc
Alături de fiinţa naţio­ va acestor tendinţe' strică­ rectorul liceului — este vîrf, Petrina Ghetel şi citate ;
muzicala;
nală, poporul român şi-a toare de limbă. bună. Pentru instruirea Mihaela Berzea aplicau letin dc
apărat cu străşnicie, de-a Două mijloace ne stau- teoretică şi practică de capace la tocuri, în timp
lungul istoriei, limba, slă­ la îndemînă nouă, cadre­ specialitate, acestea ne a- ce colegele lor Haânalka
vită pentru virtuţile sale lor didactice, pentru a sigură ingineri şi maiştri. ITajdo şi Otilia Năstase.
efectuâu fixarea tbcurilor,
Prin intermediul lor pro­
în versuri memorabile de conştientiza elevii asupra operaţie migăloasă şi pre­
toţi marii noştri poeţi. incorectitudinii unor con­ curăm materia primă ne­ tenţioasă. Cuvinte de laudă [ « I N
Este un act de patriotism strucţii sintactice. în pri­ cesară realizării planului
pentru noi, cei de astăzi, mul rînd, definirea terme­ de producţie, a cărui va­ la adresa absolvenţilor Li­
strădania de a păstra şi nilor. cu care operăm, prin loare este destul de mare. ceului industrial nr. 2 şi intervine
DEVA:
transmite nealterată gene­ enumerarea completă, pre­ Şi, desigur, asigură elevi­ Şcolii profesionale nr. 3 DOARA :
raţiilor viitoare limba moş­ cisă, exactă a tuturor sen­ lor noştri condiţii de pre­ Hunedoara am auzit şi la dern A)
tenită de la strămoşi. surilor cuvintelor între­ gătire practică direct la întreprinderea de tricotaje Niirnberţ
1
Un fapt incontestabil buinţate greşit, cu ajutoru liniile de fabricaţie. Pro­ Lip lînă, unitatea patro- (Modern
este că limba română, în unui dicţionar. în al doi­ bleme avem doar la Lu­ natoare. în ambele unităţi men în
(Flacără)
dinamica ei. îşi sporeşte lea rînd apelarea la tipa­ peni, pentru care pregă­ industriale se aprecia că Primfivar
în toate compartimentele rele sintactice obişnuite tim prin şcoala profesio­ relaţiile cu şcoala care le ring); b
mijloacele ce le pune la ale limbii române în care nală o clasă de mecanici, pregăteşte forţa. de muncă iembrie):
c t - ( l
îndcmîna vorbitorilor pen­ elementele de vocabular fo_ şi care nu pot efectua sjnt bune, dar vor trebui Sc ,3
tru a-şi exprima nitqnţjţit losite — „a face" în cazul practica în producţie, la intensificate în perioada CA in : I
gîndurile şi sentimentele. nostru — să aibă în con­ viitoarele locuiri de muncă următoare în spiritul sarci­ ICong (L
Vocabularul şi chiar sin­ textul respectiv • înţelesul Concursurile pe meserii reprezintă, în flecare an, pen­ întrucît nu li s-au creat nilor stabilite la şedinţa Co­ NEA : ă
industriale
băncile
(M
mea
taxa — cunoscută fiind ca care le este propriu. Uti­ tru tinerii al afinii pe îndcmlnărll liceelor cunoştinţelor un serios încă condiţii bune de ca­ mitatului Politic Executiv LA: Pro.
pro­
examen
maturităţii,
şi
lor
rezistentă la-inovaţii — au lizate succesiv, cele două fesionale, al pregătirii temeinice pentru muncă şl viaţă, zare şi masă". aii C.C. al P.C.R. din 5 mai berg —
progresat mult. Dispunem mijloace converg în forma­ spre a deveni constructori conştienţi şi devotaţi ai societă­ „De la Tîrgu Frumos, a.c. resc); A
de numeroase cuvinte noi, rea convingerilor că actul ţii socialiste pe păinîntUI patriei. pentru că noi şcolarizăm şitul nop
iar fraza a devenit mai comunicării nu este efi­ Foto NICOLAE GHEORGHIU tineri şi pentru alte loca­ VIORICA ROMAN urican: (Re
tiu
suplă, s.ub impulsul înnoi­ cient dacă mijloacele de Rămăşag
tor al creaţiei. exprimare nu sînt selec­ şle); OR
Din păcate, însă. noi tate într-un mod adecvat (Patria);
sensuri ale anumitor cu­ situaţiei. Rljiertoriul promovat de colectivele artistice — caldă săi —
GERMIS.
vinte ni le propun unele Grija pentru acurateţea Tcnnesse
„inovaţii" lexicale. Am în expresiei, pentru concizia pledoarie îu favoarea educaţiei patriotice, de cui tu
vedere spre exemplu con­ cu care sînt exprimate „Cînturei
strucţii sintactice: „face ideile trebuie să stea în BRAZI :
către mine"; „face acesta" atenţia tuturor vorbitorilor revoluţionare a elevilor mea dez;
Sufletul
„şi face acela", frecvent de limba română şi .mai geniu al poporului nostru — C.P.S.P. Petroşani, („Sîntem ley (Ci
utilizate de elevi, şi chiar ales a slujitorilor şcolii. Şi, şi Peste petru mii ile au pionieri de Criş ţării»), („Cîntcc pentru Mihai Emlnescu. al ţării viitor" de Mihai şi creaţie
pionierii
Pe­
C.P.S.P.
urcat
hunedoreni
elevi
de adulţi,- mai ales cînd se pentru că gradul de cul­ ireplelc scenei în cadrul troşani („Cutezători urcăm Cîntecul patriotic, revolu­ Băduiescu), liceele pedago­ nici");
relatează evenimente ce tură a fiecăruia se reflec­ fazei republicane a Festi­ spre viitor"), nr. 1 Simerla ţionar contribuie de fiecare gic Deva („Frumoasă ţară" Ballou p
Toate
atmo­
crearea
crea­
Bercea,
su­
„Cîntarea
s-au desfăşurat în ritm tă cu precizie în modul valului naţional perioada de („Unirea nr. — 2 mugure de („Te dală la înălţătoare, unei profun­ de Gheorgho economic Petro­ (Lumina
tor
local),
flet"),
Slmcria
dc
sfere
Atît
României".
trepidant. Evident, aseme­ său de exprimare orală şi. pregătire a amplei întreceri, cînt ţară"), nr. 1 Deva („Un dă trăire emoţională, de şani („Cîntcc pentru patrie"),
nea „inovaţii" sînt greşeli. scrisă aste de datoria noas­ cit şi desfăşurarea ei pro- vis de veacuri s-a-mplinlt"), dragoste şi ataşament faţă C.P.S.P. Orăştie („Spre co.
constituit
.Elevii, cu candoarea pro­ tră, a cadrelor didactice, priu-zlsă etapă s-au importantă în- mimjsm păşim cutezători"
do Ion NIcorescu) ş.a.
do
tr-o
prie vîrstei, şi le însuşesc să folosim toate mijloace­ educaţie patriotică, revolu­ O puternică mîndrie pa­
şi le folosesc destul de le de care dispunem pen­ ţionară a tinerilor, în pri­ FESTIVALUL NAŢIONAL triotică n generat aduce­
a
folclorului
frecvent. tru formarea multilaterală mul rînd prin intermediul rea în scenă eînteculul şl
hunedorean,
a
promovat
Asemenea construcţii, ne­ a elevilor, cu un larg ori­ repertoriului şi eînteculul, a — tea­ a dansului popular specific u-
versului
fireşti pentru specificul zont de cunoaştere şi o trului politic, dansului te­ nor distincte vetre folclorice Pentru
cele
ale
limbii române, au luat gîndire logică. matic şi popular valorificat cum ar fi pădurenilor, Văii fi predoj
Za-
Mureşului,
s-a
naştere, probabil, dintr-o Cultivarea limbii, aşa —, prin care patriei adus un randului, momîrlanllor, Stre- cu cerul
izola
socialiste
omagiu
cald
tul
falsă analogie cu unele cum afirma Mihai Emi- şi partidului, oamenilor şi iului, Ţării Haţegului. Obi­ cu cara.
a
dintre sensurile de bază nescu, este „criteriul civi- faptelor lor, conducătorului ceiul popular rindul adus în a- Vintul \
său,
tenţie,
la
bogata
vizionar
înţelept
al
ale verbului „a face" cum lizaţiunii unui popor (.. ), dului şl şi statului nostru, parti­ spiritualitate a satului de din ves'
to­
minime
Industrial
nr.
De­
sînt „a determina", „a con­ un element esenţial, ba varăşul Nicolae Ceauşescu. Liceul („Pămînt etern"), 3 recita­ de patrie şl partid. Revela­ u- totdeauna. Cu aceeaşi nea­ între 7
pentru
toare
constituirea
va
vinge", „a obliga", din do­ chiar Un criteriu al cul­ Efectele educaţionale au fost torii de la C.P.S.P. Deva nei astfel do stări de spirit semuită purtat costumul mîndrie cele ma
şi
plăcere
fost
a
popu­
emoţia
artistică
rinţa vorbitorilor de a con. turii". Şi noi, cei chemaţi întregite a dc cuprins deopotrivă („Ceauşescu — Omul" do a fost evoluţia formaţiilor lar împodobit cu tricolor. 28 grade
ţa se v
care
centra expresia verbală, să veghem la păstrarea interpreţi şi public alcătuit Alexandru Andrlţoiu, „Ţara" corale 5 de la şcolile generale Laolaltă, aspectele semna­
Hunedoara
Ana
şcolile
nr.
Blandlann),
iubim
de
(„Te
pentru a economisi timp purităţii limbii române, în marca lui majoritate din generale nr. 3 Dcvu („Laudă din suflet, Romănlc“ de Ion late constituie o caldă şi La m
roşii
cravatelor
în relatare. Au rezultat trebuie să formăm la elevi purtători ni precum şi tineri drumului drept" dc XcotH YJnţilă, „Ţara mea" de convingătoare pledoarie viitor pen­ a fi predi
intensificarea
tru
în
cu
tricolor
însă construcţii care. deşi deprinderi de exprimare utecişti. Balş), Tîrnava da Crlş („Ţa­ Vasllo Spăiărelu, „Cîntec activităţii artistice la nivelul să, cu
nouă"
incidente, dăunează per­ şi scriere corectă, nu pu- O contribuţie educaţională ra mea" de Eugen Evu), dulce, doină van), nr. de şcolilor primare, gimnaziale, După a i
1
averse
Gheorgho
8
Baza
dc
din judeţ — mo­
şl liceelor
Crlş
fectei clarităţi pe care tre­ lom gîndi altfel. însemnata şi-au adus colecti­ Bala lut Avram („La mormîn- Hunedoara („Imn neatârnă­ dalitate eficientă de edu­ de dese
Iancu"),
sau
tul
buie s-o aibă exprimarea vele de montaj iiterar-muzi- spectacolul de muzică şi rii" de Alexandru Pascaru), caţie patriotică, revoluţionara Vîntul ■
cal, recitalurile dc poezie
gîndurilor şi a sortimen­ Prof. LEONTIN BIRIŞ, patriotică dc la şcolile ge­ poezie prezentat <ie C.P.S.P. nr. 8 Deva („Ce! mai buni a elevilor. Izolat c
telor Firesc este. aşadar, Şcoala generală nr. 5 nerale nr. f, Pctrila, Tîrnava Deva dedicat creatorului dc copil" de Ion Mlclca), MINEL BODEA
să luăm atitudine împotri­ Hunedoara