Page 38 - Drumul_socialismului_1989_05

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Vibrantă unitate Laudă făuritorului de sine TEIEV

• 13,00 T’
Vibrantă unitate <le gînd ţi dc voinţă Laudă celui ce arde asemeni poetului La sfîrşit di
% \\M f1/w In uriaşul salt al Epocii de glorii, la muncile .fără-ntuneric ale patriei. * Ţară mîr
Muncitorului scump la vorbă
Pc traiectorii noi de biruinţă Celui ce poartă cămaşa de azbest dragă. Mu
Şi celui ce smulge din munţi minereu, Iară * Rom
Urmăm destinul marilor victorii. lîolta frunţii firesc se declină rcască * H
pîinii deplin meritate. zical cu Ane
Laudă celui ce-şi face un semn din * Din unive
Şi gîndurile noastre sînt tezaur aceste .'ui r „jmat *
Dc împliniri, la-nalta ctitorie. poeme, prin demnitate. < i„.C-iudia lui
Setei ce-şi modelează izvoarele, Un debut p>
prin
Nu
! Romanul unei bătălii naje apoi, pentru că ele Desăvîrşită-ţi este Epoca de aur palmei şi frunţii lor — cărţi de muncă. tate : Mihai
perso­
savoare).
revista „Fan
- cu excepţia com andan­ Tu ţara mea, frumoasă Românie! Laudă făuritorului de sine —
Omului, semen al meu. mccul unui
tului Dino Sinojm eri şi a
Scriitorii m ari lac celebri­ term ediul unei unităţi de Filmoteca d
cuplului Adrian— M iriam —
tatea popoarelor m ici. Cit partizani care are m isiu­ ION TĂG1RŢA EUGEN EVU Melodii ini
sînt uşor schem atice. Prin
de puţine şi de neînsem ­ nea să elibereze clădirea Mircla Vc
atm osferă, in schim b, cu
nate lucruri am şti despre Radiodifuziunii şi să încea­ 14,45 Săptăi
prisosinţă. O atm osferă de
norvegieni dacă n-ar li pă em isiunile prin vocea o 15,00 Inel
o rară autenticitate şi plas­
fost Ibsen şi Knut Ham sun, Albaniei libere. Acţiunea e gramului. ©
ticitate, care ne dezvăluie
despre suedezi Iară Selm a dram atică şi palpitantă şi Eminescu şi Transilvania |!J jurnal a 19,:
substraturile, altfel invizibile,
Lagerlof, despre sirbi lără se interferează discret cu lor, sub roşi
poate insesizabile, ale unei
Ivo Andrici, despre grecii două filoane erotice : unul, suri patrioţii
lum i necunoscute : atm o­ Ultimul mare romantic eu­ cătoriie tăinuite ale bacilor, care conjugate, voi arunca
de azi fără Kazantzakis ! abia sugerat, al idilei din- nare e 19
sfera de cam araderie din­ ropean, reprezentantul cel pe căile dorului şi ale dra­ lumini asupra cîtorva dintre
Cit de puţin am şti des. clopedit
tre partizani, atm osfera de mai autentic al spiritualităţii gostei. Şi în acest univers creaţiile literare ale marelui
pre albanezi, aceşti aproa­ artistic,
panică, avind varii m ani­ româneşti, Mihai Eminescu românesc, pentru care ini­ poet. Şi chiar dacă aces­
pe vecini, aceşti aproape festări, din casele m arii soare"
rude cu noi prin etno- rămîne şi cintăreţul cel mai ma marelui poet a bătut cu tea n-au ajuns toate la faza nai •
burghezii sau cea de pe
geneză, dacă nu s-ar li inspirat şi entuziast al ma­ putere din fragedă vîrstă, de finisaj poetic, ele îşi păs­ muzicali
străzile capitalei, cea de trează întreaga lor semni­
ivit şi nu l-am li tradus suspiciune dintre Adrian şi rilor idealuri şi aspiraţii ale Transilvania, străvechi lea­ HP'-'WB
tre partizana Teuta şi ca­ întregului nostru popor. Pu­ găn de istorie şi legendă, a ficaţie pentru cunoaşterea
pe Ism ail Kadare, cel m ai M iriam , cea de falsitate de
im portant scriitor al lor şi m aradul ei Sherif, celălalt, la recepţiile cercurilor con­ ţini sîn-t creatorii noştri de ocupat un loc de seamă. ansamblului şi a piscurilor I K fi A
al iubirii tragice şi im ­ Dacă nu ne-ndoim că artei eminesciene.
unul dintre m arii proza­ ducătoare fasciste, cea de artă literară la care con­
1
pure dintre M iriam , crai­ „Ţara de dincolo de păduri' SELEC
tori ai literaturii europene febrilitate şi sobră bucu­ ştiinţa unităţii, solidarităţii GRAMUI
contem porane ! L-am cu­ nică radio, şi scriitorul rie a pregătirii prim ei em i­ şi mîndriei naţionale să fi cu reliefu-i multiform, cu Prof. IONEL GOLCEA programi
noscut intii pe Generalul Adrian Gum a care va ştir- siuni libere, totul in at­ apărut atît de timpuriu şl cu pitorescu-i de neasemuit - Kaciiojur
şi prin a se sinucide, ne- ce-l cucerise total pe Băl - presei ; l
armatei moarte (1973), ro­ m osfera ceţoasă, um edă şl atita pregnanţă ; puţini sînt lodiiior ;
putindu-şi suporta laşita­
m an solid şi de un stra­ rece de noiem brie, fulge­ aceia în mintea cărora pa­ cescu — va fi reţinut aten­ CRONICA FILMULUI^ ştiri ; 9,
tea şi indecizia. Scris in dio : 10
niu dram atism , pentru ca rată de scurte retrospecţii, tria să fl prins contur atît ţia marelui poet, ne place
1975, beneliciind deci de o şt' '0
să-i reîntilnim acum , cu cum ar li cea asupra fugii de clar şi cu atita putere a crede că şi spiritualitatea fo
perspectivă de treizeci de
prilejul recentei traduceri ani asupra evenim entelor, regelui Zogu sau a aten. ca Ia creatorul „Luceafăru­ transilvană de care Emi­ „Chiriţa in laşi" litt>» v A i
a rom anului O capitala in rom anul captivează in pri­ latului îm potriva lui Victor lui". Căci e fapt cert că nescu se pătrundea de tim­ letin de s
ţările
noiembrie (Ed. M ilitară, Em m anuel. Scris cu dega­ pentru Eminescu patria se-n- puriu, prin lectură şi înde­ Aşa cum îi stă bine unei
m ul rind prin atm osferă şt transcrieri moderne de co­ Muzică ii
1989). Cartea, lără să de­ jare, cu forţă, cu tragism tindea de-a lungul ambelor lungi peregrinări, a implicat blicitate ;
abia apoi prin acţiune şi şi cu reţinut um or, cu O medie muzicală clasică, fil­ marca
păşească două sute de personaje. Nu prin acţiune, versante ale Carpaţilor, pînă gîndirea poetului. mul, regizat de Mircea Dră- 13.00 De
pagini, loarte sobră şi pentru că ea este in liniile scriitură, deci, in care se la Marea „cea mare°, pe­ A relua toate episoadele găn şi scris, uneori în li­ Avanprcr
concentrată, reuş'eşte să ei m ari previzibilă : tirana sim te de la o poştă, cum ste tot pe unde au răsunat de biografie eminesciană ar teră, alteori în spirit, de 15,15 Mu
ne ofere im aginea extrem va fi eliberată, iar Radio­ s-ar zice, gheara leului, trilurile străvechii doine şi fi desigur fastidios; cercetă­ Draga Olteanu Matei, are pretutind
lQguri
de pregnantă a ultim elor difuziunea, cu stingăcia şi rom anul lui Ism ail Kadare dulcele viers al „Mioriţei". tori de mare prestigiu un generic garnisit cu flo­ lî, '«Jiojuri
zile din bătălia pentru eli­ stingism ul inerent copilă­ ne prilejuieşte nu num ai o In ciuda unor delimitări Călinescu, Perpessicius, Zoe ricele rOz şi păsărele „?ioc i-i ale E
berarea Tiranei, produsă la riei oricărei revoluţii, va lectură agreabilă şi - tonică, istorice, poetul a conceput Dumitrescu Buşulenga ş.a. - în cioc" aşezate pe ram. Epoca Ni 15
17.00
altfel
ci
perspectiva
şi
17 Noiem brie (17 Nentori I) incepe din nou să emită inaccesibilă — asupra uni­ „dulcea Românie" ca un au făcut-o la timp şi cu Reîntoarcerea pe ecran 17,05 Ml
1944. Epopeea — căci Ori­ (m om ent pe care Kadare tot, una singură, peste ape desăvîrşită competenţă. De­ a personajului care a fă­ dumncavi
versului unei Albanii abia rele serii
ce luptă de eliberare are are bunul gust de a-l reda bănuite. şi munţi pe care adolescen­ taşarea, totuşi, a cîtorva ele­ cut faima teatrului, româ­ nai ; 21
atributele unefr epopei - lără incrincenare, dim potri­ tul entuziast le-a străbătut mente biografice ar dezvălui nesc în secoiul ml XlX-lea, dv. ; 22,t
este reconstituită prin in­ vă, cu un um or plin de RADU CIOBANU \ cu piciorul sau călare, pe neîndoios elemente de bio­ a rubensicnei isprăvnicese 22,10 Spo
ment
po<
I drumuri străvechi, prin tre- grafie spirituală eminesciană, despre care George Căli­ na ; 23,1 o
nescu scria că este o co­ 23,55—21,0
ştiri.
chetă bătrînă, dar şi mamă
bună, burgheză cu dor de
parvenire şi bon juristă, o
inteligenţă deschisă pen­ L«JN
Studioul artelor" tru ideea dc progres, con­
DEVA:
99 tesă de Escarbagnas si o Intervine
madame Angot, se face în- DO AP •; :
Cele treizeci de ediţii ale unele m om ente em oţionan­ tr-o atmosferă de dulce dr
„Studioului artelor" la Hu­ te de evocare a geniului voioşie. Aspiraţia ei la un N erg
(iViw-ern
nedoara ne prilejuiesc con­ poeziei rom âneşti, urm ind ginere „protipenda" prin­ men In
sem narea cîtorva conside­ a program a şi altele... Din de viaţă intr-un voiaj cu (Flacăra);
raţii pe m arginea desfăşu­ num eroşii realizatori ai ce­ căţel şi purcel, dar nu un Primâvar;
rării lor. M anifestarea, rea­ lor 30 ide ediţii, dem nă de voiaj aiurea, ci tocmai la ring); M
icmbric);
lizată, cel puţin lunar, sub­ am intit este activitatea Joşi, cale dc zece poşte. ritului ,
scriind tem atic calendaru­ desfăşurată de Petre Sân- Filmată într-o viziune (U n i r e
lui evenim entelor istorice, duţ şi Geni M axim (actori), „de apropiere", „călătoria" Sora 13 (
politice şi culturale, verita­ prin frînitura de veac îşi CAN : P
Nicu Sekely (chitară clasi­ Kong (Eu
bil am fiteatru al artelor, lasă mai greu vizibil re­ NEA : M
că), „Trio-jazz" — „Con­
şi-a ciştigat o binem erita­ lieful, intrigile se împle­ mea (Ml
fluenţe", grupul ,,Canon", LA; Proci
tă apreciere la Hunedoara. tesc anevoie, personajele berg — i
recitatorii Diana Boboc,
Im portant este şi faptul că foiesc, faptele abundă, insă rose); AN
Alina Com şa, Carm en Za- lipseşte ritmul care să or­ şitul nopţi
şi-a atras un public loial, URICANI:
haria, Gabrielei Brănescu doneze totul. Chiar dacă
receptiv, avizat, dornic de tiu (Reti
şi losil Perene (arte plas­ există belşug de încurcă­ Hămăşagu
cunoaştere. Ediţiile „stu­ tice), tinerii poeţi: Virgiliu turi, urmăriri, învîrteli, la şic) ; ORA
(Patria);
dioului" şi-au alcătuit afişele Vera, Dum itru Burduja, M l- propriu şi la figurat, mo­ săi - 1
num ăr de num ăr, 'îm pletind reia Vlădescu, Qvidiu Bă- mente vesele, arii şi cu­ GERMISA
Tennessce
jan, Geo Voinescu, Danie­ plete, travestiuri, leşinuri
poezia cu m uzica (folk, şi păcăleli, romanţe şi se­ dc cultur
la Rădos, Alin Făt, Anca Ansamblul „Doina Mureşului» al Centrului <Ie cultură şi creaţie „Cintarea Româ­ „Cintarea
jazz, populară), dar şi cu niei» Orăştic, in timpul unei apreciate „confruntări» cu publicul. renade, lipseşte cîte ceva HAŢEG :
Oegaru, a eseistei prof, Foto NICOLAE IOVESCU
teatrul, recitalul de poezie din ceea ce exista şi se mecat (I
M arioara Aslău, prolesori! vedea în teatrul dramatic Departe
şi m uzică clasică, diapo- lănţuilă ;
Lucia M ărginean, Tiberiu al bardului de la Mirceşti. Su ti etul r
ram a şi film ul docum entar, Veselia cupletelor este mai ley (Cen
Fazakas ş.a. Cunoscuţi şi
toate acestea fiind prezen­ temperată, învîrtirea ne­ Şl creaţie
apreciaţi de publicul hu- Scena şi oamenii ei alei»); SI
tate prin scurte com enta­ bună în dans este mai ' ballou (IV
nedorean, aceştia şi alţii mult caricaturală decît Toate pin
rii privind receptarea artei, cultură românească", pe mulţi activează şi în noua (Lumina).
se intilnesc in cocheta sa­ Reînnoit în precedenta naturală, iar ritmica aces­
'îndeosebi din partea tine­ ediţie a Festivalului na­ scenele aşezămintelor din formulă a formaţiei, au tor comedii nebune care
lă „Studio" a Casei m u­
rilor. Rodnice s-au vădit ţional „Cintarea Româ­ numeroase localităţi. adus lauri aşezămîntului dau naştere unei ,,plăcute
nicipale de cultură perio­ niei", ansamblul „Doina Marele premiu obţinut cultural. Vrei
deopotrivă unele schim buri emoţii arheologice" s-a
dic, pentru a ne îm părtăşi Mureşului" din Orăştie de orchestră la festivalul Dansatorii, membrii ta­ domolit. Accentul cade
de experienţă cu cenacluri rafului, soliştii vocali şi
din frum useţile creaţiei ta­ îşi trăieşte -viaţa artis­ „Luţă Ioviţă" de la Ca­ acum pe comicul de lim­
din Valea Jiului, Deva, ori tică participînd intens la ransebeş şi locul III ocu­ instrumentişti oameni ai baj, stors de rîs pînă la Pentru ;
lentelor afirm ate sau in
cu invitaţi din judeţ, de la manifestările oraşului şi pat de ansamblu la fes­ muncii în unităţile eco­ ultima picătură. Rămîne fi caldă, i
curs de afirm are pe m areo tivalul „Carpaţi” de Ia nomice orăştiene — con­ riabil, ma
reviste de specialitate, din­ judeţului. In 1988 a înre­ extraordinarul personaj, în noaptea
scenă a Festivalului naţio­ Curtea de Argeş vorbesc tinuă tradiţiile culturale film şi în viaţă, care este Vîntul va
tre care am intim cu em o­ gistrat frumoase evoluţii la modera
nal „Cintarea Rom âniei", In cadrul spectacolelor elocvent despre calitatea ale oraşului. In reperto­ Draga Olteanu Matei.
ţie „Intilnirile Luceafăru­ evoluţiilor formaţiei Cen­ riul muzical şi de dan­ Temperatu
Ei răspund astfel înaltelor festive prilejuite de eve­ Dar ne-am luat cu vor­ vor fi cu
lui", deosebit de utile ce­ trului de cultură şi crea­ suri, alături de piese spe­ ba şi n-am observat că şi 15 grad
chem ări ale tovarăşului nimentele politice ale a- ţie „Cintarea României" cifice zonei., figurează şi xime intrt
naclului, tineretului şi ele­ nului, la Tîrgul fetelor de peste Chiriţele de pe ecran
Nicolae Ceauşescu, pentru din Orăştie. O prezenţă melodii şi jocuri din judeţ s-a cam lăsat oboseala. de.
vilor, cit şi oam enilor m un­ la Găina, cît şi în emi­
făurirea unei arte noi, de ţinută are ansamblul şi din Transilvania, in­ Şi gata filmul şi hai să La munt
cii de la fabricile de în­ siunea Tv. „Cintarea şi în actuala ediţie a Fes. terpretate cu aceeaşi mă­ mergem acasă bucuroşi. Cer varial
creată şi afirm ată de oa­
călţăm inte, tricotaje. Anul României", reaLizată în. tivalului naţional „Cinta- iestrie şi dăruire de Bucuroşi că l-am zăniit de cursul du
m enii m uncii. judeţul Hunedoara, în posibile a’
sărbătoririi centenarului vea României", după ce membrii ansamblului. cîteva ori pe veşnic veselul şl descâr.
Em inescu a prilejuit deja G. STREIANU săptă mîna cultural-edu ca. în precedentele, dansa­ Alecsandri. Vînt. mod<
tivă „Orăştie — vatră de torii orăştieni. dintre care V. R.
vest.
GHEORGHE POGAN