Page 42 - Drumul_socialismului_1989_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I

j jj|
Despre cei care dau personalitate aşezărilor CAMPANIA AGRICOL/ UE n Tele\

„Avem deputaţi buni, oa­ vom achiziţiona azi, pe Cornelia Florea, Mariana •• o DUMIN1C
m eni care se integrează cu baza contractelor Încheia­ şi Aurelia Moise au spri­ • 11,30
responsabilitate in reali­ te, vom ajunge la 90. In jinit efectiv construirea Mobilizare bună, ritmuri susţinute la întreţinerea lor * Telefi
zarea sarcinilor ce revin ceea ce priveşte proble­ punctului sanitar". ghiozdan: „<
circum scripţiei electorale, m ele de gospodărire, avem Aflăm că el Însuşi a şi clovnul
aşezărilor de care răspund in plan să extindem con­ predat la fondul de stat culturilor şi recoltarea furajelor pisodul 2 4
— ne spunea Constantin ducta de apă potabilă la pînă in prezent jum ătate
tricolor, la
Cotar, prim arul com unei locuinţele populaţiei. Lu­ din cantitatea de lapte (Urmare din pag. 1) lizată pe 15 ha din cele faţă de 245 ha. Astfel, 12,40 Viat
Certei. Pe agendele de crarea se va executa prin contractată pe 1989 şi că 20 ha cultivate. Victoria mecanizatorii loan Boglea 13 a - Telex
n
t
lucru ale unora dintre ei, contribuţia cetăţenilor din vrea să depăşească 1 000 canizatorul loan Vasilcniuc Pop, preşedintele unităţii, şi loan Alionescu au exe­ bum dumiri
cum sint Cheorghe Danu circum scripţia electorală al de litri predaţi de la o executând deja şi rebilona- evidenţia pe cooperatorii cutat întreţinerea mecarfi- cert de pr
din Nojag, Ion Podean ŞÎ cărei deputat sint". vacă, fiind un bun exem . rea a doua pe suprafeţele Gheorghe Frenţoni, Adam că pe 80 ha, iar coopera­ vara unui
M aria Popa din Vărm aga, Despre activitatea ob­ piu şi in participarea la uinde acest lucru se im­ Hellerrhan, Emilia Vălean, torii din brigăzile con­ reştoan: (
Nicolae Halga din M ăgu­ ştească a delegatului să­ schim bul de m ărfuri intre pune. De asemenea, s-a Gheorghe Dumbulcu-Zefir, duse de Brînduşa Neiconi Ţară cu ni
ra, Viorica Ess din Săcă- tesc Cheorghe Danu ni se sat şi oraş, prin m agazi­ trecut şi la prăşitul ma­ loan Frenţoni şi Gheorghe şi Aurica Pcitroiescu au Moment po
rim b şi M iron Nelega din vorbise frum os. Dorind să-l nul general ; il frăm intă în nual al cartofilor, lucrare Dumbulcu din Ruşi, Au- prăşit manual mai mult de soare *
Bocşa, se allă in perm a­ cunoaştem , să purtăm un prezent unele problem e, care, pînă ieri, era execu­ relian Coceag, Tibcriu Mu- de 40 hectare. mate * Pa<
nenţă propunerile, opţiunile scurt dialog despre acţiu­ respectiv o m ai veche do­ tată pe 10 ha. solini, loan Vasiu, Maria O formaţie compusă din ce din umo
cetăţenilor, reţinute cu pri­ nile pe care Io-a organi­ leanţă a sătenilor — m o­ O dată cu oprirea ploilor Cîra, Teodora Rotar şi două combine de recoltat * Ilustrate
lejul intilniriior de lucru zat şi pe care le are in dernizarea drum ului ce s-a intrat eu forţe sporite Maria Moldo van din bri­ „E" şi şase remorci era jară * Tel
cu aceştia. Delegaţii .să­ leagă aşezarea de salul Ia întreţinerea mecanică şi gada Ocoliş. antrenată la recoltatul, cununa cîn
teşti, care reprezintă de Deputatul — centru de com ună, dar şi manuală a porumbului, La C.A.P. Bretea Româ­ transportul şi însilozatul nesc * Ma
lapt „prim ăria" in satul la înălţimea gospodărirea şi păstrarea care în această unitate nă, unde, de asemenea, orzului masă-verde. Atît ecranului *
respectiv, au „priză" la curată a cursului văii ce ocupă o suprafaţă de 122 mecanizatorul Gheorghe Constantin Manole şi loan muzical * î
răspunderii traversează satul. Prim a —
oam eni. Prin iniţierea, coor­ ha. Mecanizatorul Traian Cîrje a încheiat primul Gîrza, mecanizatori care spectatoruli
donarea şi m obilizarea la mandatului ar putea fi realizată cu Barbu a efectuat praşila rebilonat al cartofilor pe munceau la volanul com­ chiderca p
unele acţiuni gospodăreşti sprijinul m inei; cea de a mecanică pe 25 ha, iar toate cele 64 ha cultivate, binelor, cît şi Eleodor Mo- 19,00 Teleji
încredinţat doua insă este o problem ă
şi chiar educaţionale, ei cooperatorii din brigăzile s-a început de cîteva zile roşan, Vasile Şumulanschi, Cîntarea
contribuie electiv la m a­ ce ţine doar de bunăvoin­ Ruşi şi Ocoliş au săpat praşila manuală, care — Petru Nic.şa, Doinei Ones- magiul Jâri
terializarea obiectivelor ce perspectivă ne-am depla­ ţa fiecărui locuitor. Din buruienile de pe 15 ha. sublinia Gelu Buzdugan, cu, Ştefan Borteş şi loan rului iubit
şi le propun îm preună cu sat, im preună cu M aria păcate, există încă o idee Atît vineri, cît şi sîmbă- preşedintele unităţii — Topor, care asigurau trans­ artistic: „Pc
obştea, in lolosul aces­ loniţă, secretar adjunct al preconcepută a sătenilor, tă am văzut aici numeroşi este la această dată în­ portul recoltei în baza goste" • !
teia". Com itetului com unal de „de a arunca la vale tot oameni muncind cu sapele cheiată pe 15 ha. Bine s-a furajeră, se străduiau şi nai.
ce prisoseşte, toate rezi­
loan M oise, vicepre­ partid, la gospodăria sa în tarlalele de porumb, de acţionat la prăşitul po­ reuşeau să menţină rit­
duurile din gospodării".
şedintele biroului executiv din Nojag. „S-au făcut cartofi şi soia, unde prima rumbului, cultură care muri bune de luciu la LUNI,
Dovedind o inaltă în­
şi deputat in circum scrip­ m ulte lucruri bune in sat praşilă manuală este fina­ ocupă aici o supra­ recoltat. « 19,00
ţelegere a m andatului ce
ţia electorală nr. 1 Ccrtej cu sprijinul statului şi Prin 19,25 Ctito
organizase chiar in ziua participarea oam enilor — i-a fost încredinţat, Cheor­ de aur •
docum entării noastre o ne spunea Gheorghe Danu. ghe Danu se află in per­ Organizare temeinică pentru pentru toţi
m anenţă in m ijlocul pro­
bază de preluare a m ieilor. Sint finalizate lucrările la dus* - pi
blem elor ce frăm intă ob­
Işi propusese să electueze un nou punct sanitar, rita. 2
ştea. Îm preună cu cei care
deplasări in toate satele, ne-am propus să reparăm desfăşurarea păşunatului folcloric *
l-au ales şi care-l num esc
dar era neliniştit că în- clădirea Centrului de cul­ gramul de
„prim arul satului" şi-a în­
tirziau delegaţii de Io tură şi creaţie „Cintarea modernizar
scris in planul de im e­ (Urmare din pag. 1) ne-au fost repartizate pe categorii de vîrstă şi greu­
Întreprinderea de indus­ Rom âniei", să gospodărim Jilor Ţârii
diată perspectivă şi alte mai mulţi ani, avem reali­ tate. Fireşte, pentru fieca­
trializare a cărnii Deva. cit m ai bine uliţele şi in­ lumea ca|
acţiuni cum sint prim eni­ cu lapte au rezervate pă­ zate toate amenajările ne­ re categorie, păşunatul este
„In patru luni din acest trările la ogoare. Cetăţenii cumentar i
rea perm anentă a dealului şunile naturale şi suprafe­ cesare, pe care şi în a- organizat în tabere sau în
an — ne spune - s-au Cheorghe Orm indean, Ar- doresc eu
Leşteu, a plaiurilor Lunca ţele cultivate cu ierburi ccastă primăvară le-am pus trupuri de păşune sepa­
preluat 184 de bovine, s-au ghir Cătanâ, Cornel O r­ Românie,
şi Islaz, a m alurilor văii din jurul fermelor zooteh­ la punct din timp pentru rate. în taberele de la
predat la punctele de co­ m indean, Aurel Olar, Şte­ trio: ie, re-
Nojagului. nice. buna desfăşurare a activi­ munte se efectuează monta
lectare 184 hl lapte de fan Doda, Floarea Dă log, tăţii. Astfel, au fost re­ naturală, dirijată, iar în 21,5(1 Telej
vacă. Cu m ieii pe care-’ Olivia M itraşca, Ralila şi ESTERA SiNA Cum păşunile alpine
parate toate adăposturile cele din apropierea ferme­
pentru îngrijitori, padocu­ lor se practică montă arti­
rile pentru animale, au ficială. LCllNl
Microhidrocentraiele - fost confecţionate padocuri Am căutat să vedem, în
cu copertine pentru repro­ două tabere de vară — cea DEVA: S
un important „izvor" ducători. Se înţelege, toa­ aparţinînd Fermei 10 Bă- intervine (I’
te amenajările amintite ţălari, din apropierea Că- DOARA : E
dorn A); I
de energie electrică s-au executat cu scopul lanului Nou şi cea din pă­ NUrnberg •
prelungirii cît mai înde­ şunea „Ocoliş", aparţinînd men In t
(Modern B
inepuizabil lungate a perioadei de pă- Fermei 8 Călan — cum Primăvara
(Flacăra);
au fost pregătite pentru
şunat în munţi.
în vederea realizării u- păşunatul bovinelor. Am­ ring); Mir;
(Urmare din pag 1) nui pă.şunat raţional, su­ bele tabere dispun de pa­ lombrie);
prafeţele destinate pentru docuri acoperite, care ritului di! e ;
(
U
i r
n
— Proiectele — atît pen. vacile cu lapte au fost tar- sînt bune pentru adă- Sora 13 (Ci
tru partea de construcţie, lalizate. Fiecare fermă dis­ postirea bovinelor. Exis­ CAN Ple
cit şi pentru cea de mon­ pune de minimum trei se­ tă, de asemenea, padocuri Kor &
taj — se execută în ate­ turi de păstori electrici, • pentru vacile cu viţei. De NEA Mu;
mea (Mim
lierul nostru de proiectări, care au fost verificaţi, se asemenea, ambele tabere EA: proces
condus de inginerul Gheor- află în bună stare şi vor dispun de punct de însă- berg — I-
ghe Bălan. în puţini ani, fi utilizaţi pe tot parcursul mînţare. în fiecare dintre resc); ANI
şitul nopţii
proiectanţii s-au speciali­ verii. ele este asigurată sursa de URICANI:
zat: inginerul Cristei Ailin_ De asemenea, pentru bu­ apă, pentru adăpatul co­ tiu (Retez
căi — la construcţii, in­ na desfăşurare a activităţii respunzător al vitelor fiind Rămăşagul
şle); CUR.
ginerul Dorin Drăgan — de reproducţie, toate ani­ amenajate jgheaburi sufi­ voşt.c înapoi
la montaj. Dintre construc­ malele au fost lotizate pe ciente. norul); OI
tori colaborăm bine cu iala (Patria
A.C.M.R. şi T.A.G.C.M. De­ ţii săi —
GERMISAE
Dumitru
I.A.C.R.S.
Conducătorul
milo
Hune­
va, cu Brigada Complexă doara, face zilnic 20—22 de Itadu, de pe la şantierul „Kilometru­ documentară a comunei, zentat pentru construc­ Tennessee
curse
din Deva a A.C.M. Sibiu. lui 50“ al Canalului Dunăre—Bucureşti. • „Cînleccic Slrciului". torii Trustului antrepriză de cultură
Partea de montaj şi ra­ Festivalul „Cintezele Stre- evoluţia sa în timp şi generală de .eonstrucţii- „Cintarea
HAŢEG :
cordurile le executăm tot iului" din Simeria a a- perspectivele de dezvol­ rnontaj Deva. La lansa­ mecat (D
noi, cu specialişti din vut în programul său ma. tare în actualul cincinal rea volumului au partici­ Departe i
brigada eonstrucţii-montaj, în şantier —condiţii nifestări cultural-educa- şi pînă în anul 2000". pat prof. univ. dr. loan lănţuită ;
tive de ţinută. De o deo­
Sufletul n
condusă de inginerul Ilie sebită audienţă la pu­ Formaţiile artistice ale Glodariu, cercetător prin­ ley (Cen
Şcolii generale Răchitova
Dimoiu, în care, formaţiile de viaţă tot mai bune blic s-au bucurat cele şi din Vălioara au pre­ cipal la Institutul de isto­ şt creaţie „<
niei“); SI
coordonate de maiştrii care au marcat închide­ zentat un inspirat pro­ rie şi arheologie Cluj- Ballou (M
Gheorghe Onea — la mon­ — Acestor condiţii de rea săptămînii. La festi- gram artistic, compus din Napoca, Adriana Rusu, Toate pî n
taj şi Simion Paveloni — (Urmare din pag. 1) valul-concurs de muzică montajul literar-muzical directorul Muzeului jude­ (Lumina).
la racorduri, au un rol viaţă mereu mai bune, populară au participat 20 ţean Deva (în calitate de
constructorii hunedoreni de
hotărîtor. Subinginerul Va- de interpreţi din jude­ autori) şi Andrei Ari-
sile Iancu este diriginte la „Kilometrul 50" al Ca­ ţele Hunedoara, Baia cescu, redactor-şef la
de şantier permanent la fost mina mea dreaptă In nalului Dunăre—Bucureşti Mare, Harghita, Braşov, Editura Sport-Turism Bu_
microhidrocentraiele aflate activitatea de asistenţă me­ le răspund prin fapte de Timiş şi Bistriţa-Năsăud, cureşti, la care s-a tipă­ Pentru
în lucru. El, care cunoaş­ dicală. Nu am avut cazuri înaltă angajare muncito­ în încheierea galei lau­ rit acest volum. Ii în gene
tei
te „ia zi" mersul şi sta­ de îmbolnăviri, nici acci­ rească — sublinia ingine­ reaţilor prezentînd recita­ „Cinstim eroul, cinstim • Ciclu de expuneri. cerul alocuri
Pe
diul lucrărilor, intervine dente de muncă. rul Voicu Poenariu, ad­ luri îndrăgiţii solişti Dră­ conducătorul", o piesă de Din iniţiativa clubului care vor
operativ pentru soluţiona­ De sublimat că în ta­ junctul şefului de brigadă. gan Muntean şi Mariana teatru, cîntece în interpre­ C.A.R. al pensionarilor ter de a
izolat
rea problemelor. Aş vrea băra hunedoreană există Sarcinile fiecărei zile sînt Anghel. în ultima zi a tarea grupului vocal, o din Deva, pentru cei in­ trice. do
Vî
să se reţină că toţi cei în permanenţă şi o auto- îndeplinite şi depăşite la „Cîntecelor Streiului" a brigadă artistică şi mo­ teresaţi s-a iniţiat un ci­ slab la r
care avem sarcini la rea­ salvare, la volanul căreia toate punctele de lucru. a avut loc faza judeţeană mente vesele. Acţiunea, clu de expuneri pe teme tensificări
lizarea centralelor hidro­ se afla şoferul Petru Oamenii cu emblema „Ju­ la fanfare din cadrul desfăşurată la Răchitova, de Istorie. La prima ac­ 40—50 km
Te
electrice de mică putere Epure, de la staţia de deţul Hunedoara" pe salo­ ediţiei a Vil-a a Festiva­ apoi, în satele Boiţa şi ţiune au fost prezentate sudic. vor
nime
acţionăm cu răspundere salvare din Deva, om cu petele muncii, aflaţi la lului naţional „Cîntarea Ciula Mare a fost urmată expunerile „Munţii Apu­ tre 0 şi 1-
pentru a le finaliza şi pune aproape trei decenii de noul drum de apă al ţării României", la care au fost şi de alte manifestări po- seni — panteon al isto­ maxime
izc
în funcţiune la termenele activitate niumai la salvare. — nouă măreaţă ctitorie prezente formaţii din Va­ litico-educative şi cultu- riei naţionale" de prof. grade, mu
I.n
stabilite. Răspundem astfel Chiar şi autocisternă pen­ a „ E p o c i i Nicolae lea Jiului, Deva, Hune­ ral-artistice, incluse în loan Sicoe, instructor la ti In genr
1
repetatelor îndemnuri a- tru asigurarea apei potabile Ceauşescu' — pun zi de doara şi Orăştie. săptămîna „Sus pe deal Comitetul judeţean de cerul tei
dresate de secretarul gene­ a fost repartizată aici de zi temelia de faptă la ur­ O „Sus pe deal lîngă lîngă cetate". cultură şi educaţie socia­ Pe alocui
cipitaţii
ral al partidului, tovarăşul la întreprinderea de in­ gentarea lucrărilor pe cetate". La Răchitova a @ Prezentare de carte. listă, şi „1848 pe Valea ploaie, c
Nicolae Ceauşescu, de a dustrializare a laptelui tronsonul încredinţat, pen­ avut loc săptămîna cul- Volumul „Cetăţi şi aşezări Crişulud Alb", de prof. caracter
întări şi dezvolta continuu Deva. în tabără a fost tru a întîinpina cu cinste dacice din Munţii Orăş- Ioachim Lazăr, de la ţîte de d<
ce.
Vînti
baza energetică a patriei pusă ia punct şi staţia de aniversarea actului istoric tural-educativă „Sus pe tiei", autori loan Gloda- Muzeul judeţean Deva, derat, cu
deal lîngă cetate". în
noastre, pentru a folosi radioficare, iar programul de la 23 August 1944 şi deschidere a fost prezen­ rlu, Eugen Iaroslavschi şi fiind primite cu interes 60—70 Ici
mai bine puterea apei rîu- televiziunii se urmăreşte Congresul al XlV-lea al tată expunerea „Atestarea Adriana Rusu, a fost pre­ de participanţi. sud-vest.
va semn
rilor şi pîraielor judeţului, după preferinţe, color sau Partidului Comunist Ro­
care este practic nesecată. alb-negru. mân. ___ .