Page 45 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 45
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
ANINOASA. Al zecelea oraş hunedorean -
[JUDEŢUL HUMEOD&Pft] f
pe coordonatele continuei ascensiuni
■ După ce treci podul rul general al partidului, adm inistrative a teritoriu
peste Jiul de Vest, pe locul t o v a r ă ş u l Nicolae lui Republicii Socialiste
unde drum ul dinspre Ani- Ceauşescu, a produs m u Rom ânia, de curind adop
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R cu şo taţii esenţiale şi in viaţa tată de M area Adunare
intilneşte
se
noasa
seaua Petroşani-Lupeni, te acestei localităţi de m unte, Naţională. Ea s-a produs
Şl At CO IV S I Li U LU I PO P O LAR J U O ETE A N intim pină un foarte frum os cunoscută altă dată doar in tim p, printr-o continuă
obelisc care anunţă că de prin exploatarea m inieră acum ulare de trăsături spe
aici- încolo te afli in Ani de aici. cifice oraşului, datorate în
noasa. O beliscul a fost La întrebarea sim plă : ţeleptei politici a partidu
MARŢI, 16 MAI 1989 4 pagini - 50 bani lucrat cu m ăiestrie şi sim ţ „Ce a fost Aninoasa Înainte lui nostru de dezvoltare şi
artistic de artizani locali şi de anul 1980, ce este Ani m odernizare a tuturor lo
s-a dezvelit privirilor trecă noasa astăzi ?" unul dintre calităţilor patriei.
torilor acum citeva zile, cu cei m ai harnici deputaţi ai Acum ulări in tim p. Ele
WW-bn decisiv al cincinalului aciuai prilejul unui evenim ent Consiliului popular orăşe au tăcut din Aninoasa cel
deosebit : atribuirea statu nesc provizoriu, m inerul de-al 10-lea oraş al jude
tului de oraş fostei cornu- Petru Dina, ne-a răspuns ţului, care, prin cele trei
la
10
fel
„Era
:
are
sim plu
S a r c i n i l e d e p l a n i ? Î n d e p l i n i t e ; ne Aninoasa. înţeleaptă ş şl com ună, de care, astăzi o m unicipii un şi foarte oraşe grad
înalt
Politica
a
astăzi
profund ştiinţifică, c/e de devenit un. oraş". de urbanizare, peste 71 Io
e x e m p l a r , l a t o ţ i i n d i c a t o r i i dezvoltare localităţilor ţării, i- ei,devenirea a aceasta adăugat sută din populaţia sa lo
■
arm onioasă
—
m ai
Dar,
c a
cuind in m ediul urban.
n-a
tuturot
i
niţiaiă ■ şi prom ovată ct cu avut • lo.c printr-o sim plă Discutăm cu prim arul
de-a
consecvenţă după cel de-al prevedere a Legii privind noului oraş, tovarăşa Va
IX-leajC ongres de secreta Îm bunătăţirea oraanizării lentina Cerchez, cu Nicolae
Reparaţiile—a doua... roată în transporturile Pârău, deputat in consiliul
popular provizoriu, despre
trecutul apropiat, despre
auto, nu... roata de rezervă prezentul şi viitorul locali l
tăţii.
— Am înfiinţat, în urmă prin muncă ...şi. învăţătură, - Statutul de oraş a lost I
Aninoasei
pentru
cu un an şi patru luni, @ Diversificare şi ca nivelul pregătirii profesio acordat toţi anii glorioasei
in
că
secţia specializată în re litate nale şi reuşim să facem
paraţii, în idee a de a lărgi faţă tot mai bine sarcini „Epoci Nicolae Ceauşescu",
in
m od
ulti
in
deosebit
gama intervenţiilor la au © Accent pe recondi- lor mari şi importante localitatea s
m ul
deceniu,
tovehiculele din dotare şi tionâri care le avem". s-a dezvoltat în ritm sus
a ne ajuta astfel singuri © A.R.A. Brad... râ- Toate cele cinci atelie ţinut, in prim ul rind din \
în mai mare măsură în mîne re (dintre care două punct de vedere econom ic. \
ampla şi tot mai comple Deva — pentru maşini Num ai in acest cincinal s
xa activitate pe care o transport marfă şi călă valoarea producţiei m arfă
desfăşurăm în întreg pe rularea normală a trans tori) desfăşoară o activita industrială ce se realizează \
rimetrul judeţului — sub porturilor auto, că ele te susţinută şi obţin aici a crescut de peste 2,5 \
linia Iosif Bulea, directo Sîht... a doua roată în a- zultate pozitive, dar se im ori. Zestrea sa econom ică
rul întreprinderii de trans cest complex şi important pune, ca şi pînă acum, insum ează o întreprindere \
porturi auto Deva. I-am angrenaj al economiei ‘ na Atelierul de reparaţii auto m inieră aliată de m ult în \
asigurat secţiei o structu ţionale şi nu roata de re Brad, condus de simg. funcţiune şi incă una în
ră organizatorică mobilă, zervă. „Efectuăm toate ge Gheorghe Gliga, care are construcţie, o ferm ă ,,Avi \
:
în Deva şi în alte trei a- nurile ele reparaţii la au şi o dotare mai bună, şi cola" deja pusă in func \
telicre — la Brad, Hune tovehiculele ' din dotarea mai multă experienţă, şi ţiune la jum ătate din ca \
doara şi Petroşani —, am întreprinderii, noastre, ne lucrători mai bine pregă pacitatea proiectată, un
dotat-o în mod corespun spune interlocutorul, de. la tiţi. în 1938, aici au fost sector de exploatare fores \
zător, coleotlvul a început cele. mal simple operaţii reparate capital 250 auto tieră şi de prelucrare p r ! m \
să se consolideze, şi-a luat basculante, iar în perioa m arâ a lem nului, prin care
rolul în serios şi, de la o pînă aproape de reparaţii da carp a trecut din acest şi Aninoasa participă la \
lună la alta, obţine rezul capitale. Ponderea >. o. avem an alte 10 autobasculante, export, o brigadă geolo \
tate tot mai bune. în Valea Jiului, mai pre aducîndu-le şi importante gică com plexă care desfă s
Am pătruns mai adînc cis la Petroşani şi Vulcan, îmbunătăţiri. Din acest şoară activitate prospectivă
în Specificul muncii aces unde I.T.A. Deva are de colectiv ■ se evidenţiază in toată Valea Jiului, o fa \
tui colectiv, tînăr dar am realizat un mare volum frecvent maiştrii Teodor brică de oxigen, coloană 'ă\
biţios, cu ajutorul ingine de transport din cariere Golcea şi Ioan Felea, me s
rului Mitral Sandu Jula, le de cărbune de la Jieţ canicii Aurel Gancea, Mir- ION CIOCLE1
şeful Secţiei de reparaţii şi Dineu. Avem meseriaşi Magazinul general dat în folosfnţfi <l(r curind In Ani- s
auto Deva. Şi am făcut-o cu pricepuţi, ne completăm DUMITRU GHEONEA noasa. Folo GHEORGHE OLTEANU (Continuare în pog o 2-o) ^
convingerea că reparaţiile şi întinerim permanent 1
au un rol hotărîtor în de- forţele, ridicăm mereu, (Continuare în pag. a 2-a) ——^
Fapte şi împliniri minereşti
La Jebea, cărbunele se resc şi ■ dăruire patriotică, nulul, cu peste 2,5 m ilioa
exploatează pe scară in pentru îndeplinirea şi de ne lei, iar la producţia fi In legumicultura -
dustrială, cum atestă une păşirea sarcinilor de plan, zică am Înregistrat un
le docum ente, începind a angajam entelor asum ate plus de 4 550 tone de căr permanentă, bine organizată!
din anul 1885. „Dar — ne-a in Întrecerea socialistă. bune extras".
declarat tovarăşul inginer Practic, putem afirm a că Oam enii cărbunelui din
Viorel Sirca, directorul M i locurile istorice de aici, de această zonă sînt harnici în această perioadă, pe se — morcovi, pătrunjel şi
nei Jebea -, extracţia căr la Jebea, în m ijlocul, că şi pricepuţi, iar in satele agenda de lucru a legumi păstîrnac — s-a făcut pri
bunelui a lăcut, aici, paşi rora trăim şi m uncim , ne din jur, in m ulte fam ilii, cultorilor se. află un vo ma praşilă mecanică pe
viguroşi îndeosebi in anii dau un im bold şi m ai m a a devenit o tradiţie m ese lum sporit de acţiuni, în aproape întreaga suprafa
care au urm at istoricului re in activitate. Ştim că ria de m iner la Jebea. actualitate fiind plantatul ţă prevăzută. Şeful fermei
Congres al IX-tea al parti- tot ceea ce facem este în „La sectorul II — ne in răsadurilor, întreţinerea nr. 3, ing. Nistor Giura
culturilor, combaterea bo Dorin, ne relata că la a-
form a tovarăşul llie Visa,
şeful biroului organizarea, lilor şi dăunătorilor, apli ceastă fermă s-a terminat
carea udărilor şi valorifi- şi prima praşilă manuală
norm area şi retribuirea
personalului - m unceşte, rca produselor de sezon la ceapă, treeîndu-se la e-
Cum se desfăşoară lucră fectuarea celei de-a doua
intre alţii, şi m inerul şef rile respective la A.E.S.C.H praşile mecanice. în toate
de brigadă Rem us M an-
Deva ? fermele, la cultura pentru
dului. Energetica, dezvol lolosul patriei, al poporu ga. Este un om de ispra — Pînă la această dată arpagic, care ocupa 20 de
tată vertiginos, prin contri lui rom ân. Vizita de lucru vă. îm preună cu form aţia avem înfiinţate culturi .pe hectare, precum şi la ma
buţia directă a secretaru efectuată în judeţul Hu sa de lucru a reuşit ca la aproape 400 ha din cele zărea pentru păstăi şi să-
lui general al parti nedoara de m ult iubitul pregătiri, unde acţionează 447 planificate — ne-a re mînţă s-a realizat erbici
in prezent, să acum uleze
dului, tovarăşul Nicolae nostru conducător, îm preu latat ing. Radu Bolog, di clarea, terenul fiind men
Ceauşescu, transform ată nă cu m ult stim ata tova „la zi * 1 ' un plus de 22 m l. rectorul asociaţiei. în con ţinut curat de buruieni.
intr-o ram ură de virf a e- răşă Elena Ceauşescu, sar Dar, nu aceasta am vrut tinuare, forţele mecanice De menţionat că un
conom iei naţionale, are cinile şi orientările for să subliniez, ci faptul că şi manuale sînt mobiliza sprijin de nădejde la în
m ulate la faţa locului pen şi-a adus in subteran şi te la plantat, existînd con treţinerea manuală a cul
nevoie de m ult cărbune.
fiul, Florinei şi pa fratele diţii ca pînă. la sfîrşitul turilor îl dau unităţile e-
Această strategie profund tru toţi oam enii m uncii au
său, Nicolae". săptărhînii să realizăm in conomiee din municipiu.
ştiinţifică, elaborată şi a- im pulsionat puternic şi ac
Am m ai notat şi alte tegral prevederile planu - care participă zilnic cu
plicată de conducătorul tivitatea desfăşurată de
num e de m ineri care, sub lui. Pe lingă însăminţarea importante forţe Ia efec
iubit al partidului şi sta către colectivul nostru de tuarea praşilelor manuale.
păm întul istoric al Jebel, ultimelor suprafeţe cu fa
tului nostru, s-a răsfrint, m uncă. In acest lei a lost
Aurel Eedincluc, şeful scriu cu sudoarea Irunţii sole, acţionăm la plantatul La fermele de solarii se
echipei de Încălzire de desigur, cu m ultă genero posibil ca spre slirşilul si cu cea m ai aleasă dra- tomatelor, ardeiului şi vi- acţionează energic în ve
la bateriile 3 şi 1 alo coc- zitate şi asupra activităţii lunii m artie a.c. şi, in con • % netelor. derea încheierii grabnice
serlel din Hunedoara, ve. goste a inim ii o nouă is
rifică riguros temperatura desfăşurate de către m i tinuare, în luna aprilie, să torie a m uncii şi vieţii, în paralel, se acordă a- a plantării ardeiului, iar
şl camerele de ardere nerii de Ia Jebea. Ca răs obţinem rezultate deose tenţie. sporită întreţinerii pe măsură ce terenul este
pentru menţinerea în pa puns la grija deosebită cu răspunsul bogat in im pli- culturilor, menţinerii lor eliberat de răsaduri se
rametrii de elaborare ui bite in extracţia cărbune-
cocsului metalurgic. care sînt înconjuraţi, m i lui. Producţia m ariă a u- MARIN NEGOIŢĂ curate de buruieni prin
.Foto nerii noştri acţionează per nităţii a fost depăşită, in praşile mecanice şi manua NICOLAE TiRCOB
NICOLAE GHEORGHIU m anent, cu elan m uncîlo- prim ele patru luni ale o- {Continuare în pag. a 2-a) le. Astfel, pe cele 100 ha
cu ceapă şi la rădăcinoa- (Continuare în pag a 2-a)
