Page 46 - Drumul_socialismului_1989_05

•î»t> 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f'

r
r
„PRIMĂVARA VORŢANĂ" - o întîlnire de suflet a fiilor comunei ANINOASA. Al zecelea oraş L iîiy
Ajunsa la a VUI-a. s- Coaja, ultima obţinând folcloric din Băte.şti, mul- Marian, pentru cel mal hunedorean - pe coordonatele • 19,0i
diţie Săptninîna educa­ victoria. A urmat apoi tilaureat al Festivalului harnic . crescător de ani­ 19,25 Să
ţiei politice şi culturii parada portului popular naţional „Cîntarea Româ­ male, Nan O. Florea şi muncim i
socialiste „Primăvara cai-e a precedat specta­ niei", şi ansamblul de Petru Brumar, pentru continuei ascensiuni mclor efi
vorţană" a cuprins nu­ colul desfăşurat în ine­ obiceiuri folclorice al contribuţia la fondul de socialiste;
meroase acţiuni, printre ditul decor natural ofe­ stat, iar din partea sec­ (Urmart din pag. I) de incredere şi optim ism . dustria
manifestările ce s-au im­ rit de colinele acoperite Şcolii generale Brăne.şti, torului minier au fost In anii viitori, se va dez­ prioritare
pus atenţiei oamenilor cu păduri de salcîm în ambele din comuna Făget, premiaţi Aurel Nan şl auto de transporturi fores­ volta capacitatea întreprin­ tv. : „Mu
comunei numărîndu-se judeţul Timiş. derii m iniere Aninoasa 1 reastră"
şi
de
secţie
tiere,
în primul rînd simpozio­ floare, ce străjuiesc sa­ Moment cu semnifica­ Constantin Şufană, pen­ transporturi pentru utilaje şl va intra in exploatare în­ Pooa. I
construc­
nul „Partidul Comunist tul. Timp de aproape pa­ ţii educative aparte, fes­ tru rezultate deosebite în ţii. Se Înscriu apoi in treprinderea m inieră Iscroni; po.îci, Pc
Român — stegarul luptei tru ore, pe scena în aer tivitatea de premiere a producţie. sfera activităţii econom ice se va da in exploatare la Ştefan
pentru libertate socială, liber, sub soarele gene­ fost primită cu entuziasm Spectacolul muzical-li- unităţile prestatoare de ser­ întreaga capacitate ferm a Mcreufă,
progres şi democraţie", ros de mai, au evoluat lerar-coregrafic s-a în­ vicii şi m ică industrie, ca „Avicola"; cooperaţia m eş­ copie, M
organizat la Luncşoara. formaţiile artistice ale de sutele de participanţi cheiat în acordurile me­ şi cele de desfacere a teşugărească va deschide Eugen Cr
urmat de spectacolul te­ şcolilor generale şi ale la manifestare. La săr­ lodiilor interpretate de m ărfurilor. Volum ul de ac­ la Aninoasa un sector de Duban •
matic „Glorie eroilor nea­ aşezămintelor culturale bătoarea vorţană, numi­ taraful din Valea Poie­ tivitate in prestările de confecţii textile de serie muncitori,
mului românesc", susţi­ din comună. O menţiune tă de Ioan Honae, secre­ nii, care a asigurat par­ servicii şi m ica industrie se spre a readuce in oraş 1 rit rcvolu
nut de formaţiile artisti­ aparte pentru prezenţa tea muzicală pentru ho­ ridică la 3 000 lei pe lo­ fem eile care acum se de­ t Telejurnal
ce ale elevilor de la şco­ tar adjunct cu probleme cuitor. plasează zilnic la Vulcan t
lile generale. masivă, dar mai ales car de propagandă al comi­ ra ţărănească cu care O consecinţă nem ijlocită sau Petroşani. Fondul de lo­
î
în cadrul centrelor de litatea interpretării me­ tetului comunal de partid, s-a continuat manifesta­ a dezvoltării şi diversifică­ cuinţe al oraşului va spori "IFĂc
cultură şi. creaţie „Cînta- rită formaţiiV din satul „întâlnirea de suflet a rea. „Primăvara vorţană", rii activităţii econom ice a cu circa 400 de aparta­ ţ
rea României" de pe ra­ Valea Poienii, dintre a- fiilor comunei" a fost prin multiplele acţiuni fost creşterea la peste 6 000 m ente, astfel ca în curind
za comunei, la sectorul cestca grupul vocal fiind a populaţiei oraşului. Este peste 85 la sută din popu­ 1 SELECT
minier s-au organizat înmuiat un număr im­ politico-educative şi cul- vorba de o populaţie cu laţia oraşului să aibă asi­ GRAMUL
simpozioane, evocări, co­ ocupantul locului III pe presionant de cupe şi di­ tural-sportive, organizate un grad ridicat de ocupare gurată o locuinţă confor­ programul
Răspundci
locvii de istorie, dezba­ judeţ, iar duba.şii urmînd plome. Alături de inter­ de consiliul comunal de a forţei de m uncă, circa tabilă. lor; 10,00 :
teri şi mese rotunde pe să evolueze în etapa re­ preţii individuali, forma­ educaţie politică şi cul­ 4 000 dintre locuitorii ora­ 10.05 Mic:
teme de producţie, de e- publicană a Festivalului ţiile artistice ale comu­ tură socialistă, şi-a do­ şului fiind încadraţi in u- In viitor centrul oraşului rilor; 10,3
Iară;
11,1
ducaţie materialist-ştiin- naţional „Cîntarea Româ­ nei şi cele invitate, de nităţl econom ico-sociale. se va situa la Iscroni — ştiri; 11,0
Dar (
ţifică, privind înfrumu­ vedit şi Ia această ediţie Aceasta înseam nă că in la şoseaua naţională. radio; 11,:
seţarea şi dezvoltarea vii­ niei". Ca invitate la sus­ echipa de. fotbal a satu­ valenţele educative. fiecare fam ilie există cel Aninoasa va fi racordată 1 şi dansul
12.00 Hule
ad­
toare a satelor. „Primă­ ţinerea spectacolului au lui Coaja, au mai pri­ puţin doi m em bri care rea­ la centrul său politic, Prin . \ 12.05 Rev
vara vorţană" a progra­ participat grupul vocal mit diplome şi cupe Ioan VIORICA ROMAN lizează venituri din retri­ m inistrativ şl social radio; 12,
mat,' în acelaşi timp, o buţie. In oraşul Aninoasa, tr-o şosea m odernizată. ra folclor
Ia 1 Ia 3;
reuşită expoziţie de artă 540 de fam ilii locuiesc in Funcţionalităţile sociale pre­ mlcră r
populară, în cadrul că­ apartam ente construite de văzute în docum entele de Arii din
reia apreciate creatoare stat, la care se vor m ai partid pentru oraşe de Ateneu. 16,0 (
nici;
locale — Lenuţa Tîrziu adăuga in acest an 252. talia celor nou Înfiinţate, 16,30 1 Muzi
Victoria Suba, Silvia Ne-a vorbit m ult prim arul printre care se num ără şi t Buletin c
şi
Leucean, Lenuţa durea, noului oraş Aninoasa des- Aninoasa, vor li puse dis­ i COO"~ J '>nal
17.1
iţei
Marioara Ivan, Eva Ta- pre ceea ce au Însem nat aici in anii viitori la că . .«uit
maş, Susana Căta, Ma­ anii „ E p o c i i Nicolae poziţia populaţiei ; staţio­ î serii; 20, I
rioara Bureană, Marioa­ Ceauşescu" pentru local­ nar cu casă de naşteri, 20,15 Men:
spa­ \
ra Rus,. Marin Sorea şi nici Elem entele vieţii ur­ liceu cu profil m inier, românesc dv
gestia
Marioara Cozma au pre­ bane s-au înm ulţit de la ţii com erciale la parterul într-o ori
zentat prosoape, covoare, an la an. Asistenţa m edi­ blocurilor, insum ind peste l poetic;
feţe de masă. costume cală este asigurată de 2 000 m p şi m ulte altele. sînt l muzicală;
letln de
ş.a.' un num ăr corespunzător de Locuitorii noului oraş
1 încheierea săp tămî n i i m edici şi cadre m edii sa­ m îndri de trecutul lor. Sînt t
de
culturale a prilejuit du­ nitare. Pe teritoriul oraşu­ m îndri m ai cu seam ă aici l
minică o complexă ma­ lui funcţionează un centru ceea ce s-a înfăptuit
nifestare cultural-sporti- de cultură şi creaţie „Cin- in anii in care Aninoasa
vă. Pe terenul de sport tarea Rom âniei", cinem a­ a cunoscut înflorirea ce 'l-a l deva:
al Şcolii generale Vorţa, tograf, bibliotecă cu peste conferit statutul de oraş. (Patria);
opt echipe de fotbal 3 000 de cititori şi 22 000 Dar ei sînt, in acelaşi Winnetou
şi-au disputat trofeul de volum e. tim p, Încrezători ih viitorul ( A); Evad
„Primăvara vorţană". Fi­ oraşului lor - un oraş de - R); V£
(Flacăra)
10-lea S
nala întrecerii a reunit Grupul vocal folcloric din Valea Poienii, înfiinţat în actuala ediţie a Festivalului — Viitorul oraşului nos­ m ineri care este al Cel 13
naţional „Cîntarea României”,a avut în spectacolul de încheiere a sâptămînll cultural-edu-
echipele Sectorului mi­ entive „Primăvara vorţană” o prezenţă notabilă prin au tonticitatca repertoriului şi tru - ne-au spus interlocu­ pe harta prezentului socia­ \ (Parîng);
nier Vorţa şi a satului costumelor. v - torii - ne încarcă inim ile list al judeţului Hunedoara. \ Hong Kc
Pr
brie);
periului
PENI: •
(Cultural)
Reparaţiile — a doua... (Urmare din pag. 1) Ioan M atyaş - 195 tone, ales ca ţel in viaţă m e­ ton adm irativ, m em brii şi pajuri
LONEA:
Vasile M oşneag - 76 tone seria de m iner in cărbu­ c o n s i l i u l u i oam enilor mă satur
roată în transporturile auto, niri şi lapte la chem area de cărbune şi alţii". ne la M ina Ţebea. Tot aici m uncii cu care am stat nerul); I-Ii
P
roşu,
sectorul
La
Pe
dina­
cunos­
I
am
AN"’OAS
de a da patriei <-■' -m ai cut doi m inerii şeii de bri­ l-a dus şi pe fraţii săi, Ni­ de vorbă. im prim at lingă execuţiei dr ’•(«
au
llie,
fost
m ism ul
care
colae
şi
nu... roata de rezervă m ult cărbune. 'şui gadă: Petrir'Tom escu şl electricieni, insă acum ‘lucrărilor trebuie apreciat RI«_ NI: p
erii
noştri - preciza
pentru
Gheorghe Budugan, secre­ şi faptul că la „şcoala lui BRAD: 3
C
(Urmare din pag 1) drul atelierului Deva, al tarul com itetului de partid Patrichi" s-a form at ca roşie); (Pai
mie
unor meseriaşi harnici şi - ştiu că orice succes din m iner tinărul Constantin din Tirm
cea Mihăescu, electricia­ conştiincioşi cum sînt: activitatea proprie se râs- Fapte şi împliniri minereşti Dobircău, fost sudor. Pe GEOAG1L
nul Gheorghe Henţ, sudo­ Gheorghe Mihăilă, Matei Iringe asupra inlloririi pa­ aceleaşi trepte frum oase mea <
rul Ioan Hărăguş şi alţii. Szemcsuk, Petru Resiga, triei şi creşterii continue a urcă şi tinerii Toader Tur- verde şi (Ci
cr
râ
Foarte bine munceşte Viorel Crişan, Vaier Duc, bunăstării întregului po­ României'
şi colectivul atelierului din Aurel Ungur. „Aş vrea să por. Pe această bază, ac- loachim Faur. Am indol sint s-au calificat ca m ineri. cu şi M ircea Tom a, care Taina r
(Dacia);
Petroşani, coordonat cu menţionez că noi punem ţionînd perm anent sub din satul Dum brava, co­ Alt om de nădejde al au ajuns, in prezent, la de la m;
pasiune şi competenţă de accent deosebit pe calita­ conducerea organelor şi m una Ribiţa. Cum au a- Ţebei este m inerul Vasile nivelul de „ajutor m iner". Dragoste
in.g. Doru Teleche, spriji­ tea lucrărilor, releva şeful organizaţiilor de partid, in juns la m ină ? S i m p l u l - a Patriciii, şef de brigadă. Asem enea exem ple Iru (Centrul
„
nit foarte mult de condu­ acestui atelier, tânărul in­ toate brigăzile m inereşti chem at m eseria de m iner, El, îm preună cu ortacii m oaşe, de m uncă şi dă creaţie S
niei“);
cerea autobazei de trans­ giner Octavian Grecu, asi- ale unităţii noastre au pu­ cu care se m indresc m ulţi săi au săpat, de la cota ruire patriotică in abata 1 oclc Hol
porturi auto din munici­ gurînd astfel fiabilitate tut să iie consem nate nu­ jele M inei Ţebea, ar pu ILIA: C
piu, precum mecanicii Ni­ crescută autovehiculelor- m ai rezultate pozitive. De bărbaţi de prin partea lo­ zero, puţul de extracţie tea continua. Ne oprim (Lumina)
colae Bendea şi Octavian reparate, deci un timp mai cului. Petru Tom escu a din cadrul sectorului I insă aici, cu prom isiunea
Farcaş, doi dintre oame­ mare de funcţionare, im­ pildă, brigada lui Sandu fost, m al intii, frizer, Insă „M esteacăn". Cota atinsă de a reveni pe aceste
nii de nădejde ai atelie­ plicit tone kilometrice M ariş şi-a depăşit planul, a devenit m iner la Ţebea in prezent este de 172 m. locuri istorice vechi şi, tot­ li O
rului respectiv, iar de la transportate în plus". pe perioada care a tre­ de 13 a n i i loachim Faur Ritm ul de lucru im pus de
de
atît
noi,
Hunedoara se detaşează' în funcţie de necesităţi, cut din acest an, cu 156 era, in urm ă cu 18 ani, către şeful brigăzii a fost odată, prospeţim ea faptelor pline
şi
de
Rezultai
mecanicii Constantin Gri- S.R.A. Deva detaşează lu­ tone de cărbune, cea a intens — apreciau, pe un îm plinirilor m inereşti. li mai I
gore şi Dumitru Lucescu. crători şi la canalul Du­ lui Ioan Bilu - 128 tone, şofer. De atunci însă şi-a Extr. I
„Mulţumirea oamenilor năre—Bucureşti, unde ac­ Extr. n
noştri este cînd au cu ce ţionează brigada judeţului 58, 50 ;
Extr. a
lucra şi cînd îşi realizea­ nostru, execută lucrări de în legumicultura - activitate permanentă, bine organizată! (. - 4, 15.
ză sarcinile, spunea Ştefan intervenţii la „TIR"-urile Fond tc
Bălan, şeful atelierului din aflate în tranzit pe şose­ (Urmare din pag. 1) plicat primul tratament decada a treia a acestei Conducerea asociaţiei şi 681973 lei
Ici, repoi
Hunedoara. Şi dacă ne lele hunedorene, iar în împotriva manei. luni se -va trece la recol­ şefii fermelor sînt perma­
preocupăm, dacă depunem prezent pregăteşte cu te­ plantează castraveţii. O a-' în raport de cerinţele tatul verzei. O problemă nent prezenţi alături de
eforturi, avem şi de lucru meinicie şi răspundere tenţie sporită se acordă plantelor, cît şi la planta­ ce ridică unele semne de legumicultori, urmărind cu
şi cu ce lucra, adueîndu- parcul auto, care va fi an­ asigurării densităţilor pre­ rea răsadurilor, se efec­ întrebare este prelucrarea întreaga răspundere apli­ V R i
ne contribuţia la realiză­ grenat în campania agri­ văzute la fiecare cultură, tuează udarea culturilor. de către beneficiari a pro- carea cu rigurozitate a
rile de ansamblu ale sec­ colă. din acest an. asigurîndu-se o rezervă de tehnologiilor de lucru sta­ Pentru
ţiei, care, după patru luni — Şi colectivul nostru răsaduri de 20 la sută. bilite, ceea ce oferă garan­ Ii instat
din acest an, sînt destul este hotărît să-şi perfec­ Pentru completarea golu­ ţia obţinerii In acest an fi noros.
de bune". ţioneze continuu activita­ rilor sînt constituite echi­ a celor mai mari produc­ mai ales
aversă,
Să le transcriem şi noi: tea — a ţinut să încheie pe specializate în fiecare ţii, aşa cum a cerut secre­ cărcări i
posibil
depăşirea venitului total Sandu Mihai Jula — de­ fermă. în scopul de a asi­ Echipele de udători se a- ducţiei de ceapă verde, a- tarul general al parti­ va sufla (
cu aproape trei milioane plin conştient de impor­ gura dezvoltarea corespun­ flă la datorie inclusiv du­ sociaţia avînd de valorifi­ dului, tovarăşul Nicolae nord-est
Ici şi a producţiei nete cu tanţa menirii sale în an­ zătoare a culturilor, se ur­ minica, urmărindu-se în­ cat încă 100 tone, după Ceauşescu. Pe această ba­ tensificăi
peste un milion lei, obţi­ grenajul complex al trans­ măreşte permanent starea deaproape respectarea gra­ cultura respectivă urmînd ză, asociaţia îşi va spori alocuri
nerea unor economii la porturilor auto din judeţ, lor de vegetaţie, înterve- ficelor de udare. să fie plantate alte sorti­ contribuţia la buna apro­ km/oră.
minime
costul de producţie dc cir­ să întîmpine ziua de 23 nindu-se operativ cu tra­ In ceea ce priveşte re­ mente de legume. Iată de vizionare a populaţiei cu Intre 9 !
ca 400 000 lei. Am reţinut August şi Congresul al tamente fitosanitare în ve­ coltarea şi valorificarea legume, la înfăptuirea o- cele ma:
aportul însemnat la aces­ XfV-lea al partidului cu derea combaterii bolilor şi legumelor, pînă acum s-au ce este necesar să fie res­ biectlvelor din programul 24 de gr
de servii
te frumoase rezultate şi al rezultate dintre cele mai dăunătorilor. Ca urmare, livrat peste 680 tone spa­ pectate întocmai graficele de autocon ducere şi aulo-
oamenilor muncii din ca­ bune. la ceapă şi cartofi s-a a- nac, salată şi ceapă, iar în stabilite, --------------------- aprovizionare teritorială.