Page 49 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 49
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a primit pe participanţii ia lucrările
sesiunii Comitetului economic
mixt România-Japonia
Preşedintele Republicii neze în Comitetul econo siune şi. le-a urat succes
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAM HUItlEDOARA AL P C mic mixt, a adresat mul în desfăşurarea lucrărilor
Socialiste România, tova
răşul Nicolae Ceauşescu, ţumiri pentru întrevederea acesteia, o colaborare cît
U L A R J U D E Ţ E A N a primit, marţi, la Consi acordată şi a exprimat sa mai rodnică în toate do*
liul de Stat pe partici tisfacţia de a se reîntâlni menifle.
panţii la cea de-a Xl-a cu preşedintele României Preşedintele României a
sesiune a Comitetului e- şi de a discuta probleme apreciat că actuala sesiune
Anul XLI, nr. 9 795 MIERCURI, 17 MAI 1989 4 pagini - 50 bani conomic mixt România— privind dezvoltarea şi di a Comitetului economic
Japonia, ale cărei lucrări versificarea relaţiilor eco mixt are o importanţă
se desfăşoară la Bucu nomice româno—japoneze. deosebită şi a exprimat
reşti. Dînd o înaltă apreciere convingerea că ea va
în timpul convorbirii au succesului obţinut de marca un moment nou în
Ritmuri susţinute de lucru pentru realizarea fost abordate probleme România în ce priveşte direcţia intensificării rela
privind stadiul actual al lichidarea integrală a da ţiilor economice româno —
relaţiilor economice din toriei externe, preşedin japoneze.
integrală a apartamentelor planificate tre România şi Japonia tele părţii japoneze în şi' colaborarea economică
Arătînd că schimburile
Comitetul economic mixt
posibilităţile existente pen
tru dezvoltarea în conti a subliniat dorinţa de a româno—japoneză au cu
„însăşi în Valea Jiului, luna mai vom mai preda — Eu coordonez activi nuare a colaborării şi a extinde în continuare co noscut un curs pozitiv în
clacă nu am fi realizat in 60, iar în iunie încă o su tatea la blocurile G 4 şi schimburilor comerciale laborarea economică cu ultimii ani, preşedintele,
vestiţiile de zeci de mi tă. Aşadar, în semestrul 26 — ne spune maistrul dintre întreprinderi româ România la nivelul şi po Nicolae Ceauşescu a sub
liarde dc lei, în această întâi ne vom depăşi sar constructor Gheorghe Sa- neşti şi firme japoneze, în sibilităţile de dezvoltare liniat că acestea nu sînt
perioadă, nu am fi reuşit cinile de plan, urmînd ca vin. La primul sîntem în cadrul general al conlu ale economiilor celor pe măsura posibilităţilor
să obţinem această moder în semestrul al doilea să stadiul montării prefabri crării româno—japoneze. două ţări. pe care le oferă economii
nizare a producţiei în nici finalizăm toate aparta catelor la etajul I, iar la în numele oamenilor de Luînd cuvîntul în cadrul le naţionale ale celor două
un sector — deci nici în mentele din planul anual cel de-al doilea executăm afaceri japonezi prezenţi întîlnirii, t o v a r ă ş u l ţări.
minerit — nu am fi reu şi să pregătim fronturile finisajele de dinaintea pre la întîlnire, Zenji Umeda, Nicolae Ceauşescu a salu
şit să construim locuinţe, de lucru pentru anul vii dării. Aş remarca In mod preşedintele părţii japo tat pe participanţii la se-
preşedintele părţii japo- tat pe participanţii la se- {Continuare în pag. a 4-aJ
să ridicăm nivelul gene tor. deosebit hărnicia şi price V///.WAV. , .V.V.V.V.‘.V.'.VAV.V.V.WAV,Y. , .V.V.V%V.V.V.'.V.V.V.W.V.V.V,
ral de civilizaţie şi de împreună cu tovarăşul ing perea cu care acţionează
formaţia de constructori
condusă de Constantin
investiţiile— realizate ia termen! Onu.
— Aici, la G 6, turnăm
tălpile de fundaţie. Dar,
viaţă" — sublinia secreta
rul general al parti după cum se vede, am a-
dului, tovarăşul Nicolae Pe şantierele! dus la faţa locului toate
Ceauşescu, în cuvîntarea de locuinţe din elementele pentru a înce La praşilă şi la recoltarea furajelor —
rostită la marea adunare Petroşani pe lucrările la elevaţie —
populară din municipiul arăta inginerul Ioan Pă-
durariu.
Petroşani, cu ocazia vizitei mobilizate toate forţele satelor!
de lucru din luna martie Ioan Pădtirariu, director — La blocul F sîntem
a.c. adjunct al A.C.M. Petro în stadiul finisării lucră
— în spiritul acestor o- şani, am trecut pe la blo rilor, iar la blocul E mon Cooperativa agricolă de participat în număr mare cooperatorii din brigadă
ricntări avem de construit, curile aflate în construc tăm elementele de struc producţie din Rapolt are la executarea pravilelor, Bobîlna, care mai au de
anul acesta, în Petroşani, ţie pe raza Petroşaniului, tură — preciza sufeingine- mari suprafeţe cultivate la recoltarea furajelor. Ca efectuat praştia pe apro
660 de apartamente — a- Am văzut pe rînd oame rul Iile Gaj a, care răs cu sfeclă de zahăr, cartofi urmare, rebilonatul carto ximativ 14 ha. Urmînd e-
răta tovarăşul inginer Ma nii lucrînd la înălţarea punde de acest punct de şi îndeosebi porumb, cu filor, pe care îl execută xemplul celor din Rapolt
tei Gheorghe, directorul blocurilor G 4 — ou 40 de lucru. alte plante prăşitoare. mecanizatorii Nicolae Gli- şi Foit şi ei trebuie să ac
1
Antreprizei de construcţii- apartamente, 26 — cu 46 — împreună cu tovară Deci, întreţinerea culturi gor şi Ion Bălos este fina ţioneze cu mai mare ho-
1
montaj Petroşani. apartamente, G 6 — cu 40 şii mei de muncă ridicăm lor la timp şi de calitate lizat pînă la această dată tărîre şi răspundere la a-
— în ce stadii de exe de apartamente, F — cu blocurile E 4 A, F 2 şi G 1 reprezintă pentru condu pe 45 ha din cele 100 ha ceastă lucrare.
cuţie se află aceste apar 9 apartamente, E 4 A — cu — preciza maistrul Con cerea colectivă a unităţii, plantate. Unitatea agricolă din
tamente ? 10 apartamente, F 2 — cu stantin Mihăescu, La pri pentru mecanizatori şi coo La sfecla de zahăr, cul Rapolt are afectată pentru
— Am predat pînă acum 20 apartamente, G1 — cu mul sîntem în stadiul de peratori una din cele două tură care ocupă aici o su legume o suprafaţă de 40
181 de apartamente, în 33 apartamente. finalizare, la al doilea lu probleme prioritare ale prafaţă de 90 ha, prima ha. Cum se prezintă lu
crăm la şarpantă, . iar la perioadei. Cealaltă este, praşilă manuală este exe crurile aici ? Pe cele 20
G1 am început turnarea după cum se ştie, recolta cutată pe 76 ha. Au în ha ocupate cu ceapă şi us
tălpilor de fundaţie. Din rea, transportul şi depozi cheiat de prăşit sfecla de turoi, pe suprafaţa ocu
vreme transportăm Ia faţa tarea fără pierderi a nu zahăr cooperatorii din_bri pată cu varză de vară s-a
Wmm locului şi elementele pre treţurilor. Mobilizaţi şi co găzile Rapolt şi Foit, con încheiat prima praşilă ma
fabricate pentru a conti- ordonaţi îndeaproape de duşi de şeful de echipă nuală. Acum se plantau în
organizaţia de 'jpartid, coo Ionel Danciu şi brigadie cîmp, în brigada Bobîlna,
GH. I. NEGREA peratorii din 'Rapolt, oa ra Steliana Săvuţ. Ceva
meni vrednici, care nu se mai în urmă — sublinia MIRCEA LEPĂDATU
lasă mult îndemnaţi să Cornel Tărăpoancă, ingi
(Continuare în pag. a 2-a) iasă la lucru în cîmp, au nerul şef al unităţii — sînt (Continuare in pag. o 2-aJ
Analiză temeinică, măsuri şi direcţii
concrete pentru îmbunătăţirea activităţii
„Noi, comuniştii, toţi oa dului, tovarăşul Nicolae lipsurile ce se manifestă. du-se la aceste aspecte,
menii muncii, trebuie să Ceauşescu, cu prilejul- vi Stă în puterea noastră să Gheorghe Costea arăta că
recunoaştem deschis, cri zitei de lucru în :ombi- le eliminăm, să ne îmbu „Biroul organizaţiei, toţi
tic şi autocritic că nu am nat" —, adunarea genera nătăţim radical activita membrii de partid trebuie
făcut totul pentru realiza lă, prin felul cum s-a des tea". să desfăşoare o mult mai
rea producţiei fizice, fo făşurat, s-a dovedit un ca în acest context, în ca intensă activitate politico-
losirea capacităţilor de dru fertil de apreciere drul adunării generale s-a organizatorică şi educati
producţie la parametri realistă şi exigentă a mun insistat cu deosebire asu vă. Greşim atunci cînd în
proiectaţi, întărirea răs cii comuniştilor, a între pra cîtorva probleme care găduim ca unii să nu-şi
punderii, a ordinii şi dis gului colectiv, de .stabili frământă în cel mai înalt facă datoria, chiar dacă
ciplinei în înfăptuirea tu re a priorităţilor de acţiu grad colectivul. Una din nu sînt membri de partid,
turor sarcinilor". Am re ne pentru îmbunătăţirea tre acestea este realizarea sau sînt noi în meserie",
produs acest fragment din întregii munci. indicatorilor de plan la Modernizarea tehnologi
raportul prezentat în ca că şi a producţiei — iată
drul adunării generale un alt deziderat de ma
deschise a organizaţiei de VIATA DE PÂRTID ximă importanţă pentru
bază, schimbul D, de la colectivul de aici. „în faţa
laminorul de profile mij organizaţiei noastre stau
locii din cadrul Combina sarcini deosebite privind
tului siderurgic Hunedoa Atît raportul prezentat, nivelul capacităţilor de organizarea ştiinţifică şi
ra, pentru că reflectă în cît şi cei care au luat cu- producţie existente. Por- modernizarea producţiei —
esenţă tonul şi spiritul în vîntul, au subliniat nece nindu-se de la faptul că arăta Mihuţă Diaconu.
care aceasta s-a' desfăşu sitatea unei cotituri în ac în acest domeniu se ma S-au făcut unele lucruri
rat. tivitatea economică şi po nifestă multe neajunsuri, bune, clar insuficient. Este
Analizînd Sarcinile ce litică menite să sporească s-a subliniat că organiza necesar să înţelegem că
revin organelor şi organi substanţial contribuţia co ţia de partid, împreună cu modernizarea este una din
zaţiilor de partid, de ma muniştilor, a tuturor oa conducerea tehnică a tre problemele noastre ca
să şi obşteşti, privind rea menilor la realizarea sar schimbului trebuie să se pitale, căreia trebuie să-i
lizarea producţiei fizice, cinilor, a tuturor hotărâ implice şi să acţioneze cu acordăm mult mai multă
exportului, investiţiilor şi rilor şi măsurilor stabilite. mai mare răspundere şi atenţie".
programelor de organizare „Trebuie să ne reconsi exigenţă pentru redresarea
C.S. Hunedoara. Şeful de schimb, subingiiierul Florin şi modernizare pe anul derăm întreaga muncă — acestei activităţi, creşterea VALENTIN NEAGU
Cornel Guţu, alături de Aurel lîedhicluc, de l£t formaţia de
încălzire, verifică temperaturile de prelucrare. în bateria, 1989, întărirea ordinii şi sublinia Adrian Herban. gradului de utilizare a u-
de cocsificare numărul 4. ____ disciplinei, în spiritul in Cu toate că avem unele tilajelor şi maşinilor, fo
Foto NICOLAE GHEORGHIU dicaţiilor şi orientărilor se rezultate bune, nu putem losirea mai judicioasă a
cretarului general al parii- trece cu vederea peste forţei de muncă. Referin- (Continuare in pag a 2-a)
