Page 5 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 5
PROLETARI DIN TOATE TĂRiLE, UNIŢ1-VĂ!
[jUDLŢUL HUNEDOftSflj
Anul XLI, nr. 9 784 JOI, 4 MAI 1989 4 pagini - 50 bani
Aspect clin sala dispeceratului de la Uzina (ie preparare a cărbunelui Lupcni.
Sarcinile de plan™ îndeplinite Foto GHEORGHE OLTEANU
• exemplar, la toţi indicatorii
Fruntaşii se menţin... in frunte
întrecerea socialistă continuă ia cote La suprafaţă o linişte. O intr-un alt, spaţiu - la lorii adună tonele de cor- ţ
linişte aparentă. Pentru că dispecerat - Ion Drăghici, bune şi împart, in mod co- I
superioare de calitate şi eficienţă şi cei puţini de aici, din de asemenea cu oamenii respunzător, cîştigurile. ?
din subordine, ,,cintăreşte"
birouri, trăiesc la aceeaşi
Lupta dirză pentru pian )
intensitate Clocotul muncii in permanenţă cit cărbune se dă insă in abataje, i
început 'sub semnul mo. şi-au amplificat cu fiecare portantă a întrecerii socia din subteran. Electronistul s-a tăiat, cit a luat dru Aici, 'întrecerea socialistă !
bilizatoarelor sarcini, în zi preocupările şi efortu listo, în cinstea unor eve Dorin Roşea, împreună cu mul preparaţiei, cit se mai ţine continuu ridicat pulsul 1
demnuri şi orientări din rile, în dorinţa ele a ma nimente de largă reverbe echipa sa, urmăreşte, prin alia 'înmagazinat in depo muncii, ierarhizind valorile ţ
magistrala expunere a tova terializa neabătut obiecti raţie istorică şi de tradi televiziunea cu circuit în zitele subterane. după tonele de cărbune 1
răşului Nicolae Ccau.şcscu, vele Congresului al XIII- ţie muncitorească, ■ — cu chis iluxuf producţiei din La rindul lor, cei de la smulse adincurilor. Şi este >
rostită la înaltul forum de lea şi Conferinţei Naţio rezultate pozitive dar. şi cu abataje şi aduce operativ ateliere nu prididesc. să mare, in fiecare lună, a- )
mocratic din noiembrie nale ale partidului, sarci unele restanţe.' şi neîmpli- la cunoştinţa cpdrelor do repare, să realizeze diferi cest număr. Din acea me- l
trecut, anul 1989 — penul nile de plan din acest an, niri — începe alta, de. şi conducere - în cazul cind te piese de schimb, să morabild zi de 7 septem- <
timul din cel cle-al optulea din întregul cincinal. Ca mai mare amploare, gene acestea nu se află la faţa monteze şi să demonteze brie 1966, cind conducăto- 1
cincinal în România — în urmare, la sărbătoarea in rală de aniversarea .a pa locului, alături de mineri agregate, să asigure mina rul partidului şi statului, to- \
registrează, după primele ternaţională a muncii, mul tru decenii şi jumătate de - eventualele dereglări, cu aer, apă, energie, să varâşul Nicolae CeâUşdscu, i
patru luni, o activitate sus te unităţi economice s-au la revoluţia de eliberare cerinţe exprese, pentru ca intervină neintirziat ori de a inaugurat această uni- J
ţinută şi rezultate pozitive prezentat :u rezultate deo socială şi naţională, anti intervenţia şi rezolvarea cite ori este cazul, cei de. tale carboniferă ‘ — ca ati- \
tea alte măreţe -ctitorii du- ^
la depozitul de materiale
problemelor să fie cit mai
în majoritatea ' unităţilor sebite. Aşa au fost: mine fascistă şi antiimperialisţă prompte, iluxul de cărbune trimit in permanenţă in ga
industriale din judeţ, în le Paro.şeni şi Coranda- de la 23 August 194.4 şi de din adîncuri spre ziuă să lerii cele necesare, la lăm- DUMITRU GHEONEA ^
celelalte sectoare de acti Ccrtej — situate pe pri Congresul ai XlV-lea al nu-şi oprească nici un mo- părie se pun la punct lâm.
vitate. întrecerea socialis mul loc în întrecerea so partidului. în acest con ment cursul. pile - de miner, iar norma- (Continuare in pag. a 2-a) ţ
tă s-a desfăşurat la cote cialistă pe ramură pe tri text de însufleţire şi entu
înalte în toate colectivele mestrul I, Mina Deva şi ziasm, de angajare patrio
muncitoreşti, punînd preg „Chimica" Orăştie — cla tică, revoluţionară a între
nant în evidenţă spiritul sate pe locul al II-leă, dar gului popor, de plenară’ sa „Scutul dacic" — o binemeritată răsplată
de competiţie, hărnicia şi şi I.F.E.T. şi I.T.A., I.M.C. tisfacţie faţă de măreaţa
devotamentul în producţie, şi A.C.M.R., B.C.M.M. şi izbîndă privind achitarea
hotărîrea unanimă de ob I.P.I.C.C.F. — toate din datoriei externe de către - Tovarăşe Viorel Mano- teme de istorie. în această dierea etno-folclo'rică a sa
ţinere a unor rezultate tot Deva, I. M. Barza şi • ţara noastră şi renunţarea lescu, echipajul „Sargedava" ediţie, de pildă, au concu tului ClopOtrva,' a cărui pri
mai bune In întreaga acti U.U.M.R. Crişcior, Mina pentru totdeauna la 'credi al Casei pionierilor şi şoimi rat 130 de echipaje. Pentru mă monografie, a realizat-o
vitate. Ţebea şi „Mecanica" Orăş te străine, colectivele de lor patriei Deva a fost răs cel pe care-l conduc de 19 acum 50 de ani Dimitrie
oameni ai muncii din ju
Sul) conducerea organe tie, I.P.S.R.U.E.E.M. Pe deţul nostru, "asemenea în plătit in cadrul expediţiilor ani şi care din 1979, de la Guşti. Dar, cel mai bine vă
lor şi organizaţiilor de troşani şi I. C. Vulcan, „Cutezătorii" cu troieul „Scu înfiinţare poartă numele poate răspunde la această
partid, cu sprijinul perma I.A.C.R.S. Hunedoara şi tregului popor, acţionează tul dacic". Ce reprezintă el „Sargedava", „Scutul dacic" întrebare jurnalul.
nent al organizaţiilor de cu perseverenţă şi dăruire pentru echipaj ? se adaugă celorlalte trofee lată: „Filele sale (ale jur
sindicat, oamenii muncii A.C.H. Rîu Mare-Retezat, pentru a amplifica rezul — Desigur, o răsplată pen (printre acestea şi unul unic, nalului, din care spicuim —
hunedoreni s-au mobilizat alte unităţi industriale, tatele pozitive, a înlătura tru rezultatele cercetărilor numai pentru echipajul nos n.n.) au consemnat zbuciu
exemplar în producţie, înehoindu-se o etapă im- lipsurile şi neajunsurile ,şl întreprinse pe teren, pentru tru — „Columnă în milenii"), mul omului pentru a trans
a face din 1989, anul ho- eforturile depuse şi uri sti forma natura, a o supune
tărîtor al actualului cinci mulent pentru ediţiile vii pentru că de fiecare dată dorinţei sale de a trăi şi
nal, un an de ^excepţie în toare ale expediţiei cu ge ne-am situat în primele trei construi frumos"; ...freamă
întreaga activijăte. nericul „Munţi, nuri, sate", locuri pe ţară. tul unui rîu dătător de lumi
în programul cotidian al sub care se desfăşoară timp - Care au lost_ obiective nă, tainele unor cetăti de
fiecărei unităţi, pe agen de trei ani consecutiv. Va le şi rezultatele concrete ale
da zilnică de lucru a or loarea acestui trofeu este ultimei expediţii ? Interviu consemnat de
ganelor şi organizaţiilor de deosebită, intrucît este ex - Ultima ediţie ă urmărit VIORICA ROMAN
trem de îndrăgit, majorita cunoaşterea Masivului Re
(Continuare în pag. a 2-a) tea echipajelor mergînd pe tezat, a Rîului Mare şi stu- (Continuare în pag. o 2-a)
Organizare temeinică, mobilizare
la întreţinerea culturilor!
Obţinerea în acest an a zilnic, cooperatorii şi meca Oprea, Ion Mărginean, Le.şnic". întrunit starea
celor mai mari producţii nizatorii participă la pră- Elena Dobrotu, Ion Şu- terenului nu permite intra
la toate culturile — aşa şitul mecanic şi manual al fană, Victoria Oprea şi rea. cu utilaje mecanice,
cum a indicat oamenilor culturilor de sfeclă şi alţii. lefi dimineaţă, me prăşitul se face cu atela
muncii din agricultură se cartofi. In ultimele două canizatorii Aurel Costina şi jele şi _ manual. Numeroşi
cretarul general al parti zile, cei peste 100 coo Alexandru Deteşân au cooperatori, care au ieşit
dului, tovarăşul Nicolae peratori din brigada con continuat praşila mecanică la lucru din primele zile
Ceauşescu — este hotărî- dusă de SidOnia Muntean la cartofi şi . sfeclă, con ale acestei săptămîni, au
tor condiţionată de efec au apropiat de încheiere comitent făcîndu-se şi fer terminat praşila la sfeclă
tuarea în condiţii irepro praşila manuală pe 20 de tilizarea cu îngrăşăminte, şi cartofi pe terenurile ce
şabile a lucrărilor de. în ha cu sfeclă de zahăr. Pre complexe la culturile res le-au fost repartizate în
pective. Specialiştii din
acord global. Intre frun
treţinere. După ploile că şedintele unităţii, Aronim taşi se află Trina Popa,
unitate şi brigadierii sînt
zute în ultima perioadă, Ocoş, ne. spunea -că în permanent prezenţi.în cîmp, Măria Datcă,' Eleonora Zas-
cartofii, sfecla, porumbul tarlaua respectivă s-a fă loţi, Viorica Butea, Euge
şi soia au o bună răsă cut doar praşila manuală, unde urmăresc respectarea nia Puiuţ, Aurica Certejan,
densităţilor
şi
calitatea
deoarece nu s-a putut in
rire şi dezvoltare, acum im- tra în cîmp cu .mijloacele prăşi lei. Viorel Josan şi alţii. In
punîndu-se că toate for mecanice. între cei mai O bună mobilizare la e- ginerul şef al cooperativei,
ţele mecanice şi ma harnici cooperatori, care au fectuarea praşilelor am Ioan Nistor, aprecia că în
nuale să fie mobilizate la terminat printre primii întîlnit şi la C.A.P. Veţel. 3—4 zile bune de lucru în
I.I’.S.K.U.M. Deva. Pentru priceperea şi operativitatea cu
care Intervine tic fiecare dată, electricianul do întreţinere efectuarea praşilelor. praşila pe suprafeţele re Preşedintele unităţii. Ionel
Trandafir Vancea este considerat unul dintre oamenii de Acest deziderat îşi .gă partizate, i-am notat pe Pintea, se afla împreună NICOLAE TIRCOB
nădejde al secţiei reparaţii. seşte materializare în fapte Vâsiu Gaşpar, Viorica O- eu cooperatorii la prăşitul
Foto NICOLAE GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a)
la C.A.P. Sîntandrei, unde prea, Simion Jurca, Nicolae sfeclei în tarlaua „La
O