Page 53 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 53
/V
u R A I
Tovarăşul Nicolae n
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UM1Ţ1-VÂ! Ceausescu
a efectuat o vizită prietenească
de lucru în R.S. Cehoslovacă
S O C IA L IS M U L Ceauşescu, secretar gene CONVORBIRI ÎNTRE TOVARĂŞUL
T o v a r ă ş u l Nicolae
NICOLAE CEAUSESCU
ral al Partidului Comu
SI TOVARĂŞUL MILOS JAKES
Republicii Socialiste Româ_
T o v a r ă ş u l Nicolae
OM] .UI JUDEŢEAN HUNEDOARA A nist Român, preşedintele Ceauşescu, secretar gene Stefanak, şef de secţie Ia
nia, a efectuat în cursul
C. C. al P.C.C., Jan Papp,
c o m s m u m m zilei de miercuri, 17 mai, ral al Partidului Comu ambasadorul Cehoslovaciei
o vizită prietenească de
lucru în Republica So nist Român, preşedintele la Bucureşti.
T o v a r ă ş u l u i Nicolae
Republicii Socialiste Româ
cialistă Cehoslovacă, la nia, a avut miercuri, 17 Ceauşescu i-au fost adre
invitaţia Comitetului Cen
Anul XLI, nr. 9 796 JOI, 18 MAI 1989 4 pagini - 50 bani tral al Partidului Comu mai, la Praga, convorbiri sate, şi în acest cadru, de
nist din Cehoslovacia. cu tovarăşul Milos Jakes, către tovarăşul Milos Ja
secretar general al Comi
kes un călduros salut de
în seara aceleiaşi zile, tetului Central al Parti bun venit din partea con
t o v a r ă ş u l Nicolae
* dului Comunist din Ceho ducerii Partidului Comu
1 IW-dh dei cisiv al cinci malului actual Ceauşescu a revenit în slovacia. nist din Cehoslovacia, a
■ nf- . .• ..
Capitală.
La convorbiri au parti
La plecare şi la sosire, cipat : tuturor comuniştilor, a în
tregului popor cehoslovac
S a r c i n i l e d e p l a n - î n d e p l i n i t e pe aeroportul Otopeni, tovarăşii : Ion Dlncă, şi a sa personal. A fost
Din partea română —
conducătorul partidului şi
exprimată, de asemenea,
ţiŞ;i statului nostru a fost salu membru al Comitetului convingerea că vizita prie
e x e m p l a r , l a t o ţ i I n d i c a t o r i i ; ; tat de tovarăşa Elena Politic Executiv al C.C. tenească de lucru pe care
1
: Ceauşescu, de membri şi al P.C.R., prim viceprim- t o v a r ă ş u l Nicolae
membri supleanţi ai Comi ministru al guvernului, Ceauşescu o întreprinde
tetului Politic Executiv al Ion Stoian, membru su în Cehoslovacia va conferi
din Poiana Ruscăi — hotărîţi să C. C. al P.C.R., secretari pleant al Comitetului Po noi dimensiuni conlucrării
ai Comitetului Central al
partidului, precum şi de litic Executiv, secretar al pe multiple planuri dintre
cele două partide, ţări
C.C. al P.C.R., Constan
păstreze locui fruntaş în întrecerea socialistă membri ai C.C. al P.C.R., tin Oancea, adjunct al mi şi popoare. Nicolae
ai Consiliului de Stat şi
T o v a r ă ş u l
nistrului afacerilor exter
ai guvernului, conducători ne, George Homoştean, Ceauşescu a mulţumit şi a
1. Cum aţi încheiat primele patru luni ale anului? din aprilie, a indicaţiilor, ai unor instituţii centrale, ambasadorul ţării noastre adresat, în numele con
2. Cu ce probleme sc con truntă colectivul ? orientărilor şi sarcinilor organizaţii de masă şi la Praga. ducerii Partidului Comu
3. în ce direcţii acţionaţi pentru îndeplinirea pla formulate de secretarul obşteşti, de alte persoane Din partea cehoslovacă nist Român şi al său per
oficiale.
general al partidului, to
nului ? varăşul Nicolae Ceauşescu, Pionieri români şi ceho — tovarăşii : Jozef Lenart, sonal, un cald salut to
varăşului
membru
al
Prezidiului,
Milos
Jakes.
In perimetrul munţilor gresul al IX-lea al parti ne-a permis ca, în 1988, slovaci au oferit tovară secretar al C.C. al P.C.C., conducerii Partidului Co
Poiana Ruscăi — o ates dului, pe care poporul Mina Ghelari să ocupe şului Nicolae Ceauşescu şi Karel Julis, vicepreşedin munist din Cehoslovacia,
tă convingător descoperi nostru a înscris-o în car primul loc în întrecerea te al G u v e r n u l u i
rile arheologico — extra tea de aur a neamuiui ca socialistă desfăşurată In (Continuare în pag. a 4-a) R. S. Cehoslovace, Michal (Continuare in pag. a 4-a)
gerea minereului de fier „Epoca Nicolae Ceauşescu" tre subunităţile întreprin
derii miniere Hunedoara.
se practică din vremuri — prinos de dragoste şl
îndepărtate. Devenită în recunoştinţă faţă de genia Titlul de fruntaş într-un La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceausescu
timp activitate de bază lul ctitor al României so colectiv harnic se obţine '____________ l_________________________ 3_____
pentru oamenii acestor lo cialiste moderne, secreta greu. Să te menţii pe a-
ceastă poziţie este însă şi
curi, scoaterea la lumină rul general al parti mai greu. Sîntem mîndri Preşedintele R.P. Mozambic va efectua o vizită
a preţioasei bogăţii a cu dului, tovarăşul Nicolae
noscut, în anii de după Ceauşescu, Minerul de că acum, după patru-luni
Congresul al IX-lea al Onoare al ţării, comunis din acest an decisiv al oficială de prietenia în ţara noastră
cincinalului 198G—1990, ne
partidului, prefaceri pro tul, revoluţionarul înflă
funde, mineritul ocupînd, cărat, care şi-a dedicat aflăm tot pe locul întîi, a- La invitaţia tovarăşului liste România, tovarăşul Mozambic, va efectua o
alături de siderurgie, un întreaga capacitate de gîn- vînd realizate şi depăşite Nicolae Ceauşescu, secre Joaquim Alberlo Chissano, vizită oficială de prietenie
sarcinile de plan la toţi
loc de frunte în industria dire şi acţiune propăşirii tar general al Partidului preşedintele Partidului în ţara noastră, în ultima
municipiului Hunedoara. continue a patriei, creşte indicatorii: producţia fi Comunist Român, pre F.R.E.L.I.M.O., preşedin decadă a lunii mai 1989.
Răspunde întrebărilor rii bunăstării şi fericirii zică — plus 3 270 tone şedintele Republicii Socia tele Republieii Populare
adresate de redacţie ing. poporului român. minereu de fier brut ex , AV/.W/^AVA‘.V.V.V.VAV.VJ - .V,\V.W/,Y/.V.-AV,VJ.W.V.V.WAW^/.V.V,
tras; 1 157 tone metal ob
Vasilc Pavcl, directorul Fiecare dintre anii ac ţinut suplimentar (indica
Minei Ghelari. tualului cincinal a însem
Fila do istorie cea nat o nouă treaptă spre tor de calitate pentru mun
mai bogată în împli sporirea producţiei de mi ca depusă); la cheltuieli
I m nereu de fier destinat si totale înregistrăm o eco
niri pentru mina
Ghelari, ca de altfel pen derurgiei h u n e d o r e n e . nomic de 1,3 milioane lei;
tru întreaga ţară, o con Transpunerea întocmai în cheltuielile materiale la
stituie, fără îndoială, pe viaţă a ideilor şi concep 1000 lei producţie marfă
rioada deschisă de Con telor cuprinse în Tezele înscriu economii de 38,4 Praşilele - efectuate operativ, de calitate!
lei; beneficiul suplimentar
realizat — 2 507 000 lei.
LA LICEUL INDUSTRIAL NR, 5 DEVA La obţinerea acestor re Cooperatorii şi mecani ioase şi a celor prăşitoa- ne condiţii a praşilelor. O
zatorii din comuna Den-
zultate şi-au adus o con suş se preocupă cu răs re, care au o bună dez contribuţie meritorie la e-
voltare şi sînt menţinute
Largă deschidere spre tivele sectoarelor I, III şi pundere de înfăptuirea im fără buruieni prin lucrări fectuarea lucrărilor de în
tribuţie însemnată colec
treţinere şi-o aduc şi me
perativelor formulate de
IV, din rîndul cărora do secretarul general al parti le de întreţinere ce sc a- canizatorii, cu care avem
pli.că în conformitate cu
specialitate resc să evidenţiez aportul dului, tovarăşul Nicolae tehnologiile stabilite. Pu angajate culturile în acord
minerilor din brigăzile Ceauşescu, privind obţine ternic stimulaţi de măsu global. Fiecare cooperator
cunoaşte suprafeţele unde
dar şi spre cultură conduse de Gherasim Mu- rea în acest an a celor rile adoptate de conduce trebuie efectuate praşilele
reşan, Costică Pandelea-
mai mari recolte. „Un ar
rea partidului privind ma
tm, Gherasim Tecar, Ioan gument concret în această jorarea cantităţilor de ce şi condiţiile de calitate ce
Vorbind despre rolul calaureat şi concursul de privinţă îl reprezintă — reale 'repartizate ca retri rute. în prezent la cultu
hotăritor al trimestrului admitere în învăţămîntul MIRCEA DIACONU ne spunea preşedintele u- buţie în natură în cadrul ra cartofilor, care ocupă
ai IlI-lea în încheierea cu superior. Punem în acest nităţii, ing. Aurelian Ca- acordului global, coopera 85 do hectare, realizăm
rezultate cit mai bune a sens un accent deosebit (Conlinuare in pag. o 2-a) zacu — starea actuală a torii participă zilnic la rea de a doua praşilă me
anului şcolar, prof. Marin pe învăţarea în clasă, pen culturilor de cereale pă- realizarea in cele mai bu- canică, precum şi praşila
Avrămică, director adjunct tru ca din fiecare oră de manuală. Fără buruieni
al Liceului industrial nr. curs elevii să reţină cît este menţinută şi cultura
5 Deva, numea această e- mai multe cunoştinţe. De WM porumbului, aceasta fiind
tapă ca „perioada de foc”. asemenea, se lucrează di erbieidată şi aplicîndu-i-se
Definea astfel înalta ten ferenţiat, la matematică o lucrare cu sapa rotativă.
siune la care se desfăşoa şi fizică mai ales, cu ele De asemenea, la sfecla fu
ră în aceste zile pregăti vii din clasa a Xll-a care rajeră este încheiată pri
rea teoretică şi practică a Se pregătesc pentni învă« ma praşilă manuală pe în
elevilor în vederea înche ţămîntul superior. Dar ac treaga suprafaţă. Cu deo
ierii anului şcolar, susţi tivitate intensă desfăşurăm sebită răspundere au lu
nerii de către cei din cla în această perioadă şi cu crat la întreţinerea cultu
sele a X-a şi a Xll-a a elevii claselor a IX-a şi rilor mecanizatorii Iacob
examenelor ce-i aşteaptă. a Xl-a, ai şcolii profesio Vasiloni, Aurel Srorobete
— în acest scop — ne nale pentru reducerea pro şi Stoica Vîrvoni.
spunea interlocutorul — centului de mediocritate între brigăzile ce se de
am stabilit testări la ma şi încheierea cu rezultate taşează la întreţinerea cul
tematică şi fizică înlrucît bune a anului şcolar. turilor se află şi cea din
acestea sînt şi obiecte de —• Atenţie deosebită se Hăţăgel, condusă de Pe^
examen. Cu ajutorul tes acordă — precizează proL tru Onescii. Aici sînt nu
telor vom realiza o mai Rodica Ciotea, directorul meroşi cooperatori. între
corectă orientare a elevi liceului — materiilor fun care îi amintim pe Ionel
Merian, Romuluţ Nicoles-
lor din clasa a X-a spre damentale, la care, din cu, Cuţu Bencău, Miron
treapta a doua de liceu păcate, nu avem rezultate Prejban, Remus Grozoni
sau spre şcoala profesio foarte bune. De asemenea, şi alţii, care au terminat
nală. Şi, în acelaşi timp, acum se definitivează lu
elevii se familiarizează cu crările practice pentru e- prima praşilă manuală la
rigorile examenelor. Cei xamenul de bacalaureat, cartofi.
din ultimul an de liceu' Cooperatorii illn brigada Hătăgel, a C.A.P. Densul?, NICOLAE TÎRCOB
desfăşoară în această pe VIORICA ROMAN dere prima prnşllă manuala la cultura cartofilor.
rioadă O intensă pregătire Foto NICOLAE GHEORGHIU (Continuare in pag a 2-a)
pentru examenul de ba [Continuare în pag. a 2-a)
