Page 54 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Un binemeritat prestigiu „Primăvara muzicală deveană“ - expresie
Cooperativa meşteşugă. tudine comenzile cetăţe ei s-au situat pe locuri • 19,01
rească „Mureşul" şi-a nilor. în acest scop, în fruntaşe în faza de masă elocventă a unei intense vieţi artistice 19,25 Agr
câştigat un binemeritat secţii există un bogat a concursului de creaţie grame pri
prestigiu în rîndul cetă material informativ din — manifestare tradiţio S-a încheiat ediţia a ficil, cuprinzînd piese de cameră a sindicatului Mărturii
ţenilor municipiului De care oamenii se pot in nală în cooperaţia meşte VlII-a a „Primăverii mu semnate de compozitorii învăţămînt Craiova (di românca:
va. Specializată, în prin spira, ştiut fiind că moda şugărească. zicale devene" aşteptată Doina Munteanu Rotariu rijor — prof. Florian Laureaţi
cipal, pe realizarea de evoluează de la un an la Se fac, de asemenea, cu justificat interes de („Cîntec de pace", „To- Zamfir). Repertoriul pre naţional
îmbrăcăminte şi încălţă altul şi chiar de la un eforturi pentru diversifi publicul spectator local catia"), Iovan Miclea zentat de cele trei apre mâniei" r
minte — prin producţie sezon la celălalt. Dar se carea serviciilor oferite şi nu numai de către a- („Cei mai buni copii"), ciate colective artistice na experi
de serie sau pe bază de fac eforturi şi pentru a populaţiei în consens cu cesta. Manifestarea stîr- a pus în evidenţă, deo a cuprins creaţii de Ci~ • ',51,00
comandă — cooperativa, veni în întîmpinarea do solicitările acesteia. Ast neşte, deopotrivă, atenţia potrivă, piese aparţinînd prian Porumbescu (1 iro „Cei care
colectivele de meseriaşi rinţelor oamenilor, pen fel, în curînd se vor specialiştilor, se consti profesorului Romeo Ba dul „Te duci iubite"), Producţie
se străduiesc să răspun tru educarea gustului deschide două ateliere tuie într-o modalitate e- boi, de la Şcoala gene Doru Popovici („Codex bulgare,
dă cu promptitudine so vestimentar al acestora. pentru remaiat ciorapi. ducaţională eficientă pen rală nr. 8 Deva. De a- Caioni" — Dans zglobiu, ţară. Epis
licitărilor populaţiei. De Iată doar un exemplu: In a doua jumătate a tru copii şi tineret, dor preciere s-au bucurat, în Cîntarea voievodesei Lu- Telejurnal
spre reuşita acestei stră secţia de tricotaje condu anului va începe să func nici de a pătrunde tai acelaşi timp, evoluţiile pu, Dans valah), V. Ti-
danii vorbesc şi rezulta să de Ioan Chiorean pro ţioneze un a.şa-numit nele muzicii culte, de a corului de cameră al Di mariu („Variaţiuni pe. un
tele obţinute la linele ce duce articole realizate cu „complex de sănătate", se apropia de frumuse recţiei sanitare judeţene, cîntec popular"), dar şi
lor patru luni de activi multă fantezie, pe care unde se vor efectua ma ţile unei creaţii care ne care prin cîntecele abor creaţii de mare rafina
tate din acest an. Iată le expune în vitrine sau saje, fizioterapie ş.a. în cesită cunoştinţe, şi, de date a adus un cald o- ment aparţinînd lui Mo-
ci te va, prezentate de Ve- în piaţă, în zilele de perspectivă se vor des ce nu, cultură muzicală. magiu patriei, partidului, zart, Bach, Vivaldi, Bar- SELECŢI
ronica Cîndroi, preşedin tîrg. Aşa procedează şi chide şi alte unităţi, iar Duminică, Palatul cul păcii; corului mixt al tholdy, Schubert. GRAMUL
tele cooperativei : secţiile conduse de Ioan cele existente vor fi ex turii din Deva a fost sindicatului învăţămînt Ca de fiecare dată, re programul
— în comparaţie cu Medrea, Olimpiu Teodor tinse şi modernizate. gazda concertului coral Deva, cu o interpretare citalurile vocale şi in Răspundea
aceeaşi perioadă a anului ş.a. Apreciind strădaniile prezentat de trei apre superioară de la un spec strumentale susţinute de lor; 10,00 1
10.05 Succ,
trecut, realizările sînt Am fost prin cîteva u- şi rezultatele celor ce ciate formaţii corale lau tacol la altul. studenţii Conservatorului 10.35 Cfnti
mult mai mari. Astfel, nităţi. în condicile de su muncesc la „Mureşul" reate ale Festivalului na Interes deosebit au cu din Cluj-Napoca s-au do 11.00 Buh
la indicatorul prestări gestii am întâlnit numai dorim să facem şi o su ţional „Cîntarea Româ noscut concertele prezen vedit de reală ţinută, e- 11.05 Po
11.35 Muzl
servicii către populaţie cuvinte de apreciere la gestie conducerii coope niei". Este vorba de co tate de orchestra de ca videnţiind clasa inter Buletin t
creşterea este de 8,2 la adresa unor oameni cu rativei: propaganda în rurile de cameră „Modus meră a sindicatului în pretativă a şcolii muzi •Ştiinţa :
sută, la producţia de tri vastă experienţă .şi de jurul activităţilor şi ser vivendi" al Şcolii gene văţămînt din CLuj-Napo- cale clujene. 12,25 Trăii
împliniri
cotaje de 29,8 la sută, la înalt profesionalism cum viciilor oferite populaţiei rale nr. 8 Deva (dirijor ca (dirijor — prof. Mihai Au fost clipe de certă Din como
cea de încălţăminte de 7 ar fi Lucia Jurj, Floa să se bucure de mai mul — prof. Doina Iiotea), Gutman), o prezenţă de satisfacţie artistică, gene 13.00 De 1
la sută, iar la producţia rea Chiorean, Dorica Tri- tă atenţie. Ar putea fi Direcţiei sanitare judeţe prestigiu, devenită tradi rate de o manifestare Avanprem
15.15 Dam
de confecţii de 15,9 la fa, Victor Toma, Octa- extinsă atît în munici ne (dirijor — prof. Ni ţională, orchestra de ca care eîştigă un tot mai te; 15,10
sută. vian Deac .şi mulţi alţii, piul reşedinţă de judeţ, colae Icobescu), corul meră „Concertina" a sin însemnat prestigiu. Ini mâne; 16,
16.15
Menirea cooperativei oameni ce sînt, pe bună cît si pe traseele turis mixt al sindicatului învă- dicatului învăţămînt Baia ţiată de Şroaia generală 16,(5 Mela Atu
este aceea de a onora dreptate, consideraţi „cu tice. ţămîn.t Deva (dirijor — Mare (dirijor — prof. nr. 8 Deva „Primăvara 17.00 Bule
cu maximum de solici mîini de aur". De altfel, TRAIAN BONDOR 17.05 Radi
prof. Doina Hoţea). De Vasile Izeopold) alături muzicală deveană" se mic? '7,3:
caldă simpatie s-a bucu de care a concertat cu constituie într-o expresie cînt nr
rat în primul rînd corul noscutul violonist Ştefan elocventă a unei intense Orele seri
gestia
dv.
„Modus vivendi", care a Ruha, ce a onorat şi de vieţi artistice. într-o oră
interpretat un reperto această dată manifesta poetic;
riu divers, destul de di rea deveană, orchestra MINEL BODEA muzicală;
lctin de
Largă deschidere spre specialitate CJNI
dar şi spre cultură DEVA:
boşte un
IIUNEDO;
(Urmare din pag. 1) Xll-a obţinînd premiul II. rală a elevilor o dovedeşte II (Modei
iar Nicolae Drăgan (a şi menţiunea obţinută de darea (
care vor servi autodotării Xl-a), Mihai Costina (a elevul Marius Fizeşan Ia Vacanţa
cabinetelor, laboratoarelor X-a) şi Mireea Sîrbu (şcoa olimpiada şcolară, faza pe căra); Pi
13 d c la
şi atelierelor şcolare. la profesională) — men ţară la geografie, cele trei ring); Pi
Desigur, aşa cum ne-au ţiuni. locuri I pe judeţ în cadrul Kong (7
confirmat şi interlocutorii Dar, prin întreaga acti Festivalului naţional „Cîn Ballou M i
PENI:
noştri, punctul forte îl vitate instructiv-educativă tarea României", poziţiile (Cultural)
constituie pregătirea pro desfăşurată, colectivul di fruntaşe la concursurile ra 13 (L
fesională în meseria de dactic urmăreşte, aşa cum organizate de Comitetul NEA: Oa
(Minerul)
electromecanic auto, iar sublinia profesorul Traian municipal al U.T.C. pe mul de i
pentru absolvenţii de li Dinorel Stănciulescu, să teme de istorie: „Epoca einllor (I
ceu şi de conducător auto. le dea elevilor şi o „des Nicolae Ceauşescu — epo ro>» VA ;
Memorie
Cu ajutorul unităţii pa- chidere către cultură, nu ca marilor ctitorii", şi Ci k st<
tronatoare, întreprinderea doar spre specialitate stric „Luptătorii pentru unitate (M ui)
de transpoi‘t''.auto Deva, tă". Chiar în ziua docu şi independentă naţiona f lotul nc
liceul şi-a dotat corespun mentării noastre, elevii au lă". (Patria);
zător o serie de ateliere, urmărit cu emoţie mărtu Avîndu-se mereu în a- circ (Fk
SARA:
I.P.S.R.U.M. Deva. In prezenţa controlorului <lo calitate suldngînerul Eleonora realizează în prezent un lenlie buna pregătire pro I-1I (Cei
Teodor, turnătorii tlin seliim but maistrului Ion Helea au început turnarea unui lot *ie poligon auto şi, de aseme risirile fostului luptător pe şi creaţi ■
piese destinate întreprinderii miniere din .Abrud. frontul antifascist, prof fesională — teoretică şi mâniei* 4 ):
nea, o investiţie prin care practică — nu scade nici na regin
se vor îmbunătăţi condi Dumitru Susan. Şi eveni interesul pentru obiectele cin); SIN
TIR
mentele culturale, cu pro
siv;
Minerii din Poiana Ruscăi — hotărîţi să ţiile de studiu pentru e- fundă rezonanţă în sufle de cultură generală, nu dintre di
levi.
ILIA: D
sînt neglijate acţiunile cul
Despre buna pregătire tul elevilor, după cum ne tural-educative care con dezlănţui
profesională a elevilor vor declară Emil Damian, di tribuie la formarea multi na).
păstreze locui fruntaş în întrecerea socialistă beşte elocvent integrarea rectorul educativ al liceu laterală a personalităţii ti
în producţie a absolvenţi lui, sînt frecvente. Merită nerilor. Pentru că toate
(Urmate din pag. t) Sintem hotărîţi ca unde acţionează brigada lor de şcoală profesională amintite întîlnirca cu poe
zia în cadrul „Zilelor re
3 prin rezultate deose condusă de Francisc Toth. şi liceu, iar mai recent aceste laturi ale educaţiei
Cătană, Gclu Iona.şcu, Ma bite să ne clasăm şi Prin producţiile estimate rezultatele obţinute la con. vistei Luceafărul", serile sînt şi trebuie să fie per
rin Codan, Iacob Boariu, în acest an pe prima din această zonă vom asi cursul pe meserii, faza pe cultural-educative, vizite manente, ele se regăsesc Rezult:
lordnche Srînteie, Vasile treaptă a podiumului în gura compensarea închide minister sau pe ţară. Ast le la Muzeul judeţean, într-o corelare armonioasă 17 mai ]
Coman, Iosif Belei, Ioan trecerii socialiste, cinstind rilor din perimetrele în fel, toţi cei patru elevi excursiile, sărbătorirea u- şi în această perioadă fier Extr.
binte pentru elevii şi ca
Cărăuşu şi Dumitru Sava. astfel a 45-a aniversare a epuizare şi chiar creşterea participanţi au avut o nor evenimente din viaţa drele didactice de la Li J fi.
elevilor ş.a. Preocuparea
comportare meritorie, A-
nivelurilor producţiei zil
2 Luna aprilie şi pri- măreţului act istoric de la nice de minereu de fier. drian Igna, din clasa a pentru educarea multilate ceul industrial nr. 5 Deva. 28, 3, 9.
Extr.
23 August 1944 şi al XIV-
ma decadă a lunii
Fond
mai dovedesc, prin lea Congres al partidului. 703 788 lt
realizările obţinute, eă Direcţiile prioritare de ac lei, repc
..problema nr. 1" a colec ţiune rămîn sporirea şi
tivului nostru a fost re mai accentuată a cantită
zolvată. Mai clar, sectorul ţilor de minereu de fier Praşilele — efectuate operativ, de calitate!
1 r, singurul cu planul de brut extras şi îmbunătă mecanizatorii Silion Vlaic
producţie nerealizat în to ţirea substanţială a cali (Urmare din pag. 1) Traian. Aici, cartofii sînt şi Doinei Dumitrescu, iar tele unităţii, Cornel Lăpă-
prăşiţi a doua oară meca
talitate, s-a integrat în tăţii acestuia. Concret, este Importante forţe meca nic pe aproape jumătate dintre cooperatori se re dâtoni. Erbicidarea s-a fă Fentri
cut cu toată atenţia şi arc
„cadenţă",' reuşind să ex vorbo despre punerea în nizate sînt concentrate la din suprafaţa planificată marcă Ionel Lăzăroni, Ca- efectul scontat. Pe lîngă fi pred
tragă suplimentar în luna funcţiune a tuturor abata lucrările din livada coo — 160 ha, iar cooperato iiţa Pascotesc, Victor Roş aceasta, există o preocu să şi s«
trecută 453 tone de mine jelor noi prevăzute în pre perativei, care ocupă peste rii au realizat, pînă acum, ea, Ştefan Ionescu, Petru pare deosebită ca praşile Cerul sînt
v
lat
reu. Aşadar, măsurile or liminarul pe acest an şi 300 ha, remareîndu-se a- le mecanice şi manuale să de plot
ganizatorice adoptate de în mod deosebit a rezer portul tractoriştilor Petru fie realizate în cele mai descărc;
velor din zona Ghelari
consiliul oamenilor m u n nord-vest. Avem încrede Iorgoni, Voieu Iosivoni, bune condiţii. De menţio peratur;
cuprins
cii, sub directa îndrumare re în viitorul producţiei Laurenţiu Blentea şi Simi- nat că, în frunte cu pre de, iar
a comitetului do partid, minei noastre. Acest opti nic Mihăescu. Prezente şedintele, brigadierii şi în tre 23 :
s-au dovedit a fi nu doar mism rezidă din succese permanent la locurile de tregul personal TESA, toţi La m
general
necesare, ci şi eficiente. le obţinute de brigada lui muncă, cadrele tehnice pra.şila manuală pe mai Laza, Cornel Miclo.şoni, cooperatorii au repartizate cerul p
din unitate urmăresc în
Noul şef de sector, ing. Vasile Jurj, care execută deaproape ca praşilele să mult de 60 de hectare. Eugen Dăncesc, Aurel culturi în cadrul acordu lat vor
lui global, fiecare fiind
Prejban şi alţii.
Cultura de sfeclă furajeră
Nicolae Modîrcă, maiştrii lucrările de deschidere şi fie efectuate operativ şi de a fost prăşită de două ori Culturile de cartofi (105 interesat să efectueze cu ploaie,
cărcări
şi şefii de brigăzi au im cercetare în orizontul calitate, pentru a nu fi manual. Inginerul şef al ha) şi de porumb ale Coo toată răspunderea lucră va suf
primat un spirit ferm de XVIII. De asemenea, avan dijmuită recolta. unităţii, Viorel Ilian, ne perativei agricole din Os rile de întreţinere, întru- intensif 1;
pînă
suri importante se consem.
O bună mobilizare la
ordine şi disciplină în nează la lucrările aferen întreţinerea culturilor am spunea că exemple bune trov promit, după modul cît cantitatea de produse din set
teorolo/
ce i se cuvine este în le
cum se prezintă la aceas
de urmat în ceea ce pri
muncă, ritmurile de lucru te bazinelor şi staţiilor de întâlnit şi la C.A.P. din veşte hărnicia la întreţi tă dată, cea mai bună re- gătură di i ertă cu produc Dănuţ).
crescînd simţitor. pompe din orizontul XX, satul centru do comună nerea culturilor îl oferă roltă — aprecia preşedin- ţia ce o realizează. _ ,