Page 57 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 57
L>
E C I , R t
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA!
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE
ne — mai cu scamă pen- |
Cu principalii lora le-au fost livrate în tru secţiile dc laminoare
plus, de la începutul a-
indicatori nului, G0 tone piese de şi furnale. Dc asemenea.
1
îndepliniţi schimb diferite şi 8 tone din atelier au fost expe- I
JUOtŢULhunedoara de construcţii metalice. diate oţelăriilor 230 tone i
In acelaşi timp s-au c- fier vechi recuperat. Cu
Colectivul de muncă cele mai însemnate rea- I
de la secţia confecţii ar conomisit 9,5 tone metal, lizări se înscriu zi dc zi |
tizanale nr. 1, din cadrul peste 200 kg electrozi, iar muncitori ca Pavcl Fur- ■
Cooperativei meşteşugă consumul de energie elec ca, Iosif Ghcrman, Gheor. |
reşti „Bucura", din Ha trică a fost redus lunar ghe Copilu, Mireca l’an-1
ţeg, secţie condusă de cu 4 la sută faţă dc cel delca, Ioan Koşianu, Ioa- j
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C raportează normat. La capitolul rc- na Sfetcu, Ioan Belcr si 1
Aurel Şeroni,
dc
condiţionări
piese
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N depăşirea indicatorului schimb, planul perioadei mulţi alţii. (VASILE GRI- \
producţie marfă, în pe
rioada care a trecui din a fost depăşit cu 30 to GORA.Ş. corespondent), i
acest an, cu 180 000 lei.
La' un alt indicator de
Anul XLI, nr. 9 797 VINERI, 19 MAI 1989 4 pagini - 50 bani bază — prestări servicii
pentru populaţie, planul
este realizat în prooent
dc 153,3 la sută. Frumoa
Angajare fermă, hotărîre unanimă pentru se rezultate în muncă în
registrează cooperatoare
le Marinela Macra, Eu
genia Vinţan, Elena Sur-
îndeplinirea şi depăşirea planului du, Minodora Flucraş şi
altele. (NICU SBUC1IEA,
— în luna martie anul — Sectorul I — cu o ternic, unit. Dacă facerrţ corespondent).
acesta, cu prilejul vizitei depăşire de 742 tone, sec un mic calcul, vedem că
de lucru efectuate în ju torul II — cu un plus de în primele patru luni ca Economii
deţul Hunedoara, în Valea peste 1100 tone, iar secto re au treecut din acest an, materiale
Jiului, secretarul general rul III a fost la plan. Bi de la Dîlja s-au extras
al partidului, tovarăşul ne s-a muncit şi la secto 17 000 tone cărbune mai şi energetice
Nicolae Ceauşescu, a adre rul V — investiţii, VI — mult faţă de perioada co
sat minerilor chemarea de transport, VII — electro respunzătoare a anului Autobaza I.J.T.L. Hu
a acţiona cu mai multă mecanic, VIII — aeraj-pro- trecut. Este o creştere, nu? nedoara a încheiat pri
stăruinţă pentru creşterea tecţia muncii. Deci, la mi Dacă în 1988 doar trei bri mele patru luni ale anu
producţiei de cărbune e- na Dîlja, luna aprilie a găzi erau „la plan", acum lui cu rezultate bune. La
nergettc şi cocsificabil — fost una de cotitură, iar peste jumătate din cele 25 transport marfă, planul
arăta tovarăşul Marcu a fost depăşit cu 7 la su
Boantă, secretarul comi tă, în condiţiile în care
tetului de partid de la I.M. s-au obţinut importante
Dîlja. Drept urmare şi la economii de energie elec
mina noastră am între trică, lubrifianţi şi com
prins o serie de măsuri bustibili. A fost recupe
pentru a scoate cărbune îşi realizează şi îşi depă rată în acelaşi timp o
mai mult şi de bună ca I.M. DÎLJA şesc sarcinile. importantă cantitate de
litate. Cu multă satisfac — Tovarăşe director, vă fier vechi, fontă, alumi
ţie vă spun că după mulţi rugăm să numiţi cîţiva niu, plumb, ulei uzat ctc.
ani de zile, în luna apri mineri şefi de brigăzi dc
lie a.c., mina Dîlja şi-a luna mai va fi mai rod frunte. Cu rezultate
realizat planul, dînd în nică în creşterea produc
plus 1 300 tone de cărbu ţiei de cărbune. Dovadă — Mai întîi, Gheorghe tot mai bune
ne, depăşire care va creş că sîntem cu planul la zi, Matei, de la sectorul II,
te luna aceasta. iar pînă la sfîrşitul lunii cel mai mare sector de la Colectivul atelierului
— Cele trei sectoare de vom da cel puţin 1 500 to mina noastră. Alături de dc construcţii metalice
producţie cum au înche ne de cărbune în plus. el, ortacii Ludovic Varga, din C. S. Hunedoara —
iat luna aprilie ? Vă pu Noul director al minei, Valerian Maxim, Ioan A- după cum sublinia Aurel Atelierul tle reintraţii elec trice râmiue unul dintre sec- »
nem această întrebare de tovarăşul inginer Carol vădanei. La sectorul I, bri- Damian, şeful atelierului toarele dc buză ale Uzinei de utilaj minier şi reparaţii Criş- )
oarece este bine cunoscut Schreter, om cu o bogată — acţionează cu dămirc clor. Alături de ceilalţi oameni ai muncii din întreprinde- 1
că numai în condiţiile în experienţă minerească, do- GH. I. NEGREA şi abnegaţie pentru a fi re, muncitorii de aici obţin succese importante In întrece» I
care fiecare sector, fiecare bîndită la Petrila, Uricani, un sprijin de nădejde al rea socialist;», remarciiidu-se prin calitatea lucrărilor efcc- I
brigadă îşi realizează sar Valea de Brazi, continuă: secţiilor productive. Accs- tuate. .1
cinile, se îndeplineşte pla — Mina Dîlja are un co
nul la nivelul minei. lectiv de mineri bun, pu- (Continuare în pag. a 2-a)
,V.V.W. , UNWA\V.VAV.V.WWWVA , .V7AVWM.SVWMVWM^WWANVMW.V/W*AWAWW.WAVAV.%WAWW.V.'.VAV.\W.WJ , .W.\V.W
Furajele — strînse
şi depozitate grabnic i
La Asociaţia economică lelor în stabulaţia viitoare, iarnă — n.n.) a peste 5 000
inter cooperatistă din Peş- unitatea mai are cultivate tone furaje, accentul pu- Cîmpul — oglinda hărniciei
teana, principalele lucrări 150 ha cu trifoliene. S-a nîndu-se pe evitarea ori
aflate la ordinea zilei le stabilit ca, în raport de cărei risipe, pe calitatea
reprezintă strîngerea şi în- evoluţia condiţiilor clima nutreţurilor, astfel îneît şi priceperii în muncă
silozarea furajelor, elibe tice, recoltarea şi conser acestea să-şi menţină un
rarea grabnică a terenu varea producţiei să se fa conţinut ridicat de protei
rilor, fertilizarea, pregăti că sub formă de fîn sau nă şi vitamine — condiţie Ajunşi pe câmpurile Hărnicia o dovedea nu torul Petru Cosmoi efec
rea şi însămînţarea lor cu semifîn. Deoarece culturi C.A.P. Romos ne-am dat doar faptul că la acea oră tua cel de. al doilea rebi-
alte plante de nutreţ. Toa le de nutreţuri au o bună hotărîtoare in vederea spo imediat seama că oamenii a amiezii cîmpul era plin lonat pe ultimele supra
te aceste acţiuni sînt or dezvoltare, în etapa actua ririi producţiei şi efective de aici nu-şi dezmint nici de oameni (am încercat feţe, praşila a Il-a ma
ganizate în flux, asigurîn- lă se va asigura conser lor de animale. în această primăvară fai să-i numărăm, dar cînd nuală fiind şi ea în prag
du-se zilnic un ritm sus varea (în stocul ce se con ma de harnici şi pricepuţi am ajuns aproape la 160 de finalizare.
Foarte mulţi din cei pre
ţinut la fiecare lucrare. stituie pentru perioada de NICOLAE TIRCOB lucrători ai pământului. am încurcat numărătoarea zenţi miercuri în cîmp se
Inginerul Marcel Stoico- şi ne-am lăsat păgubaşi), aflau pe tarlaua ocupată
ci şi modul în care arată
vici, care răspunde nemij culturile — majoritatea cu eu soia, cultură ce s-a se
locit de asigurarea bazei mănat pentru prima oară
furajere necesare bunei rate, fără urmă de buru- aici, la Romos. Brigadiera
hrăniri a animalelor pe Aurelia Ocoli.şan, aflată în
întreaga perioadă din an, C.A.P. ROMOS mijlocul oamenilor, cu sa
ne-a precizat că, pînă a- pa în mină, aprecia că a
cum, s-au recoltat şi însi- doua pra.şilă manuală este
lozat în amestec cu paie iană. Iar priceperea şi răs pe terminate. Inginerul şef,
peste 2 000 tone secară punderea cu care specia Mircea Pătrînjan, vede
masă-verde. Zilnic, cu cele liştii, mecanizatorii şi coo însă două parcele unde nu
două combine aflate în peratorii din această uni intrase încă nimeni cu sa
funcţiune, conduse de Teo- pa şi sc face foc. Notează
fil Paveloni şi Liviu Stru- tate îşi fac datoria o do de pe ţăruşi numele celor
vedesc tot culturile, mai
căl, se strîng şi însilozea- precis stadiul bun de dez doi cooperatori întârziaţi,
ză peste 200 tone secară, care fac de ruşine satul
coca ce va permite ca re voltare al acestora — in — Elena Lomonar şi Ma-
diferent că este vorba de
colta de pe cele 200 ha cartofi, soia, sfeclă. po ria Volf — şi-i cere bri
să fie grabnic depozitată, rumb, ca să nu mai vor gadierei ca la prima oră
suprafaţa respectivă ur- bim de orz şi grîu —, den a dimineţii să fie cu ci la
mînd să fie însămânţată sitatea la hectar şi vigoa sediul unităţii.
cu porumb pentru siloz. rea lor. în orice tarla te La sfecla de zahăr, me
O contribuţie însemnată afli, rîndurile semănate, canizatorul Cornel Popa a
la buna desfăşurare a lu cu indiferent ce cultură, încheiat de efectuat pra
crărilor din fluxul stabilit se văd de parcă au fost şila a doua mecanică. Ga
pentru strîngerea şi depo trase la sfoară. Şi facem ta era si rea de a doua
zitarea nutreţurilor şi-o această afirmaţie în depli praşilă manuală, cei cîţiva
aduc mecanizatorii Ion nă cunoştinţă, după ce am
OpriiC, Petru Scorobete, văzut toate terenurile cul MIRCEA CRIVĂŢ
Cornel Iosivoni, Aurel tivate din unitate.
Scorobete şi alţii. Iată, de pildă, la cartofi,
în scopul asigurării u- care ocupă aici o supra
nei bune hrăniri a anima faţă dc 40 ha, mccantza- (Continuare in pag. a 2 a}
