Page 58 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Acţiunile cu cartea — în sprijinul Angajare fermă, hoîărîre unanimă pentru
ridicării conştiinţei oamenilor îndeplinirea şi depăşirea planului
Am trecut pragul Bibliote dustrie uşoară vecine — se bucură de o caldă au (Urmare din pag. I) despre acest record vă — Să reţineţi că avem
cii municipale din Hunedoa de încălţăminte şi tricota dienţă în rîndul copiilor. poate vorbi chiar autorul şi alte multe brigăzi care 19*5
ra cu scopul de a vedea cum je — biblioteca municipa Acţiunile dedicate celor găzile conduse de Nicolae luă, care se află aici. obţin randamente mari pe le foi
îşi îndeplineşte nobila mi lă este primită mereu, du mici evidenţiază atenţia Cosma şi Pavel Tisaru, iar — în aprilie — ne spu post — intervine tovarăşul şui î
siune de a facilita unui nu pă mărturisirile responsa acordată formării lor ca la sectorul III cele ale ne bravul miner — am ob Mihai Jurcă, tehnician - pro
măr cît mai mare de oa bilei, cu „uşile deschise", viitori statornici cititori. destoinicilor brigadieri Ni ţinut aproape 12 tone căr normator. Cca condusă de aefiun
meni pătrunderea în uni acţiunile de prezentare a Dar preocupări pentru a colae Toma şi Ion Porav. bune pe post, faţă de 5 Ludovic Varga — 8 tone 19,45
versul cărţii. Iată ce ara unor cărţi realizîndu-se veni în întâmpinarea citi — Vă rugăm să conti tone cît se realiza de re cărbune pe post, a lui Va- * 20,1
aflat. mai ales prin staţiile de torilor există pentru toa nuaţi prin a preciza pe ce gulă. Acest succes l-am lerian Maxim — 5,5 tone, tria s
După o amănunţită in radioamplificare. Tot aici, te categoriile de vîrstă. în căi a fost posibilă redre obţinut prin muncă bine în condiţii deosebite în Invăfc
ventariere a întregului la cele două întreprinderi, acest sens se întocmesc bi sarea situaţiei, creşterea organizată, în ordine şi zona lor de acţiune. produ
fond de carte, pentru mai în cinstea evenimentelor bliografii la cerere (mai producţiei de cărbune la disciplină, pe fiecare ...Din vorbele altor mi famill
buna sa cunoaştere şi va aniversate la începutul mina Dîlja ? schimb, în fiecare zL în neri am reţinut că la mi noasti
lorificare, biblioteca s-a lunii mai s-au realizat ex ales pentru lucrările de — Mai buna organizare brigada mea nu se cu na Dîlja se munceşte în rii nu
bacalaureat). în sprijinul
reorganizat. Sălile de îm poziţii tematice de carte. învăţămîntului politico- a muncii în subteran, în noaşte cuvîntul „nemoti ultima vreme cu mai mul nivers
prumut destinate adulţi Iar împreună cu Casa pio ideologic se realizează bi tă abnegaţie, în ordine şi • 21
lor, copiilor şi cca de lec nierilor şi şoimilor patriei bliografiile necesare, se disciplină, pentru creşte
tură, înzestrată cu colec Hunedoara, pentru cei mai pregătesc cursuri pentru rea producţiei de cărbune,
ţiile principalelor publi universitatea politică şi de în anul aniversării celor
caţii sînt funcţionale, asi tineri cititori, a fost or conducere, activitate de patru deccniii şi jumătate
ganizat recitalul „Omagiu
gură o informare operati eroilor neamului româ care se ocupă bibliotecara de la înfăptuirea actului
vă a cititorilor, prin acce nesc". Steluţa Tetileanu. istoric de la 23 August
SELl
sul liber la raft, dar şi fiecare abataj, plasarea vat". De la mine pînă la 1944, în anul în care va GRAM
cu concursul bibliotecare în programul acestei pe Pe lîngă activitatea des optimă a posturilor în căr cel mai tânăr membru din avea loc Congresul al progra
lor Mariana Maeovei, Flo rioade figurează o com făşurată „la sediu", Bi bune, îmbunătăţirea apro brigadă toată lumea mun XlV-lea al Partidului Co Răspui
rentina Tonta, Mania Be- plexă acţiune educativă blioteca municipală Hune vizionării brigăzilor, in ceşte. Pe patru luni am munist Român, de la mina lor; 10
10,05 1
nescu şi Ana Segato. realizată în colaborare cu doara mai pune cartea la tervenţii operative în caz dat peste plan 7 450 tone Dîlja ţara va primi tot gliiozd
Pentru cei G 000 de citi comitetul municipal al fe dispoziţia cititorilor prin de nevoie pe întregul flux de cărbune de cea mai mai mult cărbune. de cîm
cele două puncte de îm
meilor, sub genericul „Pă
Bulcth
tori, dintre care 1 500 co rinţi în derivă — copii în prumut din unităţi econo de muncă din subteran la bună calitate, ceea ce în - IW.W.'.WiYkVAW.V.Ş Bornă n
pii, dar şi pentru ceilalţi derivă". Spre sfârşitul lu mice — de tricotaje şi cea suprafaţă. Este, de fapt, seamnă, în medie, o pro Muzici
oameni ai muncii din mu nii, în perioada 27 mai — aplicarea în practică a pro ductivitate de peste 10 to letin '
nicipiu biblioteca organi 2 iunie, în cadrul „Zilelor de industrie mică şi pres gramului de măsuri al co ne pe post. Cîmpul — comom
Partid
zează, în colaborare cu cărţii pentru copii", îm tări servicii. Punctul de mitetului de partid, consi Şeful sectorului II, ingi 12,40 :
ceilalţi factori educativi, preună cu cenaclurile „Mu împrumut situat în cen liului oamenilor muncii, nerul Ioan Ciobanii, con 1.1 urca
numeroase acţiuni cu car trul civic s-a desfiinţat comitetului sindicatului şi tinuă : oglinda munci la
De
tea. Astfel, în cadrul „Lu guri", al Casei pionierilor prin pierderea spaţiului pe al organizaţiei U.T.C. cu — Avem 8 brigăzi în vttnprt
nii cărţii în întreprinderi şi şoimilor patriei, şi „Lu care biblioteca îl avea în privire la mai buna orga sectorul pe care-1 conduc, 15,15 I
şi instituţii", cea mai re cian Blaga", al Centrului chiriat. Spaţiile propuse nizare şi modernizare a sector care dă peste 50 la hărniciei 15,30
iste
prezentativă manifestare — de cultură şi creaţie „Cîn- în schimb nu se găsesc în procesului de producţie, sută din producţia de căr .10 I
ne informează responsabi tarea României" Hunedoa zone la îndemîna publicu creşterea mai accentuată a bune a minei Dîlja. De şi priceperii v.oord<
la instituţiei, Marcela Her- ra, se desfăşoară concursul lui cititor. Soluţionarea a- productivităţii muncii, îm obicei, îşi realiza planul 16,35
Imnuri
ban —, a fost organizată de creaţie literară „Mulţu cestei probleme a biblio bunătăţirea calităţii căr numai brigada lui Matei, liste;
întâlnirea lucrătoarelor de mim din inimă partidu tecii hunedorene va con bunelui extras. în luna aprilie a.c., patru în muncă trie; 1
la Fabrica de încălţăminte lui". Tot micilor cititori le tribui, alături de efortu — Am aflat şi despre brigăzi şi-au depăşit pla cateloi I
20,00
Hunedoara cu scriitoarea este dedicată şi o altă ac rile proprii, la îmbunătă un record stabilit luna nul, două au fost la plan, {Urmare din pag. 1) La su
Rodica Braga, cu care au ţiune din cadrul „Zilelor ţirea activităţii cu cartea trecută la mima Dîlja, de două au rămas cu ceva zl înti
mont
discutat despre ultimul bibliotecii", şi anume, în municipiul de pe Cerna. către minerul şef de bri sub plan. Angajamentul cooperatori care munceau i bl leita
său roman, „Maia". La „Trofeul micului cititor" gadă Gheorghe Matei. nostru: luna aceasta — nici, coordonaţi de Gabrie- muzicii
cele două unităţi de in — ediţia a IlI-a — care VIORICA ROMAN — Da, aşa este. Pe larg toate brigăzile cu depăşiri. letin .
la Stănculescu, efectuînd,
de fapt, ultimele retuşuri.
Porumbul a răsărit şi
MĂSURATUL OILOR s-a dezvoltat frumos pe
toate cele 83 ha cultivate,
Măsuratul oilor este un incepe din nou mulsul, o- semnate de lapte, carne, eforturile tuturor fiind în
străvechi obicei al satu peraţie care trebuie să se lină, alte produse agro- dreptate acum la comba
DEV
lui românesc. Născut o încheie in două ore. Fie alimentare. terea buruienilor care ar beste
dată cu oieritul şi perpe care om isi mulge oile sa ...Ca declanşate de niş putea dijmui recolta. Ast HUNE
tuat peste veacuri, acest le. O dată mulsul încheiat, te resorturi, la încheierea fel, Vasile Macoviciuc e- II (M
adevărat ritual al muncii se trece la măsuratul lap măsuratului, feţele şi ges xecuta deja cea de a doua darea
Vacan
harnice, al cinstei şi dem telui. turile tuturor s-au destins, praşilă mecanică, lucrare căra);
nităţii îşi păstrează şi as ...In ţaţa tuturor, cu cea vorbe vesele au început pe care a finalizat-o, pînă 13 d e
tăzi nealterate legile ne mai mare grijă, Ştefan Bo să zboare intre oameni, miercuri, pe 50 de hecta rîng);
Kong
scrise, valorile sale spiri lea, şeful de strungă ales întinse pe iarbă, feţele de re. A început şi praşila Ualloi
tuale şi morale, liind un de obşte, unul dintre cei mese de un alb imaculat manuală la cultura amin PENI:
adevărat eveniment în lu mai vrednici gospodari ai se încarcă de bucate gus tită. în tarlaua „La fră- ltu
13
mea satelor noastre de la comunei, priceput şi corect, toase, sticle cu „tărie" trec gar" se aflau la lucru, cu isEA:
munte. om cu prestigiu in rîndul din mină in mină, berea sapele în rîndurile de po sterda
La Fetros, saluri- comu consătenilor, incepe mă curge in pahare. Apar la rumb, cooperatorii coordo TRIL/
na Baru, aşezat la poalele suratul. Principalul instru iveală fluierele şi incep naţi de Mariana Rof, eco (Munc
sA:
munţilor, măsuratul oilor ment de măsurat este „hi- doinele. Apoi invirtitele, nomista fermei vegetale. resc):
este in liecare primăvară reagul", un băţ gradat cu bătutele. Se aud strigătu De fapt, ni s-a spus, în bondu
o autentică sărbătoare. crestături, care, introdus rile, in care meşter mare vederea bunei coordonări BRAD
Aşteptat cu interes de toţi in vasul cu lapte, indică se dovedeşte tot Vasile a muncii şi eliminării ori roşie)
Cine
locuitorii, evenimentul are exact cantitatea din el. Broţei. Ca dinlf-o zvicni- cărui rabat de la calitate, (Minei
loc cu' puţin timp inainte Unităţile de măsură sini re, opt bărbaţi se prind in membrii conducerii colec fletnl
(Patrii
ca turmele satului să urce tot cele moştenite de-a horă. Li se alătură alţii, tive a unităţii sînt repar circ i
in păşunile alpine. De lungul vremurilor: vadra, toţi se rotesc şi bat pă- tizaţi pe culturi şi parcele, SARA
lapt, acum se măsoară — cupa, găleata şi cioiul. In mintul voiniceşte. urmărind permanent cum I-II (
prin metode arhaice, dar aparenţă, totul se desfă ...Doar un bătrin, spri se execută fiecare lucrare şi crc
manie
exacte, verificate in timp şoară simplu, exact, într-o jinit in bită, mai priveş in parte. rit a ’
- potenţialul productiv (in cronologie demult iniipă- te nostalgic după ciopo A început şi recoltarea BIIAZ
lapte) al fiecărei oi din rită in conştiinţa fiecă rul de oi care se sume- furajelor masă verde. Me nopţi;
Scatiu
turmă. Cantitatea de lapte ruia. Totuşi, privirile con ţeste spre creste, tot mai canizatorul Nicolae Coz- cultur
obţinută la măsurat de centrate ale bărbaţilor, mărunt, mai mărunt, pină moi a recoltat pînă acum tarea
către liecare sătean, de gravitatea expresiilor de se pierde in umbra pă Pe măsură ce laptele sporeşte in „strungăreaţă", pe •orzul masă verde de pe o MERI.
dealut
la oile sale trimise in tur pe chipurile bătrinelor cu durii. chipul lui Vasile Broţei, gospodar de frunte al satului suprafaţă de 20 ha. Dcpnr
Petros şi comunei Baru, statornic
mă, dă măsura cantităţilor mina dusă la gură, gestul MIRCEA LEPĂDATU înfloreşte satisfacţia muncii şi datoriei împlinite. contractant eu statul, lanţul
de lapte sau brinză ce-/ grăbit cu care o femeie a
revine in toamnă, cind sărit să şteargă cei ciţiva
oile coboară din munte. stropi de lapte 'împrăş Preocupare statornică
Fireşte, măsuratul oilor tiaţi pe masă, vădeau im
şi toate momentele legate portanţa acestui act pen pentru buna
de acesta se desfăşoară tru fiecare din părtaşii la gospodărire
in strungă. La Fetros, el. Nimeni n-a plecat din Pun
strunga se allă la vreo 10 jurul mesei de lucru pină a localităţii fi pr
km de sat, intr-un cadru ce ultimului om nu i-a fost sa,
natural de o Irumuseţp măsurată şi notată canti I.ocuitorii comunei cheiuri Izolat
care
neobişnuită. Şi aici, ca în tatea de lapte. Acum do au contribuit substanţial gospo în ter
la
primăvară
această
celelalte locuri — aveam vedeşte liecare cit este de dărirea şi înfrumuseţarea lo şi de
să aflăm de la Vasile Bro- bun gospodar, cîte oi creş calităţii lor. Valoarea lucră ce.
ţei, unul dintre gospodarii te şi, mai ales, cum le rilor executate se ridică la mode
est.
peste 900 000 lei. Ea constă în
de frunte ai satului şi co creşte. După laptele pe plantarea a 1 200 m gard viu, nime
munei, destoinic crescător care ţi-l dau ele. La Pe- amenajarea a 250 m trotuare, tre 1<
cele
zona
de animale şi statornic tros, printre cei care au ca şi a întreţinerea de în dru 29 gr
unui
parc
blocurilor,
contractant cu stalul - avut cel mai mult lapte muri comunale pe o distanţă
măsuratul are citeva eta la măsurat au fost Precup de 5 km. S-a mal lucrat, cu r,a
pe. In preziua evenimen Şaucâ, Ştelan Cocîrcă, contribuţia cetăţenilor, la fi pr<
co
CU C(
complex
tului propriu-zis, la ora 18, Vladislav Maniu şi, bine construcţia în unul centrul localită tul i2
mercial
oile se „zbilcesc". Adică înţeles, cei doi gospodari ţii, ca şl la o aducţlune de avers
Covăjdia.
se mulg, pină nu le mai amintiţi mai inainte. Ei, apă pentru mai satul inimoşi gos ţite ş
Printre
cel
tricc
rămine o picătură, de lap de fapt, cresc cele mai podari s-au numărat Nicolae pred<
te in ugere. Apoi sint du multe oi şi, cum aveam Stoica, Francisc Tlvadnr, Pa- stid-c
se la păscut pină in ziua să aflăm la primărie, con Alcl, în strungă, a început mulsul oilor, prima etapă din acest străvechi obicei al raschiva Moscaţi, Floarea ceaţa
frunte
următoare la amiază, cind tractează şi vind statului oierilor, adevărat ritual al muncii, hărniciei şi priceperii în creşterea oilor, transmis Carăeescu, avîndu-1 în Cocheci, servi
Nicolae
deputaţii
pe
sint aduse in strungă şi in liecare an cantităţi in- peste veacuri ncnltcrat pînă în zilele noastre. losîf Topllceanu şl Constantin
1 Bratu. -------