Page 62 - Drumul_socialismului_1989_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NP

Eminescu şi Transilvania (II)

încă din anii copilăriei de volumele de literatură, fratele său Nicolae studia
petrecute la Ipoteşti, din filozofie şi istorie universală, dreptul — Eminescu descin­ • 13,0
de vechi scrieri româneşti
paginile anumitor cărţi sa­
* \A U i* £ . vurate în cerdacul casei sau — Cazania lui Varlaam, li­ dea la Blaj, la începutul * La sfîrşit
verii lui 1866. Trecuse mun­
La ti
la umbra ademenitoare a teratura patruşoptistă şi cea ţii — după cum va relata cinci... *
teilor bătrîni, viitorul poet a Unirii, scrierile istorice ale el prin eroul său Toma Nour cîntcc rc
va fi luat cunoştinţă de lui Şincai şi Maior — care - „într-o zi frumoasă cu le­ că popul
Transilvania. Imaginea ei a vorbeau despre lupta entu­ găturica în vîrful băţului şi ralul do
ziastă a transilvănenilor pe o luai la picior pe drumul
prins, desigur, contur mai * Un
precis în perioada studii­ plan naţional şi social. cel mare împărătesc. Holde­ Planeta
Moartea timpurie a refugia­ le miroseau şi se coceau de ani
) lor la Cernăuţi. Aron Pum­ tului transilvănean, la 12 ia­ arşiţa soarelui... Zi de vară netul i
Estetica bunului simt urm ă cu peste cincizeci de J nul, dascălul de limba ro­ nuarie 1866, determina pu­ pînă-n seară, am tot mers, albe do
ani de m arele arhitect şi ^ mână şi gazda sa din ul­ blicarea primei sale poezii: fără să stau de fel. Soarele poetic *
om de cultură care a fost 1 timul an al şederii acolo, „La mormintul lui Aron Pum­ era la apus; ...de-a lungul * Tclesp
Tot m ai prestigioasa cie aeternitatis. El n-a ur­ G. M. Cantacuzino : „Fru- / era un fervent revoluţionar drumului de ţară oamenii motcca c
Secţie de Artă a M uzeu­ m ărit prolitul prin schim ­ moşul — scria el — nu cos- j ardelean. In formarea inte­ nul". Desigur că şi colabo­ tograf m
lui Judeţean ne oferă, in barea anuală a m odei, ci tâ mai mult decît oribilul 1 lectuală a adolescentului, rarea la „Familia" se datora se-ntorceau de la lucrul ziceanu
sălile sale de la Palatul integrarea cit m ai intim ă şi calea cea mai bună i refugiatul transilvănean a tot recomandărilor lui Aron cîmpului cu coasele de-a mina p
Culturii, bucuria unei noi a frum osului in cotidian. care duce la estetică este I jucat un rol hotărîtor pe Pumnul. spinarea, fetele cu oale şi închidere
expoziţii. E vorba de data Creatorii de m odă contem ­ bunul simţ, mai ales în ^ planul trezirii sentimentului Poezia „De-aş avea", da-, doniţe în amîndouă mîinile, * 19,00
aceasta de arta populară, porani ar avea de învăţat realizarea operelor colec- I tată în manuscris 1865, de­ boii trăgeau încet în jug, 19,25 Sc
prezentă prin unele din­ cîteva lucruri esenţiale de tive". Bunul sim ţ, intr-ade- / patriotic, al dragostei de păşea net, prin unitate şi iar românul mergea alături roşu stei
tre piesele cele m ai re­ la colegul lor anonim da­ văr, bunul sim ţ şi bunul ţ neam, pămînt românesc şi limbaj, modelul alecsandri- cu ei şi pocnea din bici... Iccncicloi
prezentative pentru cele că nu s-ar lim ita doar să gust, cele capabile să libertate. nian şi-i revine lui losif Vul­ Steaua
şase zone etnololclorice privească, ci ar şti să şi nască frum osul şi să vor­ Fără îndoială, acesta i-a Ascuns în maluri, dormea misiunc-c
ale judeţului. Nu lipsesc vadă. Am li poate scutiţi bească in acelaşi tim p _ inoculat fiorul dragostei can, „naşul" său literar, me­ Mureşul...". zică uş
obiectele utilitare din lem n pentru străvechea Dacie a ritul de-a fi intuit talentul Din itinerarul lui Toma Film arti
despre concepţia şi stilul \ şi de-a fi încurajat paşii tî-
şi ceram ică, dar ceea ce lui Decebal, vraja unui tă- Nour se reconstituie uşor re" • 1
de viaţă ale unui neam ,
predom ină şi face atm o­ rîm românesc necunoscut nărului gimnazist cernău- peisajul Văii Mureşului, din­
iată care sint sem nele sub
sfera întregii expoziţii sînt pentru el atunci, mirajul ţean, într-o epocă în care spre Tg. Mureş. în tovără­
care stă noua expoziţie de
textilele şi în prim ul rînd el era tributar lui Bolinti- şia seminariştilor Ion Cotta
la Palatul Culturii. Dincolo .• „Ţării de dincolo de pă­
costum ul. O bucurie dis­ o ţ duri", ţară de suferinţi, de neanu, Alecsandri şi Schil- şi Teodor Cojocariu, Emines­
care
pe
cretă şi calm ă ta cuprin­ atunci, in sfirşit, de inva­ de satislacţia sim pla con- 1 lupte şi răzmeriţe, ţară de ler. cu, ajuns în vîrful Hulei,
prin
dăruieşte
de treptat în tim p ce stră­ zia paietelor şi a m ate­ tem plare a exponatelor, ea ’ eroi, jertfă şi visuri neîm­ După primul său drum
baţi aceste săli lum inoa­ rialelor sintetice intr-un echilibrul • prin Transilvania cu trupa lîngă Blaj, exclama: „Te sa­
se şi ea vine cu siguran­ dom eniu de o m are puri­ vorbeşte despre plinite. lut din inimă. Romă mică !".
tate estetică, guvernat de spiritual şi încrederea in- \ Bibliotecarul lui Aron Fanny Tardini, prin Braşov
ţă din desăvirşita arm o­ tr-un ideal artistic pe care ^
nie cu care creatorul popu­ veacuri de legile nescrise, Pumnul a fost atras în afară şi probabil Sibiu — unde Prof. IONEL GOLCEA
dar nu oricui accesibile, şi le-a păstrat un întreg l
lar s-a priceput să îm pace
utilul cu frum osul. Ceea ale bunului gust. Din fe­ popor de-a lungul unor /
ce caracterizează aceste ricire, in această expozi­ veacuri de zbucium ată is- ) CRONICĂ PLASTICĂ
costum e care s-au trans­ ţie, inadecvarea genera­ torie. Despre com uniunea
m is, cu m inim e inovaţii, toare de kitsch n-a avut cu natura, în care, inţe- 1
din generaţie in generaţie, acces. Ne aflăm aici pe lept, a ştiut să vieţuiască. J \ La Galerii... artişti plastici amatori
este am ănuntul că atît teritoriul exclusiv al unei Despre biruinţa Îndelunga-
designul cit şi ornam enta­ arte sobre, esenţiaiizate, tei sale răbdări şi a con- l
ţia lor nu au ieşit nici­ de o suprem ă şi veşnic u- stantului său respect pen- , La Galerile de artă din de sală se dovedeşte ex­ ducaţie socialistă — au se­
odată din aşa-zisa linie a luitoare sim plitate şi de o tru tradiţie. Şi m ai ales ) Deva — o prezenţă inedită trem de stimulatoare. în lectat peisaje, portrete,
m odei. Fiecare zonă etno- rafinată ştiinţă a arm oni­ despre trium lul bunului \ — creaţiile artiştilor plas­ acelaşi timp, reprezintă un compoziţii, unele cu nimic
lolcloricg şi-a avut Yves zării culorilor. Străbătin- sim ţ ca tem ei al unei su pi'im-contact cu exigenţa mai prejos decît ale crea­
Saint-Laurent-ul ei anonim du-l şi abandonindu-te perioare şi subtile estetici tici amatori din care vor publicului local, înaintea torilor consacraţi, altele
şi genial care nu şi-a creat desfătării şi reflecţiei, e fi selectate cele menite să cochetând încă cu „naivi­
„m odelele" decît sub spe­ im posibil să nu-fi am in- RADU CIOBANU reprezinte judeţul nostru juriului, care va evidenţia tatea" (nu cu lucrările de
pe cei mai merituoşi.
în etapa republicană a In expoziţie, ponderea o nuanţă naivă — n.n.), cu
Evu), piesă mai amplă Festivalului naţional „Cîn­ au lucrările de pictură. Or­ abundenţa de culoare, cu
transpunerea fotografică a
Scena şi oamenii ei pentru oor şi pian. îi u- tarea României". Doar pre­ ganizatorii — Comitetul realităţii. Sînt reflectate,
răm acestui prestigios co­ zenţa în sine într-o astfel judeţean de cultură şi e- deopotrivă, diverse moda­
lectiv mult succes în am­
în ultimele ediţii ale remarcă prelucrările de pla întrecere şi reeditarea lităţi de creaţie. Este evi­
Festivalului naţional „Cîn- cîntece populare din ju­ titlului de laureat 1 dentă la toţi cei pre­
Corul Combinatului siilr rurglc „Victoria) Călan, tliri-
tacea României", corul mixt deţul nostru. Compozito­ jiit de Victorin Bntrâncea. zenţi preocuparea pentru
al siderurgiştilor din Că- rii care au scris pentru MINEL BODEA a oglindi în lucrările lor
lan a obţinut de fiecare corul din Călan au venit clocotul muncii desfăşu­
dată mult rîvnitul trofeu nu o dată în mijlocul oa­ rate de colectivele munci­
de laureat, impunîndu-se menilor muncii de aici, al toreşti, realizările construc­
printre cele mai bune for­ interpreţilor, fiind impre­ tive ale poporului nostru
maţii de gen din ţară. A- sionaţi de dragostea şi dă­ în anii socialismului pc pă­
cest fapt reiese cu.aţît mai ruirea cu care aceştia mînt hunedorean.
mult în evidenţă' ?U cît muncesc şi ciută, aducând Revelatoare sînt în acest
destul de puţine sînt co­ un cald omagiu patriei şi sens peisajele semnate de
lectivele corale hunedore- pa rtidu 1 u i, conducătorului Angela Bedca Faina („In­
ne în măs u r ă să iubit şi stimat, tovarăşul
vizeze performanţa artis­ Nicolae Ceauşescu. dustrială"), Otilia Dumi-
tică. Corul este alcătuit clin trescu („Peisaj I", „Peisaj
Prin ce a impresionat oameni ai muncii de la II"), Constantin Zgîmbău
(„Cuptor C.S.H."), Victor
corul muncitoresc al Com­ aproape toate, secţiile com­
binatului siderurgic „Vic­ binatului — furnale, tur­ Dan Pichiu („La oţelărie"),
toria" Călan specialiştii şi nătorie, cocserie, reparaţii Ana Maria Toth („Şan­
publicul ? în primul rînd siderurgice, centrale termi­ tier"), Viorica Marin („Dru_
prin calitatea interpretă­ ce. Cu o activitate înde­ mul"), Olga Steţi („Colţ de
rii, omogenitatea .şi căldu­ lungată se înscriu Dumi­ pădure"), Florin Petrică
ra vocilor, oferită de res­ tru Stăneseu. Emil Todo- („Peisaj industrial"), Tibe-
pectarea riguroasă a pro­ roiu, Eleza Novac, Cornel riu Kovacs („Ieşire din
gramelor de repetiţii, in­ Crăciunescu, Mari a Rota şut"), Eliza Hirean („Pe-
struirea asiduă realizată în Dorel Durlescu, Ion Jeler, troşan.i-Nord”), Vasile Vas-
prezenţa cunoscutului diri­ Ion Şerban, Elena Sălăjan, nic („înaintare") ş.a. Por­
jor, prof. Victorin Bătrîn- Mariana Covasa ş.a. Aces­
cea, care a preluat condu­ tora li s-au alăturat un tretul cîştigă, la rîndul
cerea formaţiei în anul mare număr de lineari ce CRONICA FILMULUI Ultima întîlnire său, un loc aparte în ex­
1981, sprijinul primit din s-au integrat repede în poziţie. Acurateţea expri­
partea comitetului de colectivul artistic: Mariana Substratul etic al „po- mobilul crimei şi amî- care, deşi nu se pretinde * mării artistice este mai
partid şi conducerii com­ Deac, Mariana Onescu, An- licierului" produs de stu­ nînd momentul demască­ mai mult decît este, nes- | prezentă la Daniela Flo-
binatului, a comitetului gela Matei, Dorina Bo­ diourile de televiziune rii asasinului, pelicula pectiv o combinaţie în- J rescu, Constantin Găină,.
sindicatului. în a! doilea ta ş.a. din R.D. Germană, ilumi­ „Ultima întîlnire" respec­ Lre filmul poliţist şi fii- i Gabriela Brănescu, Dorel
rînd, prin repertoriul abor­ Ca o dovadă a aprecie­ nat discret, dar cu sufi­ tă regulile şi tradiţiile mul de spionaj, izbuteşte I Petrescu, Tiberiu Halasz,
dat, care pune cu pregnan. rii de care se bucură, a cientă intensitate prin genului (piste faLse abil să împuşte şi iepurele ri- J Ion Nedelcu. Izbutite com­ Kczu
ţă în evidenţă partidele ţinutei sale scenice, corul calităţile regiei şi monta­ sugerate, confruntări suc­ goriior meseriei, şi iepu- | poziţii semnează Ion Dan 19 mai
vocale, fiind interpretat este prezent în concerte jului, nu se deosebeşte cesive de mărturii, în- rele accesibilităţii. J Cârjoi („Natură statică" şi, Extr.
cu plăcere de oameni. In şi spectacole organizate la radical de cel al altor tîmplări norocoase prin mai ales, „Evocare la Mes­ 11, 52,
Avînd o acţiune palpi- |
numele acestei apreciate nivelul judeţului, are evo­ filme în care anchetato­ care se descoperă deta­ tantă şi, încărcat fiind ' teacăn"). Extr.
formaţii au fost solicitate luţii la radio şi televiziu­ rii, competenţi, incorup­ lii revelatoare), însă şi 12, 6,
Fonii
unor compozitori de pres­ ne. A avut cinstea Să fie tibili şi intransigenţi cu „modernizează" rezolvă­ de suspans, accentuînd I în comparaţie cu pictu­ 673 2HI
tigiu piese anume scrise, prezent în spectacolul Hu­ agenţii spionajului străin, rile prin folosirea, ca-n tensiunea aşteptării prin ' ra, grafica şi sculptura îşi
ce dau expresie sentimen­ nedoarei — „Omagiu ţării cu elementele necinstite, „Blow-ul" lui Antonioni intercalări subtile de pi- | fac destul de sporadic
toreşti peisaje marine »
a fi remarcate linogravu- Vi
telor ce-i animă pe side- conducătorului iubit". care încalcă legile sta­ ori ca-n „Conversaţia" simţită prezenţa. Se cuvin
rurgiştii de aici, faptelor în prezent, formaţia din tului socialist, îşi fac pe lui Coppola, a motivu­ servind ca trambulină j rile aparţinând Danielei
pentru saltul efectelor I
lor de muncă. Revelatoa­ Călan se pregăteşte cu deplin datoria. Tenta sa lui „cinematografului ca dramatice, „tăind" cu J
Peni
re sînt în acest sens cîn- pasiune şi răspundere pen. particulară este dată de martor". Pa.şca, Elizei Hirean, Va- genere
tecele: „Focul viu de la tru etapa republicană a plasarea ingenioasă a e- Dozînd cu atenţie efec­ spectaculoase filmări sub- | si.le Vasnic, acuarelele lui parţial
furnale" de Mircea Neagu, Festivalului muncii şi crea­ niginei în zona unor sen­ tele dramatice sugerate acvatice momentele de ) Tiberiu Domsody. Sculp­ vor c;
„Luceafăr de pe Strei" de ţiei „Cîntarea României”, timente care ar trebui să de un scenariu cuminte acalmie psihologică, „UI- ( tura, ca şi la alte expo­ cu ca
Constantin Romaşcanu, pe unde va prezenta în primă rămînă imaculate — prie­ şi dirijînd jocul actorilor lima întîlnire" se urmă- J ziţii anterioare, trebuie însoţii
lectric
versurile poetului Eugen audiţie lucrarea scrisă spe­ tenia şi dragostea. astfel îneît să evite arti­ reşte cu viu interes pînă ( doar amintită, nu şi re­ slab
Evu, „Legămînt comunist" cial de compozitorul Con­ Dezvăluind, pentru a ficiosul şi teatralitatea, la ultimul cadru. * sud-es
log d
de Radu Paladi. Din re­ stantin Romaşcanu — simplifica regulile jocu­ regizoarea Ursula Bon- marcată în mod deosebit, gyair),
pertoriu mai fac parte şi „Poem siderurgiştilor din lui, încă de la început hoff a realizat o peliculă GHEORGHE POGAN \
altn piese, între care se Călan" (versuri Eugen B. CĂTĂLIN