Page 66 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 66
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 7!
Pag. 2
Instruirea practică — la temelia ,
pregătirii în meserii cu profil agricol
duminică,
Do la Liceul argoindus- rele liceului doar partea chiar să sc perfecţioneze Cu forţe sporite la praşilă, la
trial 1Jia pleacă anual zeci de lăcătuşerie, montare şi în meserii cu profil agri • 11,30 Li
rle absolvenţi pentru a demontare a maşinilor, col, intcnţionînd să urme lor * Telcfilr
munci în agricultura jude pentru clasele a IX-a şi ze învăţămîn.tul superior. recoltarea şi depozitarea nutreţurilor! ghiozdan: ,
ţului. Cum se preocupă u- a X-a". Alături de o temeinică urşi şi clovni
nitatea de învăţămînt spre Am urmărit pregătirea pregătire de specialitate (Urmare din pag. 1) re, dc pe care s-a realizat fan Zlăgnean, venit în Episor’"! 3 •
a-i pregăti să fio oameni în specialitate pornind de şi una de cultură generală, pînă acum — sublinia pre sprijin de la Cariera Mi- tricot., la
de nădejde la viitoarele ia instruirea practică în- elevilor de la acest liceu ria, fiind mereu primii la şedintele cooperativei — cia-Mintia. El era ajutat 12,40 Viafo
lor locuri de muncă ? „Ab_ Lrucît, ca viitori specialişti li se insuflă şi sentimen praşilă, la celelalte lucrări 150 tone de semifîn. O for de cooperatorii Nicolae Bo_ 13,00 Telex «
solvenţii liceului sînt apre în agricultură, elevii au tul responsabilităţii ce le din cîmp. Ei sînt: Mihai maţie de mecanizatori zan, Miron Tămaş, Todo- bum duntinic
ciaţi la S.M.A. Ilia, se în nevoie de deprinderi care revin în munca ce o vor Lucaci, Leiiţia Bedea, Că muncea din plin la recol sie Căinanţ şi Ioaehim Cri- log muzical
e
cadrează bine în muncă" să le servească în mese desfăşura după absolvire. tălina Florea, din satul tatul, transportul şi însi- şan. piane * Timp
— precizează Traian Iuga, ria aleasă. De altfel şi în Numai aşa, viitorii lucră Boz, Măriţi Părăoan, Ilea lozarea orzului mr.să-ver- Subliniem faptul că pe activ * Cîntt
secretar adjunct cu pro programa şcolară discipli tori în agricultura hune- na Popa şi Maria Dobrei de. La volanul combinei suprafaţa eliberată de ma- Muzică uşoc
bleme de propagandă al nele şi practica In specia dorcană pot fi conştienti din Brănişca. de recoltat se afla Ioan să-verde au intrat operativ no animate
comitetului comunal de litate au o pondere deose zaţi de importanţa activi Cu bune rezultate se ac Dăneuş, transportul nutre cu plugurile în brazdă me muzicale d
partid. bită pentru ambele mese tăţii ce sînt chemaţi să o ţionează la recoltarea şi ţurilor în depozitul de fu-' canizatorii Mircca Voica, Mari comici
Am făcut un popas la rii — de mecanici agricoli desfăşoare, de necesitatea depozitarea furajelor. în raje îl asigurau, cu remor Lucian Bîc şi Ioan Cos- lui * Din cu
lioeu. în ateliere lucrau efectuării ei cu competen ziua documentării noas cile, mecanizatorii Gheor- ma, terenul odată pregătit cului române
elevi din anul I şcoală şi agronomi mecanizatori. ţă profesională şi răspun tre mecanizatorul Nicolae , ghe Betea şi Augustin Ţie, urmînd să fie însămînţat iopulară *
Şi această pondere este
profesională. Stăm de vor justificată, deoarece, indi dere. Cioază încheiase recoltatul iar lasarea silozului o e- cu porumb in cultură du f aureate ale
bă cu Benone Luca, mais ferent de meseria în care VIORICA ROMAN lucernei pe 20 de hecta fectua cu un S 1500, Şte blă. lui naţional
tru-instructor, care ne spu_ se pregătesc, la sfîrşitul României":
ne că abia s-au întors din clasei a Xl-a elevii susţin drigal" *
practica pe care au efec şi examen de obţinere a Ca o floare
tuat-o în unităţile cu care carnetului de mecanic a- Secvenţa t
au contract şi unde vor fi rului o I5,0C
repartizaţi după absolvirea gricol şi a carnetului de programului
şcolii profesionale. „De coi rutierist. Ia.r în dasa a lejurnal » 1
care au făcut practica la Xll-a. elevii dobîndesc şi rea Românii
S.M.A. Ilia am răspuns eu meseria de conducător au ţârii, condu:
şi pot să vă spun că ele to, gradele B.C. Deci, o bit e 20,25
vii noştri au lucrat pregătire complexă ce tic: „înţelege
efectiv, n-au fost folo presupune un efort pe mă In lumina r
siţi în alte activităţi... „ne- sură, o practică ce se des • 21,5'' el
T
calificate". „în perioadele făşoară la S.M.A. Ilia şi
de campanie elevii lucrea Deva, în alte unităţi agri LUNI, i
ză pe tractoare — ne con cole, în poligon, pe lotu
firmă şi directorul liceului, rile şi în atelierele' şco e 19,00
Partenic Vasi.u Anania. lare. 19,25 Local
Unele probleme mai sînt Inginera agronom Maria în anul 45
la sfîr.şitul anului şcolar, Buzan, care predă la Li e 19,40 Şti
cînd alături de elevii de la ceul agroindustrial Ilia din toţi • 20,0
profesională sînt în practi trimestrul II al acestui an programe
că .şi cei de clasa a Xl-a şcolar, ne spunea că a se 20,25 Teze
şi nu au toţi posibilitatea sizat că materiile de spe • 20,55
să fie repartizaţi pe trac cialitate sînt mai uşor a- murs şreas
toare. în rest, instruirea similabile. Pentru că ele ţionară în
practică are loc în condi vii sînt din mediul rural, buna respor
ţii bune. De fapt, în uni dar şi pentru că manifestă Aspect din camera de comandă a bateriei < de cocsificare de la Combinatul siderurgic din Hunedoara. vice • 21
tăţi agricole se desfăşoară mult interes şi dorinţa de ţări de id<
practica productivă în cea a învăţa bine viitoarea lor contemporc
mai mare parte, în atelie meserie. Iar unii doresc Cc-fi dores
Recitalul unei tinere speranţe Implicare, răspundere şi exigenţă ce Românie
triotice, re
Patriei — eît mar (Urmare din pag 1) comitetului şi ai birou 21,50 Telej
muzică şi desen din R.S.R., rilor organizaţiilor de
organizatoarea permanen le politico-organizatorice bază, iar pe baza anali
multe minereuri! tă a concertelor-lecţie pen pentru înfăptuirea aces zelor concrete stabilim
tru copii şi tineret, şi, in tor sarcini. împreună măsurile. Dia
tr-un recital individual, de — Despre munca dum logul acesta deschis şi
Prin ac{iuni de modernizare tinărul şi apreciatul nostru neavoastră, ca secretar al sincer ne sporeşte încre DKV
compozitor Sorin Lerescu, comitetului de partid, ce derea reciprocă .şi ne be.şte -
responsabilul cursurilor de ne puteţi spune ? conferă multiple avan IIUNEDOA
producţii superioare, cultură muzicală pentru o- — Este o activitate de taje. II (Moder
dulţi, pianista, in virstă de mare răspundere, pe care — Gînduri de viitor? da rea (ă
Vacanţa
<
numai 72 ani, a ineîntat
— Ce-si poate dori un
eficientă sporită publicul meloman din Ca caut să o fac cît mai om care a cunoscut în căra); d e ia PE
13
bine. Coordonarea mun
pitala ţârii, Un program cii unui număr mare de mijlocul unui colectiv sa ring); (7 Pil
Ivong
(Urmare din pag. 1) tate superioare. „împreună variat, de mare rezistenţă, comunişti nu este un lu tisfacţii şi împliniri timp Ballou 1 (
cu orta/cii din brigada pe j-a pus în valoare realele cru uşor, mâi ales în con de peste 27 de ani ? Să PENI: Mi
(Cultural)
funcţiune puţul orb de care o conduc, ne spunea calităţi artistice, in plină diţiile unei activităţi pro acţionăm în continuare ra 13 (Ia
extracţie — 120 centru — Iosif II Ba.icu, urgAntăm dezvoltare şi împlinire. fesionale diverse. Că pentru a ne situa la ni NEA: Ur
a cărui execuţie este pe lucrările la puţul orb de A impresionat gindirea lăuzit de acest adevăr velul prestigiului cîştigat sterdam i
terminate —, prin care vom extracţie —120 centru, sa tinerei interprete, adaptată sînt preocupat permanent prin muncă şi dăruire, THILA:
(Muncitori
deschide în adîncime încă re va deschide calea spre celor mai variate stiluri, de de a stăpîni cît mai bi să executăm lucrări de SA: Şar
două orizonturi. în pre noi orizonturi de minereu. la Bach — Suita engleză ne procesele şi tehnolo calitate, mereu mai bu resc); UI
ocupările colectivului si Ne depăşim lună do lună nr. IV, L. van Beethoven giile activităţii de repa ne. Aş fi bucuros dacă bondul,
BRAD: r-
tuăm, de asemenea, creş planul, cîştigăm în mod Binecunoscuta sală de - Sonata op. 10 nr. 1, Fr. raţii, să cunosc în amă toţi tinerii din sectoryl roşie) ;
terea productivităţii mun corespunzător". „I<a rîndul concert „DaiIes" Bucureşti, Chopln - Balada nr. 1, Fr. nunt sarcinile fiecărui nostru ar înţelege că Toate pîi
(Minerul)
r
cii în subteran — urmînd nostru, lucrătorii d,e la u- pe podiumul căreia inte - Liszt - studiul Ricordanza, colectiv, problemele pe realizarea în viaţă pre fletul ne
ca în trimestrul III a.c. zina de' preparare ne stră preţi de prestigiu români CI. Debussy ^ dpuă pre care le are. în acest fel supune muncă, foarte (Patria);
să introducem o maşină de duim să exploatăm raţio şi străini au rncintat pu ludii şi pină ia S. Tpduţă am posibilitatea de a mă multă muncă. De aseme circ (Fir
încărcat tip Barza, pentru nal maşinile şi instalaţii blicul cu arta lor, a fost - Tocea ta. implica în rezolvarea nea, doresc ca în viiitor, SARA :
(C e n I r
filoane înguste, moderni- le,’ să respectăm reţetele gazdă primitoare pentru Prin repertoriul ales şi problemelor cu care se alături de toţi cei cu care şl creaţii
•zgrea transportului în sub de înnobilare, să scoatem tinăra şi talentata pianistă îndrumarea de specialitate confruntă. Am pus şi pun colaborez, să ridicăm la mâniei");
teran — prin introducerea cantităţi sporite de metale din Deva, Georgiana Bă- primită in şcoală, interpre uri accent deosebit pe cote superioare, nivelul riţa In
BRAZI:
unor locomotive de mină din masa minieră supusă lămcâ. ta, un talent incontestabil, munca în colectiv, pe muncii de partid. (IOAN nopţi; C
cu troliu şi deplasarea per prelucrării", arăta Cornel in cadrul cursului de a dovedit o tehnică bine consultarea membrilor VLAD, corespondent). Scatiu, ]
sonalului în vagonete pro Coşa, secretarul organiza cultură muzicală al Uni pusă la punct, o trăire ar cultură
ţarea l£
duse la U.U.M.R. Crişcior, ţiei de partid a uzinei. versităţii cultur'al-ştiinţilice tistică autentică, perfect >i.c,RIA:
diminuării consumurilor Interlocutorii menţionau Bucureşti, interpreta, ele adaptată variatelor stiluri. Vegas C
materiale şi energetice, a şi faptul că în activitatea vă a Şcolii generale nr. 8 O aşteptăm cit mai cu- mereu in frunte la execu Departe
lănţiiltă.
costurilor de producţie. în lor productivă, respectiv a Deva, a susţinut un reuşit rind pe tinăra pianistă tarea lucrărilor din cam
acest din urmă scop am colectivelor de la exploa recital de pian cu lucrări Georgiana Bălănică pe pania de primăvară, mun
cind zilnic CU Ufirmcig şi
trecut la înlocuirea susţi tare şi preparare, mâl sînt de muzică universală şl şcenaie de concert bucu-
nerii abatajelor în lemn şi unele greutăţi şi defi româneg şqă, reşlene. răspundere la cultură ma
cu s t î 1 p i hidraulici cienţe — de organizare şi Prezentată cu deosebită ATITUDINI . . . re şi în ferma legumicolă.
la promovarea susţi conducere, de ordine şi căldură de profesoara Prof. SILVIAN GEORGESCU, De cealaltă parte erau a-
nerii cu plasă şi ancore, disciplină —, însă îşi ex Georgeta Sandu, secretara muzicolog, duse la cUnoştihţa obştii fl Pentru ge
în
la tubarea în metal a ros primau hotărirea de a Asociaţiei profesorilor de Bucure şti La gazeta de pe: re te a numele celor care nu nu se va rf
togolurilor de minereu. munci mai bine, mai or C.A.P. Beriu am văzut re mai că n-au participat de fi noros
p
în această perioadă de donat, în lumina indicaţii SCHIMB DE EXPERIENŢĂ cent, puse faţă-n faţă, loc la muncă, cl refuză să cădea avei
de
puternică angajare munci lor şi îndemnurilor date două atitudini prin care semneze angajamentul de descăref
torească generată de ma de secretarul general 5l Zilele acestea, la Orăş- constituit un bun-prilej de se relevă modul In care acord global cu C.A.P. Fa Izolat
înţeleg
să
cooperatorii
rile evenimente politice p a r t i d u l u i , tovarăşul tie s-a desfăşurat un inte popularizare a experienţei ţă de cetăţeni ca Ioan Pe- cantităţi ore
de
ale anului — aniversarea Nicolae Ceauşescu, la înal resant şi util schimb de înaintate dobîn.dite In mul participe la muncă, să se tţ-gscu, Marioara Arimescu, litri/mp
a patru decenii şi jumă tele forumuri comuniste, experienţă între lucrătorii te unităţi ale C.P.Â.D.M, impîk'e în blifftîî mers al Cornel Lup, Viorica Dur, moderai
tate a actului istoric de la democratice din aprilie şi din unităţi slS C.P.A.D.M. din judeţul nostru, îţ\ în lucrărilor pe ogoare. Erau Elena Iepure, Veroniea Fi- tic. Ti
V'
nime
23 August 1914 şi Congre noiembrie 1988 şi din a- din ţară. Participanţii au cheiere, la eaniina-restau- evidenţiaţi cooperatorii Io- limoneseu, Ana Săndescu tre 8 ş
sul al XlV-lea al partidu cest an, de a-.şi îndeplini vizitat unităţi de profil rant „Mioriţa" din Orăştie sif Nistorescu, Avram Mi- şi Viorica Brînduş, care cele m:
lui, — colectivele de mi exemplar sarcinile pe 1989, din Orăştie, Deva, Hune s-a organizat o reuşită ex hâilă, Ioan Lup, Petru A- nu înţeleg să-şi onoreze o- 24 de
neri şi preparatori de la pe întregul cincinal, spo- doara, Haţeg, Germîsara, poziţie de artă culinară cu chim, Domnica Iile, Fetru bligaţiile de cetăţeni ai sa log de
ccneo).
s M. Boiţa-IIaţeg stiîng rindu-şi necontenit contri gospodării anexe de pe Bogdănescu, Magdalena tului, primăria trebuie să
mai puternic rîndurile buţia ia dezvoltarea bazei lingă unităţile comerciale. vînzare. (Victor Mihăiles- Daminn, Maria Petraş şi ia măsurile prevăzute dc
pentru obţinerea dc rezul de materii prime a ţării. Schimbul de experienţă a cu,. corespondent). ______ , Maria Crai, care au fost lege. - ' - .