Page 69 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 69
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu
Vizita oficială de prietenie în ţara noastră
a tovarăşului Joaquim Âlberto Chissano,
preşedintele Partidului FRELIMO,
DEŢEAIM HUNEDOARA AL P.C.
Ş l A L C O IU S I L I U L U I P O P U
preşedintele Republicii Populare Mozambic
Anul XLI, nr. 9 800 MARTI, 23 MAI 1989 4 pagini - 50 bani
CEREMONIA SOSIRII ÎN CAPITALĂ
La invitaţia tovarăşului p o r t r e t e l e tovarăşilor fost trase 21 dc salve de
PE FIECARE SCHIMB, LA FIECARE LOC DE MUNCĂ Nicolae Ceauşescu, secre Nicolae Ceauşescu şi Joa artilerie.
tar general al Partidului quim Alberto Chissano, în Un grup de pionieri a
Comunist Român, pre cadrate de drapelele de oferit tovarăşilor Nicolae
Asistenţă tehnică permanentă, şedintele Republicii Socia stat ale celor două ţări. Ceauşescu şi Joaquim Al
liste România, luni după- Preşedintele Joaquim Al berto Chissano buchete de
competentă, activă amiază a sosit în Capitală berto Chissano a fost sa flori.
tovarăşul Joaquim Albcr-
P r e ş e d i n ţ i i Nicolae
to Chissano, preşedintele lutat, cu cordialitate, dc Ceauşescu şi Joaquim Al
O.S.M. 2 — cca mai două cuptoarele la vreme, la cuptorul nr. 7, Cornel Partidului FRELIMO, pre p r e ş e d i n t e l e Nicolae berto Chissano au trecut
mare oţelărie din Combi într-un timp record. Păpuşoi, de la cuptorul nr. şedintele Republicii Popu Ceauşescu. Cei doi şefi dc în revistă garda de onoare.
natul siderurgic Hunedoa — Cine asigură asisten 6, Ioan Botău, de la cup lare Mozambic, care efec slat şi-au strîns mîinile cu
ra, una dintre cele mai ţa tehnică pe schimb ? — torul nr. 4, Deziderat Mol- tuează o vizită oficială de prietenje. Solemnitatea primirii o-
importante din ţară. întrebăm. dovan, dc la cuptorul nr. prietenie în ţara noastră. O gardă militară alinia ficiale s-a încheiat cu de
— Am avut marea cinste Alături se aflau maiştrii 1, a reieşit necesitatea u- Ceremonia sosirii înal tă pe aeroport a prezen filarea gărzii de onoare.
şi bucurie să-l primim în oţelari Barby Nistor şi nei mai bune aprovizio tat onorul. Au fost into La reşedinţa rezervată
această primăvară aici, la Gheorghe Bărbuş. Ei înde nări cu fontă lichidă şi tului oaspete mozambican nate imnurile de stat ale oaspeţilor, preşedintele
noi pe platformă, pe cel plineau această misiune. fier vechi, pentru a se res a avut loc pe aeroportul Republicii Populare Mo Nicolae Ceauşescu s-a în
mai stimat şi iubit fiu al — Prim-topitorii noştri pecta riguros sortimentele Otopcni, împodobit sărbă zambic şi Republicii So treţinut într-o atmosferă
naţiunii noastre, secretarul sînt oţelari cu multă ex cerute. toreşte. Pc frontispiciul sa cialiste România, în timp cordială cu preşedintele
general al partidului, pre perienţă — ne spune — Au dreptate — con
şedintele Republicii, tova Gheorghe Bărbuş. Anali tinua maistrul Constantin lonului oficial se aflau ce, în semn de salut, au Joaquim Alberto Chissano.
răşul Nicolae Ceauşescu, zele şarjei se fac cu regu Corlaeiu. Luna aceasta am
împreună cu tovarăşa laritate, rezultatele pro aşteptat ore în şir după TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTÎLNIT CU TOVARĂŞUL
Elena Ceauşescu — spunea belor apar pe micul ecran fontă lichidă şi după fier
inginerul Radu Ncgrescu, care se află în cabina de vechi.... JOAQUIM ALBERTO CHISSANO
şeful secţiei. Indicaţiile — Dar nici fierul vechi
şi orientările pe care nl pe care-1 primim nu este T o v a r ă ş u l Nicolae răşul Joaquim Alberto întâlni cu tovarăşul Nicolae
le-a dat sînt pentru noi Reporter întotdeauna de calitate, ca Ceauşescu, secretar gene Chissano, expresie a bune Ceauşescu şi de a exami
tot atâtea imbolduri în în schimburile II şi III să nu mai vorbim de ral al Partidului Comunist lor raporturi de prietenie na împreună noi căi şi
muncă, pentru mai buna la Secţia O.S.M. 2 greutatea pe troacă — a- Român, preşedintele Repu şi colaborare româno-mo- modalităţi pentru extinde
organizare a întregii acti din C. S. Hunedoara răta maistrul oţelar Du blicii Socialiste România, zambicane, a dorinţei co rea colaborării bilaterale.
vităţi, pentru a munci în mitra Botău. s-a întâlnit, luni, la Pala mune de a dezvolta şi mai în cadrul întrevederii,
ordine şi disciplină în fie La capătul oţelăriei din tul Consiliului de Stat, cu puternic conlucrarea din desfăşurată intr-o atmo
care zi, pe fiecare schimb, comandă a fiecărui cup spre melanjorul nr. 1, stăm tovarăşul Joaquim Alber tre partidele, ţările şi po sferă cordială, prieteneas
atît la elaborarea oţelului, tor. Deci, lucrurile se de vorbă cu inginerul Radu că, cei doi conducători de
to Chissano, preşedintele
cît şi în hala de turnare, desfăşoară bine, fiecare Negrescu. Partidului FRELIMO. pre poarele noastre, în intere partid şi de slat şi-au ex
în vederea creşterii pro cuptor este în atenţia maiş — Ştim, tovarăşe inginer sul reciproc, al cauzei pă primat convingerea că în
ducţiei de metal pentru trilor, prim-topitorilor, spe că la O.S.M. 2 sînt 19 in şedintele Republicii Popu cii şi cooperării interna ţelegerile la care vor a-
ţionale.
iară. cialiştilor. gineri. Cum sînt reparti lare Mozambic. junge cu prilejul convor
Să vedem concret, la faţa Maistrul specialist Marin zaţi ei pe schimburi ? T o v a r ă ş u l Ni colac Tovarăşul Joaquim Al birilor vor contribui la
locului, cum se munceşte Găină ţine să completeze : Acum, în schimbul III, de Ceauşescu a salutat cu căl berto Chissano a mulţumit intensificarea şi întărirea
in schimburile II şi III. — Asistenţa tehnică aici pildă, cine este prezent ? dură vizita oficială de pentru invitaţia de a vi continuă a colaborării, pe
Cuptorul nr. 8. Prim- în oţelărie constă în parti — Şeful de schimb, in prietenie pe care o între zita ţara noastră, manifes- multiple planuri, dintre
topitorul Emil Bighiu ne ciparea activă la elabora ginerul Andrei Gali. prinde în România tova tîndu-.şi satisfacţia, de a se România şi Mozambic.
spune : rea fiecărei şarje. Pentru — Dar maistru princi
— Elaborăm o şarjă de că specialistul — maistru, pal sau maistru şef, cum
oţel deosebit de preten tehnician, inginer — vine îi spuneţi ? DINEU OFICIAL
ţioasă. Cu toţii sîntem con în faţa cuptorului să dea — Este numai în
centraţi pentru a ne în o îndrumare, un sfat pen schimbul de dimineaţă... T o v a r ă ş u l Nicolae to Chissano, preşedintele berto Chissano au rostit
cadra în grafic, în sorti tru a elabora toate şar Avem dispecer, cîte patru Ceauşescu, secretar gene Partidului FRELIMO, pre toasturi, urmărite cu inte
mentul stabilit. jele de oţel în timp mai lucrători C.T.C. pe schimb... ral al Partidului Comunist şedintele Republicii Popu-, res şi subliniate cu a-
— Eu încarc cuptoarele scurt şi de cea mai bună în caz de nevoie oricare Român, preşedintele Repu lare Mozambic. plauze.
7 şi 8 — intervine Qheor- calitate, cu respectarea om din conducerea sec blicii Socialiste România, în timpul dineului, des Au fost intonate imnu
ghe Marin, de pe maşina zilnică a sortimentului pla ţiei este prezent aici ur a oferit, luni, la Palatul făşurat într-o ambianţă de rile de stat ale Republicii
de şarjare. Astăzi am avut nificat. gent... Consiliului de Stat, un di caldă prietenie, preşedin Populare Mozambic .şi Re
fier vechi bun, la greu Din dialogul cu prim- neu oficial în onoarea to tele Nicolae Ceauşescu şi publicii Socialisto Româ
tate şi am încărcat amîn- topitorii Aurel Lazăr, de GH. I. NEGREA varăşului Joaquim Alber- preşedintele Joaquim Al nia.
„Vorbeşte istoria neamului" Puternică expresie a voinţei
Boşorod - aşezare si Ioan Andriţoiu, o mărturie poporului nostru de a trăi intr-o
tuată in preajma vestigiilor ce pledează atît de convin
lainicei cetăţi dacice de la gător pentru prezentul şi
Culturile - fără buruieni. Piatra Roşie, ale cărei zi viitorul luminos al locali lume a păcii, prieteniei şi colaborării
duri le vedem transpuse tăţii.
măcar intr-una din scenele lfi semn de aleasă cinsti
Furajele - strînse în întregime! cărora ne apare dăltuită localitatea a imbrâcat du Apelurile organizaţiilor de masă şi obşteşti
Columnei Traiana in ţaţa re pentru acest moment,
din România adresate guvernelor
in toată măreţia şi încleş minică haina de sărbă şi organizaţiilor similare ale ţârilor membre
Cooperatorii, mecaniza buruieni, fără atac de boli tarea ei lupta dacilor pur toare, a scos covoare fru ale N. .T.O.
torii şi cadrele tehnice de sau dăunători, prin praşile tată sub semnul neatirnă- moase, specifice, la feres
la C.A.P. Orăştie acţio mecanice şi manuale cît ril împotriva romanilor. A- tre, iar mulţi dintre locui
nează, în această perioa şi prin tratamente fito- cest trecut lainic este as torii săi şl-au pus costumul Politica de pace şi de credere între state, „ u-
dă, cu toate forţele pen sanitare. Cooperatorii şi tăzi leagănul unei cetăţi popular pe care îl păs largă colaborare interna nei ample şi rodnice co
tru transpunerea exem mecanizatorii, care au an cu evidente şi semniiicati- trează in lăzile de suflet ţională a României socia laborări internaţionale. In
plară în viaţă a măsurilor gajate culturile în acord ve împliniri specifice ani ale unui inestimabil tezaur. liste, politică demonstrată aceste împrejurări, recenta
stabilite recent de Comi global, se preocupă eu în lor socialismului, cu pre In fruntea parăzii portului elocvent de iniţiativele hotărîre a ţărilor membre
tetul Politic Executiv al treaga răspundere de rea cădere perioadei deschise popular s-a aflat din nou şi acţiunile preşedintelui ale NATO ca la apropiata
C. C. al P.C.R. privind e- lizarea în cele mai bune de Congresul al IX-lea al leronim Crecu, primarul Nicolae Ceauşescu desti reuniune la nivel înalt din
fcctuarea la timp şi de condiţii a lucrărilor de partidului. O cetate cu o comunei, care a ocupat în nate aprofundării şi dina 29 mai a.c. de a se discuta
bună calitate a lucrărilor întreţinere, iar specia înfloritoare spiritualitate, anul trecut locul I in în mizării procesului de dez trecerea la modernizarea
de sezon, pa-egătirea te liştii din unitate urmă puternic stimulată de Fes trecerea socialistă pe ju armare, de încredere şi rachetelor nucleare cu rază
meinică a strîngerii fără resc îndeaproape păstrarea tivalul naţional „Cintarea deţ. Sutele de localnici Şi destindere în Europa şi în scurtă de acţiune reprezintă
pierderi a întregii recolte, României", Pe fondul o- oaspeţi s-au îndreptat apo întreaga lume, se bucură o sursă de puternică în
!
densităţilor prevăzute prin
recoltarea şi depozitarea tehnologii, acolo unde apar cesla al mîndriei patrio spre Piatra Roşie, ia locul dc deplina aprobare, de grijorare, o iniţiativă care
furajelor, desfăşurarea în tice, săptămina cultural- de agrement amenajat în un puternic şi susţinut ar aduce grave prejudicii
condiţii corespunzătoare a goluri treeîndu-se operativ educativă organizată de tr-un splendid decor natu sprijin din partea întregu procesului de dezarmare a-
activităţii din zootehnie, la completarea lor. Ca ur Comitetul de partid, Con ral, în care şi-au dat mina lui popor român, înregis flat de abia ia primii săi
păstrarea şi buna gospo mare, toate culturile au siliul de educaţie politică rîul, ramul, dealul, valea, trează un viu şi legitim c- paşi. Modernizarea acestei
dărire a avutului obştesc o bună stare dc vegetaţie şi cultură socialistă, cu adică tot ceea ce alcă cou în conştiinţa naţiuni clase de rachete ar anula
pentru dezvoltarea şi în şi promit recolte superioa sprijinul Comitetului jude tuieşte neasemuitul spaţiu lor lumii. rezultatele obţinute pînă
tărirea proprietăţii socia re, cele mai mari dc pînă ţean de cultură şi educa mioritic românesc. Şi oa în concepţia partidului acum pe drumul dezarmării
liste. acum. ţie socialistă, sub gene menii au venit cu plăcere şi statului nostru, progre nucleare. înlocuind o forţă
Pentru a asigura obţi ricul „Vorbeşte istoria nea aici, aşa cum ne-au mpr- sul, înflorirea civilizaţiei, de distrugere cu alta mai
nerea unor producţii spo NICOLAE TiRCOB mului", s-a constituit în asigurarea unui viitor lu perfecţionată şi mai peri
rite la hectar la toate cul tr-o punte trainică a dra MINEL BODEA minos nu sînt posibile de- culoasă, esenţa unei ase
turile, o atenţie deosebită gostei pentru glia stră cît în condiţiile statorni menea modernizări fiind
este acordată menţinerii bună, aşa cum releva dr. (Continuare in eag. o 2-a) cirii unei păci durabile, a
permanente a acestora fără (Continuare în pag. a 2-a) unui climat de reală în- (Continuare în pag. a 4-a)