Page 70 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 70
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 80(
Pag* 2
„Vorbeşte istoria neamului“
(Urmare din pag. 1) • 19,00 Te
Culturile — fără buruieni. 19,25 Sa trei
muncim în sp
turisit mulfi dintre siderur- melor eticii
Furajele strînse în întregime ! giştii Colanului şi ai Hu socialiste • 1
nedoarei, ţărani coope
tria - progre
(Urmare din pag. 1) treuş, forţele slnt mobili tatul şi însilozatul fura ratori şi mecanizatori din taro e 20,05
zate la praşila manuală, jelor, remareîndu-se apor împrejurimi. Spre lauda li „Drumul spi
La cultura cartofilor, cooperatorii fiind stimulaţi tul mecanizatorilor Vasile ne/ manifestări care a de Dan Târ
care ocupă 30 de hectare, — după cum ne spunea Amăriucăi, Ion Dănilă, ajuns la a XX-a ediţie. distribu''ji; C<
s-au făcut două lucrări inginerul şef al unităţii, Gheorghe Tat şi Aurel Pe scena amenajată in grcanu/Tcodi
de rebilonare, iar ieri s-a Dorin Bibolaru — să obţi Pitorodescu. Cu sprijinul aer liber au evoluat co Cristian Şofi
trecut la aplicarea trata nă producţii superioare, în unităţilor economice din lective artistice din mal Burcovschi, C
mentului împotriva manei, acest mod beneficiind de oraş — aşa cum s-a pro multe localităţi, care au mitrie • 2T,
lucrările amintite fiind cantităţi mai mari de ce cedat şi la alte lucrări pe adus in faţa celor pre acţiune • 21,
efectuate de mecanizatorul reale repartizate pentru ogoare — se va trece la zenţi cintece şi dansuri, museţile patri
Martin Vereş. Sfecla de retribuţia în natură. Pra recoltatul manual al lu- obiceiuri şi datini : tara Telejurnal.
zahăr, pe toate cele 20 de şila manuală — preciza cernei de pe 20 do ha, ful şi soliştii Centrului de
hectare, a fost prăşită me interlocutorul — va fi în care, în raport cu evoluţia cultură şi creaţie „Cîntă IjgAPK
canic şi manual, iar la cheiată în 2—3 zile. vremii, va fi conservată rea României" Călan, gru
sfecla furajeră s-a trecut O îmbunătăţire substan sub formă de fîn sau purile de fluieraşi şi co
şi la cea de-a doua praşi- ţială cunoaşte şi activita semifîn. lindători din Vilcele —
SELECŢIUN
lă manuală. De asemenea, tea din legumicultură, în O grijă deosebită s-a Bretea Română, grupul GEAMUL I:
cultura de soia, care arc actualitate aflîndu-se în acordat organizării tabe vocal folcloric, formaţia de programul dii
destinate 20 de hectare cheierea plantărilor la vi relor de vară pentru ani dansuri populare mixte, Bcvista prese
este erbicidată, prăşită me nete, efectuarea praşilelor, male, ceea ce se reflectă grupurile instrumental, vo- rlerul melor
Răspundem
as
canic şi manual, fiind fără aplicarea tratamentelor şi în producţia zilnică de cal-instrumental, dansul 11,25 Din ciut
buruieni şi avînd o bună fitosanitare şi valorifica lapte-marfă, care depă modern şi iormafia de şurile poponr
dezvoltare. rea produselor de sezon. şeşte 1100 litri. căluşeri pe trei generaţii Un dans popular inedit, oferit de formaţia mixtă din vlsta de şti
Buletin
medicală
De o atenţie deosebită Prin asigurarea integrală în paralel s-au pregătit din comuna Boşorod. O Boşorod. Foto NICOLAE GHEORGHIU Din comoara
se bucură şi cultura po a răsadurilor din produc peste 90 la sută din uti prezenţă deosebită - An tum popular şi, alături de ve cu cartea, filmul, întil- 13.00 De la 1
rumbului. După termina ţie proprie s-au înregistrat lajele ce vor fi folosite la samblul de cintece şi dan ca, Drăgan Muntean, ambii niri cu scriitorii, alte per AvnnprcmicrJ
suri judeţean Getusa“,
10,30 Mu/.le
rea primei praşile meca însemnate economii. recoltatul cerealelor păloa- lormaţie de mare eleganţă interpreţi care lac cinste sonalităţi ale vieţii cultu 17.00 Buletir
H
nice, lucrare realizată de Duminică şi ieri au se, ceea ce denotă că şi expresivitate scenică, cu cintecului popular hune- rale hunedorene. O dumi 17,03 Coord
mecanizatorul Ionn Pe- continuat din plin recol- printr-o bună organizare nomicc : 17,
se obţin rezultate nota doi solişti de incontesta dorean. Prezenţă apreciată nică in care umbrele in de muzică p<
ai Fesl
reaţi
bile în toate sectoarele bilă valoare - Mariana a avut şi solista Ana Ban- serării au coborit pe nesim (tonal „Ciuta
activităţii din agricultură. Anghel care etalează în ciu. ţite, iar nostalgia despăr nlel“; 18,00
Ferma zootehnică — model treaga încărcătură de sem O duminică frumoasă ce ţirii nu putea fi potolită 20.00 Ra ! i
Memorii
nificaţii ale cin tecului a încheiat o suită de ma decit cu gindul la reintil- înâncsc ; ,J
de organizare şi producţie î „SANITARII popular şi un autentic cos- nifestări politico-educati- nirea de anul viitor. dv. ; 23,00 C
22,00
A
oră;
tic ; 23,10 Ni
| PRICEPUŢI" zicală.
14 echipaje s-au în
întreaga cantitate trecut în faza zonală
de la Haţeg a concursu
de furaje — asigurată lui «Sanitarii price DEVA : C
puţi", rezervat echipe Rodos . < „'NE:
ser
tria);
din producţie proprie! lor de pionieri. După o dern A); SI
dintre
nul
întrecere dîrză pentru
trecerea probelor teore mes (Moderi
Cooperativa agricola din na şi Vasile Petrar, Ileana tice şi practice, primele din Tenness
(Flacăra);
Bretea Streiului înregis şi Gheorghe Lcordcan, trei locuri au fost ocu Sfirşitul leg ]
trează, an de an, rezulta Ilişca Lcordcan şi alţii, pate de echipajele Şco ring); Chir
te notabile în dezvoltarea fiecare avînd vechime de lii generale nr. 1 din (7 Noicmbrii
sectorului zootehnic. „Ho peste 7 ani ca îngrijitori Haţeg, instructor prof. torul (Unire
Cap şi pajui
tărâtoare în această pri de animale". Petru Crişovan, Şcolii VULCAN :
vinţă sînt — aprecia in Din dialogul purtat am generale nr. 2 Haţeg şi blestemată
ginerul şef al unităţii Mar reţinut că, în ultimii ani, cel al Ş?olii generale 1,0 NE A : Fe
(Minerul);
cel Petruţa — măsurile deşi efectivele au sporit, din Densuş. Iată com Samba (?
ce le întreprindem în unitatea nu a mai fost ponenţa echipajului pre aninoasa :
scopul creşterii electivelor nevoită să recurgă la cum miant, care va repre lui liniştit ( i
URICANI:
numai din prăsilă proprie, părarea de furaje. Dacă în zenta zona Haţeg la te/.at); BR
cît şi valorificării eficien amul trecut s-au depozitat faza judeţeană a între în Pacifi**
OR
te a posibilităţilor ce le 360 tone fîn, în acest an se cerii : Ema Vasiu, Ali şic); Bule
pe
avem pentru asigurarea u- estimează că producţia va na Pop, Nicoleta Vâr- lor (Patria)
nei bogate baze furajere, fi mai mare cu cel puţin vescu, Mihaela Coşa, tul (Flăcăi
corespun ză toa re can t.i ta ti v 140 tone. Important de Valentina Manea. (Nicu SARA : Vac
(Centrul
d
şi calitativ. Ca urmare, relevat este faptul că ju Sbuchea, corespondent). creaţie „Cîi
la această dată avem reali mătate din cantitatea de Manifestarea de la Boşorod a debutat duminicii cu o izbutită paradă a portului popular. n!ei“); 1IA
zat efectivul de bovine furaje o reprezintă lucer tea Mahulit
Dr
BRAZI
:
prevăzut pentru sfirşitul na, cultură de mare va rumbei; CAI
anului (630 capete), iar loare, de la care se iau Achiziţiile de la gospodăriile populaţiei (Centrul d
„Ci
producţia zilnică de lapte cîte 4 coase anual dato creaţie SIM
nici");
marfă s-a dublat în ulti rită organizării temeinice între formele de produc, comunele Sălaş, Sarmize- nete. In timp ce coopera de organele judeţene de reginei pire
ma perioadă. a recoltatului, acordîn- ţie-desfacere prin care ju getusa, Ilia, Dobra, Gura- tivele dim Vorţa şi Beriu partid şi de stat. Rezul şui); ir.T.
Datorită organizării ju du-se întreaga atenţie evi au depăşit achiziţiile cu tatele bune însă nu no o- de pene (I
dicioase a reproducţiei, de tării pierderilor de sub deţul nostru înfăptuieşte sada, Vorţa, Deleni au ob 51,7, respectiv 7,1 la sută, presc să vedem minusuri
la începutul acestui an stanţe nutritive, deprecie prevederile . Programului ţinut rezultate bune, ele la altele, cum sînt cele de la le din activitate. Dacă în
de autoconducere şi atito-
s-au obţinut peste 140 vi rii calitative a recoltei. aprovizionare, de partici înregistrând la acest pro Băi ţa, Hărău, Rapolt, Ha condiţii similare, unii ob
dus depăşiri între 16,3 şi
ţei şi s-a asigurat trcce- Slrîngerea şi conservarea ţin rezultate bune iar al
pare la formarea fondului 222 la sută (Vorţa). Aces ţeg, Turdaş, Mărtineşti, Numerele
de stat, achiziţiile de măr te realizări se datoreso şi Sîntumăria, realizările nu ţii nu, aceasta dovedeşte tragerea rx
C.A.P. BRETEA STREIULUI furi agroalimentare de la faptului că în comunele depăşesc 20 la sută din că trebuie să ne îndreptăm 21 mal 1989 F/
gospodăriile populaţiei o- respective, consiliile popu plan. mai stăruitor atenţia că Exlr. I:
cupă un loc important. lare au manifestat o pre Au cooperativele cu re tre cei din ultima catego 14, 4. 35, (1
rea la categoria juninci a sub formă de semifîn şi Sistemul prin care este ocupare permanentă faţă zultate slabe posibilităţi rie. Am luat, în acest Extr. a 1
cel puţin 70 de viţele. In fin a lucernei se reali mijlocit schimbul de măr de înfăptuirea prevederi mai mici în teritoriul un- sens, măsuri corespunză 02, 70, 32,
7.0. 18.
continuare, se acordă în zează pe bază de norme furi între sat şi oraş este lor programului special de-şi desfăşoară activita toare. La majoritatea pro Extr. a 11
treaga atenţie realizării cu membrii cooperatori. cooperaţia de producţie, privind creşterea iepurilor tea ? Tovarăşul Nicolae duselor care fac obiectul a- 48. 1, 07.
planului la monte şi fătări, De asemenea, se acordă în achiziţii şi desfacerea măr chiziţiilor am încheiat con 77, 27. Extr. a I
existînd condiţii să fie treaga atenţie recoltării la furilor, prin magazinele AUTOCONDUCERE • AUTOAPROVIZlONARE venţii cu gospodăriile popu 7, VA. 90,
depăşiţi indicatorii pre timp şi păstrării calităţii sale din mediul sătesc. laţiei la nivelul planului. 74, («a.
văzuţi". fîneţelor naturale, fibroa Pe primele patru Iun! Aparatul compartimentu Extr. F’A ZJ
a 1
Creşterea producţiei de sele depozitîndu-se în fî- din acest an s-au predat de casă, iar conducerile Jurca, vicepreşedinte de lui de care răspund a fost 47. G7, 10.
lapte s-a datorat, pe de nare. suplimentar la fondul de cooperativelor s-au impli resort al U.J.C.P.A.D.M., repartizat pe cooperative, Extr. a \
59.
o parte, scoaterii animale în vederea bunei desfă stat şi de autoaproviziona- cat temeinic în valorifica ne spunea: cu sarcini concrete pe do 63, 14, Extr. a \
lor la pă.şunat, iar pe de şurări a activităţii din re, prin achiziţii, mărfuri rea acestei resurse. Contri — Diferenţa de rezulta menii de activitate, stimu 81. 16. 38.
alta, modului de organi sectorul zootehnic se ur în valoare de 1,4 milioane buţia la astfel de rezulta te reflectă diferenţa de larea achiziţionării de la Fond tot;
zare a păşunat'ului, care măreşte permanent res lei, ceea ce reprezintă o te n-a fost peste tot ace preocupare. Toate coopera populaţie a cit mai multor 1 293 790 ic
se face şi pe timp de pectarea programului de substanţială depăşire a eaşi. Astfel, cooperative tivele sînt sprijinite să a- produse agroalimentare si-
noapte, respectiv după lucru stabilit pentru în planului. Contribuţia la cum sînit cele de la Baia sigure un schimb de măr tuîndu-se în centrul pre
mulsul de seară. Păşunea grijirea şi furajarea ani fondul pieţei a sporit, în de Criş, Cri.şcior, Densuş, furi echilibrat între sat şi ocupărilor. Folosim mai
a fost fertilizată, îngri malelor, iar la un adăpost acest timp, cu doi la sută, Traian, Mărtineşti, Turdaş oraş. Rezultatele bune pe bine specialiştii de care
jită şi repartizată pe trei din satul Măceu se e- reprezentând o creştere de n-au îndeplinit acest indi care le-am înregistrat pe dispunem, ne străduim ca ia Pentru ii
trupuri, în vederea practi xccută lucrări de moder 5,8 la sută faţă de perioa cator. La un alt produs judeţ la achiziţii sînt ro magazinele săteşti să exis fi In gen
cării păşunatului raţional. nizare, cu sprijinul I.U.M. da corespunzătoare a anu-. — ouă, cooperative cura te în permanenţă un fond cu cerul
vor cădea
„Fireşte — ne spunea Petroşani, în scopul tre lui trecut. La fondul de sînt cele din Buceş, dul preocupărilor stărui de marfă diversificat spre cu caractt
interlocutorul — ne-am cerii la creşterea animale stat s-au predat, între al Bucureşci, Vaţa, Ribiţa, toare ale majorităţii celor a putea oferi ceea ce oa însoţite şi
Meocupat îndeaproape şi lor în stabulaţie liberă. tele, 11 tone carne de pa Dobra au contribuit sub oare alcătuiesc colectivul menii doresc să cumpere electrice,
moderat
dlr oamenii care lucrează Toate măsurile amintite au săre şi peste 500 000 bucăţi stanţial la predarea în nostru — aparatul uniunii în schimbul produselor pe nord-vest.
în sertorul zootehnic, de drept scop îmbunătăţirea ouă. plus a peste 100 000 bu judeţene, conducerile coo care le dau la achiziţii va marca
stabilizarea lor şi de ridi continuă a activităţii şi La achiziţionarea şl pre căţi ouă în timp ce coope perativelor orăşeneşti şi sau pe bază de contracte dere. M
carea pregătirii profesio creşterea rentabilităţii sec darea la fondul de stat rativele din Haţeg, Brad comunale, lucrătorii din la fondul de stat şi de au- cuprinse
grade, iar
nale a acestora. Iată de torului zootehnic. şi de autoaprovizionare a şi Deva înregistrează res sectorul de desfacere a toaprovizionare. tre 18 şi 1
ce ne bizuim pe oameni iepurilor de casă, coope tanţe. La păsări de casă, mărfurilor — în condiţii ceaţă ditr
de nădejde cum sînt Ilea NICOLAE TIRCOB rative cum .sînt cele din diferenţierile sînt şi mai le sprijinului susţinut dat |0N CI0CLEI
