Page 73 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 73
Vizita oficială de prietenie în ţara noastră
a tovarăşului Joaquim Alberto Chissano,
preşedintele Partidului FRELIMO,
S O C I A L I S M U L preşedintele Republicii Populare Mozambic
CONVORBIRI OFICIALE ÎNTRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU
Şl TOVARĂŞUL JOAQUIM ALBERTO CHISSANO
l.a Palatul Consiliului In cursul convorbirilor, lor două delegaţii să aqa-
de Stat au avut loc, marţi. relevîndu-sc cu satisfacţie lizeze, în cadrul unor şe
23 mai, convorbiri oficiale legăturile de strînsă priete dinţe de lucru, posibilită
între tovarăşul Nicolae nie şi colaborare româno- ţile existente şi modalită
Ceauşescu, secretar gene mozambicane, a fost ex ţile concrete privind extin
ral al Partidului Comunist primată voinţa de a se ac derea colaborării şi coope
Român, preşedintele Repu ţiona pentru dezvoltarea rării româno-mozambicane,
blicii Socialiste România, mai intensă a conlucrării întărirea şi dezvoltarea ra_
şi tovarăşul Joaquim Al pe plan politic, economic porturilor dintre Partidul
berto Chissano, preşedin şi în alte sectoare de in Comunist Român şi Parti
tele Partidului FRELIMO, teres comun. în acest sens, dul FRELIMO, in spiritul
preşedintele Republicii s-a evidenţiat necesitatea orientărilor stabilite la ni
Populare Mozambic. extinderii cooperării reci vel înalt.
T o v a r ă ş u l
Nicolae
proc avantajoase dintre
Cei doi conducători de
exemplar, la toţi indicatorii Ceauşescu a salutat, şi în România şi Mozambic, pe partid şi de stat au exa
acest cadru, vizita pe care baza unor acorduri pe minat, apoi, în cadrul
tovarăşul Joaquim Alberto termen lung, în industrie, convorbirilor, aspecte ale
Chissano o efectuează în agricultură, transporturi, activităţii celor două ţări
Orafisale de eoostraetie a noilor tara noastră, apreciind că minerit, în alte domenii şi partide, consacrată în
* ca se înscrie ca un mo importante pentru dezvol făptuirii programelor de
ment important în evoluţia tarea economiilor celor dezvoltare economico-so-
apartamente - respectate cu strictele I relaţiilor dintre partidele, două ţări. cială a României şi Mo-
în acelaşi timp, a fost
ţările şi popoarele noastre.
i Tovarăşul Joaquim Al manifestată dorinţa dc a zambicului.
Tovarăşul Joaquim Al
Şi în acest penultim an al anului in curs — a in rea a 45 de ani de la mă berto Chissano a mulţumit, întări pe mai departe re berto Chissano a informat
al cincinalului 1906-^-1990, tervenit în discuţie tova reţul act istoric de la 23 încă o dată, pentru invi laţiile dintre Partidul Co despre lupta poporului mo-
colectivului- Brigăzii nr. C-l răşul Nicolac Plitea, se August 1944 şi cel de-al taţia de a vizita România, munist Român şi Partidul zambiean, sub conducerea
FRELIMO, care au un rol
a întreprinderii antrepriză cretarul organizaţiei de ba XlV-lca Congres al parti subliniind că aceasta se FRELIMO, pentru întări
construcţii şi reparaţii si ză a Brigăzii nr. 64 — dului. realizează într-o perioadă determinant in dezvolta rea unităţii naţionale, pen
rea prieteniei si colaboră
derurgice Hunedoara îi re nc-am confruntat cu une Perimetrul în care se de deosebită însemnătate rii român o-mo/ambica ne. tru dezvoltarea liberă, in
vin sarcini mobilizatoare le greutăţi, care au dus construiesc blocurile „C" pentru lupta poporului mo- T o v a r ă ş u 1 Nicolac dependentă a Mozambicu-
în activitatea dc edificare la o anumită încetinire a şi nr. 14 se prezintă în ton zambican, în vederea con Ceauşescu şi tovarăşul 11 ii
solidării independenţei Mo-
a noi blocuri de locuinţe ritmului de lucru, ba chiar cu ceea ce stă scris pe un zambicului, a dezvoltării Joaquim Alberto Chissano
în municipiul dc pe Ccrna. la stagnarea unor lucrări. panou: „Punct de lucru sa 1 e econ o m i co-soci a 1 e. au hotăi ît ca membrii ce (Continuare in pag a 4-a)
Valorile cele mai mari La originea greutăţilor do model". Sing. Teodor Popa,
ale planului pe acest an care am amintit s-a aflat coordonatorul lucrărilor
sînt alocate lucrărilor in neritmici ta tea aprovizionă din ansamblul ..Republi APELURI ALE ORGANIZAŢIILOR DE MASĂ SI OBŞTEŞTI,
dustriale aferente furna rii cu plasă sudată pentru cii"; ne-a informat succint
lului n-r. 4 din combinatul plan.şee şi pereţi. Cu spri despre stadiile atinse la CELOR MAI LARGI PĂTURI ALE OPINIEI PUBLICE DIN ROMÂNIA
siderurgic — menţiona ing. jinul comitetelor dc partid construirea celor două blo ADRESATE AMBASADELOR TARILOR MEMBRE ALE N.A.T.O.
Victor Bucaleţ, şeful bri municipal şi al întreprin curi de locuinţe. ÎN LEGĂTURĂ CU INIŢIATIVA DF MODERNIZARE A RACHETELOR
găzii. Aceasta nu înseam derii noastre am reuşit să — Am terminat planşeul
nă însă că acordăm o mai depăşim această situaţie peste subsolul blocului nr. NUCLEARE CU RAZĂ SCURTĂ DE ACŢIUNE
mică atenţie înfăptuirii critică. îmbucurător este 14 şi acum lucrăm intens Dînd glas voinţei sale României socialiste s-a cleare cu rază scurtă de
prevederilor de plan la faptul că, printr-o mobili la diafragmele parterului, dc pace, hotărârii de a ac dovedit, prin conţinutul acţiune. Această „iniţiati
construcţiile de locuinţe, zare exemplară a întregu ţiona ferm pentru edifica său novator, realist şi vă" contrazice flagrant lo
respectiv predării „la lui colectiv de construc unde vor fi amplasate u- rea unei lumi scutite de principial, drept o contri gica dezarmării, contravi
cheie" a celor 169 dc apar tori, în frunte cu comu nităţi comerciale. La blo coşmarul unui război nu buţie de vastă rezonanţă ne deschis procesului de-
tamente ce vor întregi car. niştii, am recuperat în cul C, montăm prefabrica clear devastator, poporul internaţională la cauza abia început de limitare a
tierele Hunedoarei. Con scurt timp toate restanţe tele la cel de-al doilea român îşi reafirmă în a- statornicirii unui climat dc înarmărilor şi deschide
calea înălţării, actualului
firmarea celor spuse mai le. Ritmurile accelerate nivel. Colaborarea bună ceste zile ataşamentul una încredere şi destindere în plafon tactic la nivele tot
lumea de azi.
nim faţă de cauza dezar
înainte rezidă din situaţia în care se lucrează astăzi statornicită cu întreprin mării, cauză fundamenta Continuând, într-un pu mai periculoase. în felul
„la zi" a lucrărilor — Ia la viitoarele blocuri de lo derea de materiale de con lă a întregii omeniri. ternic şi elocvent demers, acesta popoarele Europei,
toate blocurile aflate în cuinţe atestă hotărîrea tu strucţii Deva ne va per Suita amplă de iniţiati de a prezenta apeluri a- ale lumii întregi riscă să
execuţie se respectă cu turor oamenilor muncii din mite ca la finele acestei ve şi acţiuni româneşti drosate guvernelor ţărilor fie angrenate într-o nouă
spirală a competiţiei mi
membre ale N.A.T.O., or
consacrate eliminării peri
stricteţe termenele înscrise brigada noastră, de .a cin luni să încheiem complet colului nuclear, promovării ganizaţiilor obşteşti din litare într-un moment cînd
lucrările la structura de
în grafice. sti prin rezultate remarca rezistenţă. Acest angaja unor negocieri 'rodnice de statele respective, opiniei speranţele legitime de pa
— In primul trimestru bile în producţie aniversa- dezarmare, marchează, cum publice mondiale, repre ce şi destindere îşi găseau
ment se bazează, în acelaşi se ştie, întreaga sferă a zentanţii celor mai largi primele reflectări în pro
timp, pe hărnicia şi abne- problematicii din acest pături ale opiniei publice cesul negocierilor de dez
domeniu. Inspirată şi con din ţara noastră afirmă cu armare.
MIRCEA DIACONU cretizată de gîndirea lu tărie hi aceste zile îngri
minoasă a preşedintelui jorarea faţă de Iniţiativa
Nicolae Ceauşescu, politica N.A.T.O. de a trece la mo
(Continuare în pag. a 2-a) de pace şi colaborare a dernizarea rachetelor nu (Continuare în pag a 4-a)
'.V. , V//A , .W.V.VAWAV. , .VJ , WV.V.V/.VW^V.-.V/.V.V.VW.V.VAVAV^<VZ//.V.V.V, - .V.VA , Z/. , .V.V.
>
Timpul bun de lucru — folosit din plin
la praşilă, la recoltarea furajelor!
în unităţile agricole din punct de vedere al între tă eu cartofi a fost între Gheorghe Timofte şi San
Consiliul unic agroindus ţinerii. Un bun exemplu, ţinută cu prăşitoarea trasă dei Purcelean. Au fost re
trial Pui, eforturile lucră în acest sens, îl dau lu de cai, Viorel Cînda, Du coltate peste 300 de tone,
torilor ogoarelor sînt con crătorii Asociaţiei econo mitru Răsădea şi Adrian dar cantitatea de lucerna
centrate în această perioa mice intercooperatiste Bă- Cetăţean fiind cei care au de pe cele 100 ba este
dă la întreţinerea culturi răşti, unde fiecare oră bu efectuat această lucrare. mult mai mare. Cum re
lor, la recoltarea şi depo nă de lucru în cîmp este Cum arătam, numeroase morcile cu furajele recol
zitarea furajelor. în gene folosită din plin, rezulta forţe sînt antrenate la re tate . veneau în flux la ce
ral, se acţionează cu răs tele organizării temeinice coltarea, transportul şi de lulele de însilozare Gheor
pundere şi bine organizat, a activităţii, răspunderii şi pozitarea furajelor, lucrări ghe Ciobanu şi Marin
cooperatorii şi mecanizato hărniciei în muncă vădin- coordonate dc tehnicianul Becfi, cei doi mecanizatori
rii, mobilizaţi de organele clu-se în cîmp şi în baza Ion Resedea. Astfel, recol care munceau cu utilajul
şi organizaţiile de partid furajeră a unităţii. Iată, de tarea secarei masă verde de tasat. nu se puteau
din comune şi unităţi, de exemplu, cartofii, care au unde munceau mecanizato plînge că n-au de lucru.
conducerile colective, par rii Ion Stan., Grigore Boz- Dimpotrivă. De fapt — a-
ticipă zilnic la lucrările fost rebilonaţi de două ori ga şi alţii, la transport, s-a veam să aflăm de la Emil
din cîmp. Ca urmare, deşi pe întreaga suprafaţă şi finalizat pînă acum pe Jcldujer. direriorul aso
a plouat destul de mult trataţi împotriva manei, ciaţiei, care supraveghea
în ultima perioadă în a- s-au dezvoltat frumos şi 150 ha din cele 350 ha o- direct calitatea muncii la
ceastă zonă, în cele mai promit o producţie mare cupate. La recoltarea lu- celulele dp depozitare —
A.E.S.C. Sîntandrel, ferma numărul I. In cultură inter multe unităţi; rebllonatu.1 la hectar. Pentru a face o cernei, care a început de
calată, varza se dezvoltă foarte bine, iar ardeiul iute a În muncă de calitate şi a e- curînd, erau antrenaţi me MIRCEA LEPĂDATU
ceput a <1 recoltat. cartofilor, praşila porum
Foto NICOLAE GHEORGHIU bului ş.a. sînt avansate, vita tăierea plantelor, o canizatorii Gheorghe Vlăs-
culturile arătînd bine din parte din suprafaţa ocupa ceanu, Lucian Enăşescu, (Continuare in pag. o 3-a)
