Page 74 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 74
Pag. z DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 801 <
„Zilele Mihai Eminescu“ Rubrica tineretului Formaţiile hunedorene au
ACŢIUNE
în perioada 22—28 mai, deţean Deva), Liviu Maliţa reprezentat cu cinste judeţul
la Deva se desfăşoară „Zi (Liceul industrial nr. 2 De POLITICO-EDUCATIVÂ • 19,00 T.
lele Mihai Eminescu", de va), Marioara Aslău (Li „Formaţiile hunedorene presia bună lăsată de pre A impresionat plăcut ha 19,25 Tezele
dicate centenarului trece ceul industrial nr. 1 Hune Sub genericul „Răspun — brigăzi artistice, grupuri zenţa colectivelor artistice zul spumos, dinamismul şl rile formulaţi
ri în eternitate a lucea doara), Traian Dinorel dere colectivă, răspundere de satiră şi umor — au cres hunedorene, impresie pe ca muzicalitatea formaţiilor, sin roşul Nicolae
fărului poeziei româneşti. Stănciulescu (Liceul indus individuală — o unică răs cut calitativ enorm faţă de re, de altfel, a avut-o şi pu cronizarea între text, mişca - program d
Manifestările au fost des trial nr. 5 Deva) şi Horea pundere muncitorească", la ediţiile precedente ale Fes blicul care umplea sala a- re şi muzică. Cu umor şi na aejiunc revol
19,50 Induşi
chise, luni, do simpozio Resiga (Liceul industrial Hunedoara s-a desfăşurat tivalului naţional „Cîntarea şezămîntulu! cultural gazdă turaleţe textele au surprins rame priorii
nul purtînd genericul Simeria) au suscitat un o reuşită acţiune politico- României" - a ţinut să ne şi care a subliniat cu a- aspecte cotidiene de mun f răim deccni
„Centenar Eminescu", or real interes. educativă. Organizată de comunice, după evoluţia a- plauze momentele, uneori că şi viaţă, cu trimiteri con niri ' '.arefe
Cu acest prilej, în sala
ganizat de Comitetul mu mică a centrului de cul comitetul U.T.C. de la cestora în faza republicană replicile, din evoluţiile fie crete sau aluzii transparen- Mîndrfa de a
I.C.S.A.P. (secretar Aure
a întrecerii, Bogdan Căuş,
cărei formaţii hunedorene,
te la lucruri şi mentalităţi
nicipal de cultură şi edu tură şi creaţie „Cîntarea lia Oproni), cu sprijinul secretarul juriului. Au făcut „acompaniind" chiar unele învechite, unele anacronice, al României
Diamantele
caţie socialistă Deva şi României", unde a avut secţiei propagandă a Co o impresie bună formaţiile refrene muzicale. care distonează cu efortul nii • 20,55
Biblioteca judeţeană, în loc simpozionul, Bibliote mitetului judeţean al întreprinderii de tricotaje general al oamenilor mun pundere patr
Hunedoara, cea a minerilor
colaborare cu Muzeul ju ca judeţeană a amenajat U.T.C., acţiunea s-a bucu din Livezeni. Şi, din păcate, cii hunedoreni. Iar interpre volufionară o
ţii s-au străduit să pună în
deţean, Centrul de librării o expoziţie de carte „Emi- rat de prezenţa unui im sînt puţine brigăzi artistice Faza republicana lumină calităjile textului, să pentru vîitore
• 21,15 Din
şi Inspectoratul şcolar ju nescu", iar recitatorii aşe- portant număr de tineri minereşti în ţară. Antrenan a Festivalului contribuie cu arma satirei te a patriei
de la unităţile comerciale
deţean. zămîntului gazdă — Car ale municipiului. In cadrul tă şi amuzantă este briga naţional la îndreptarea unor aspecte cîntăni, iub
Simpozionul a evocat men Ene şi Gigi Costea — rubricii „Caleidoscop so- da sătească din Bretea Ro „Cîntarea României" negative din activitatea co Muzică uşoa
lectivelor cărora le aparţin,
personalitatea poetului, a- au susţinut un reuşit reci cial-,cetăţenesc", ei s-au în mână, iar cea din Vulcan a amuzînd şi educînd în ace nească • 21,
nai.
runcînd raze de lumină a- tal din poezia celui evo tâlnit şi purtat discuţii cu găsit o modalitate foarte In laşi timp.
teresantă de prezentare o
supra unor aspecte din cat. procurorul Gheorghe Igna, faptelor. Este bine că aveţi Aprecieri calde au întru VIORICA ROMAN ItAPIC
geniala-i creaţie. După „un ☆ de la procuratura locală formaţii de o mare diversi nit toate formaţiile hunedo ☆
rene, celor deja menţionate
cuvînt înainte afectiv", ros în cadrul „Zilelor Mihai şi cu juristul Ioan Petru tate tematică, interpreţi ta adăugîndu-li-se formaţia de Concomitent, la Centrul
Cighi. La tema „Pentru
S ELECŢIUNI
tit do scriitorul Radu Cio Eminescu", în organizarea viitorul fericit al patriei" lentaţi, textieri şi instructori satiră şi umor a Centrului de cultură şi creaţie „Cînta GRAMUL I:
banii, lector univ. dr. Ioa Comitetului municipal de a vorbit medicul Angelica cu experienţă. Sincere feli de cultură şi creaţie „Cîn rea României" al Combina progrumul dir
citări pentru evoluţia jude
Răspundem
tului chimic Făgăraş s-a
na Petrescu (Cluj-Napoca) cultură şi educaţie socia Tuşinean. Microexpoziţia ţului Hunedoara în această tarea României" din Călan, desfăşurat faza republicană lor; 10,00 Bulei
şi lector univ. dr. Felicia listă Deva şi Centrului de de carte ateist-.ştiinţifieă, fază republicană !“. brigada artistică a Uzinei pentru formaţiile şi interpre 10.05 cu CînteeuJ
roţii
tricc
nr. 5 din C.S. Hunedoara,
Solişti
Giurgiu (Timişoara) au librării, ieri, la Librăria organizată de biblioteca Vorbind despre evoluţia duetul satiric al Termocen ţii individuali de muzică u- rlcc de şi la forn
sati
prezentat comunicările „Mihai Eminescu" din De municipală a stîrnit, la formaţiilor noastre de gen, tralei Mintia, grupul satiric şoară, Jazz, foile şi rock. For lctin de ştiri,
„Despre frumos în opera va a avut loc evocarea rîndul ei, un viu interes pe scena Centrului de cul al întreprinderii de bere maţiile şl soliştii vocoli şi cunoaştem, s
respectăm
să
în rîndul tinerilor. Pro
lui Eminescu" şi, respectiv, „Eminescu şi ardelenii". fesoara Marcela Herban a tură şi creaţie „Cîntarea Haţeg şi duetul de panto- instrumentişti hunedoreni au şi normele
făcut, de asemenea, o im
României" din Făgăraş, un
mîmâ al Centrului de cul
comut
vieţii
„Armonii şi muzicalitate Astăzi, Ia Liceul industrial prezentat apoi cărţile Bi alt membru al juriului, Va- tură şi creaţie Cîntarea Ro presie bună specialiştilor şi eticii şi cehii
în poezia eminesciană”. nr. 3 Deva se organizea blia hazlie, Secta sinuci sile Văcaru, a subliniat im mâniei „Zarandul" din Brad, publicului. liste; 11,25 M
ră; 12,00 Bulei
Documentate, făcînd do ză o şezătoare literară sub gaşă, întrebări şi răspun 12.05 Armoni
vada unei respectuoase a- gen e r icul „ Em i nesc i a n a suri la probleme de edu 12,35 Dragoste
Romăr
12,
plecări asupra, poeziei ma Ţesătoria de mătase Deva caţie ateistă a tineretului. Graficele de construcţie a noilor Timpul bun de moara la i ia clor 3
De
relui nostru Eminescu, lu va găzdui un medalion li Momentul poetic „Trăim lucru — folosit vanpremieră
crările prezentate în ca terar, iar la statuia poe decenii de împliniri măre apartamente — respectate 15,15 de Opereta
stele' 1
rii
ţe", semnat de Lucia Qro-
drul simpozionului s-au tului din parcul munici vicean, Lăcrămioara Pyo- din plin la prăşită, Comişel (sclec
Mioriţa.
Rcvi
bucurat de aprecierea par piului, pionieri şi şoimi ai ker şi Liliana Drăghicî, cu stricteţe! nografie şi f<
J
Radiojurnal;
ticipa nţilor. Comu n i căii 1 e patriei vor depune fiori şi membre ale cenaclului li la recoltarea patriotice, ret
jCserprel
scriitorului Gligor ITaşa, vor realiza un concurs de terar „Comerţul", cît şi cel (Urmare din pag. 1) Cucu, electricienii din e- 16,40 populară;
că
profesorilor Clemente Con- recitări, „Zilele Mihai Emi folcloric, „Din cununa cîn- ebipele lui Mihai Croitoru furajelor! tin de ştiri;
tecului românesc" realizat
standin, preşedintele Co nescu" încheindu-se cu de Ciprian Roman, au în gaţia dovedite zi de zi de şi Gheorghe Hisch, fierar- (Urmare din pag. t) donate cconoi
Cîntece
din
betoniştii conduşi de Vid
mitetului municipal de spectacolul de muzică şi tregit această acţiune care cei ce muncesc în forma rei Napău, montării de contemporan; radiofo
Icgcri
cultură şi educaţie socia poezie „Freamăt de codru", s-a constituit într-o auten ţiile conduse de maiştrii prefabricate din subordi- au fost realizate pînă acum Orele serii; 2
Cupei
listă Deva, dr. Ioan Dam- organizat de Casa pion e- tică lecţie de educaţie mo- Nicolae Trocan şi Andrei nea lui Vasile Faur. peste 3 000 tone de siloz. Finala europeni:
!
lor
Doboş, adică dulgherii Iul
Pe suprafeţele eliberate
şa, Marin Toraa Damşo rilor şi şoimilor patriei ral-cetăţencască şi patrio Eugen Neagu şi Iosif Biro, In centrul vechi al mu de secară masă verde au A.C. directă de '
Mllan.
ne
(biceul pedagogic Deva), Deva, duminică, 28 mai, tică. (Ioan Vlad, corespon instalatorii din echipele Iul nicipiului prinde contur intrat imediat cu plugu lona; 23,05 M
primul dintre blocurile an
Noi
Mari a Basarab (Muzeul ju !a pădurea Bejan. dent). Victor Ţîrvulea şi Grigore samblului de locuinţe rile şi discurile în brazdă tic; 23,20 23,55—;
zicală;
„Cerna”, amplasat pe ma mecanizatorii Ion Galben, Un de ştiri.
/.VV.V.V.V.V/.'.V.V.V.V.'.'.V.'.W.V’.V.V.V.V.’.VAV.V.V.'AV.V ^VV^\VV«VV , .V*VAW^^VyWAVVVWiV.
lul stâng al râului cu a- Gheorghe Racoviţan, Iu
celaşi nume. Coordonato lian Crăciun, Eugen Varga
rul lucrărilor de la blozul şi Constantin Răescu. Co illlNEM
nr. 45, maistrul Ion Ţoan- ordonaţi de inginera Maria
ţă, evidenţia pentru com Tirea, şefa fermei vegeta DEVA : Coi
petenţa şi dăruirea dove le, ei au pregătit în timp Rodos — serii
dite în muncă pe dulghe record 50 ha de teren, pe tria); di*~* r e HUNED
d»
nul
rii din echipa condusă de care Victor Vasiu l-a în- dern Shi
Ioan Covrig, care au de sămînţat cu a doua cul mes (» 4ern
prins „din mers" noua teh tură de plante furajere. din Tennesse
(Flacăra);
Pi
nologie adoptată la con La C.A.P. Livadia, me Sfîrşitul lege:
struirea acestui obiectiv cu canizatorul Vasile Popa a ring); Chirit
structură prefabricată, res încheiat rebilonatul carto (7 Noiembrie)
torul
(Unirea)
pectiv stâlpi, dale şi dia filor pe toate cele 35 ha Cap şi pajură
fragme din beton. Şi aici, ocupate. Se efectuează şi VULCAN : A
ca de altfel la toate cele pra.şila manuală la această blestemată (1
O»
LONEA:
lalte puncte de lucru, gra cultură. Pînă ieri, 23 mai,, B-dul Capucii
ficul de execuţie „bate" cu aflăm de la Mihai Roşu, rul); PETRIL
situaţia concretă de pe te preşedintele unităţii — a- (Muncitoresc)
ren. Am reţinut însă am ceastă lucrare a fost fina SA: Anul so;
tit
(Muncitori
biţia constructorilor de a lizată pe 30 de hectare. CÂNI: Ultii
face mai mult, adică să Se execută şi lucrările (Retezat) ; BR
devanseze termenele, ono- de întreţinere mecanică şi nă în Pacific
şie); GURAE
rîndu-şl în acest fel re- manuală a porumbului, sul unei actr
numele de oameni cu vo cultură care ocupă aici 79 rul); ORAŞTi:
caţia- viitorului. ha. Mecanizatorul Vasile pe Bulevardu
După recoltarea secarei masă verde, animalele de la A.E.I.C.V.L, peşteana nu- fost scoase la puşunut pe mirişte*
Popa, care execută şi a- lor (Patria);
tul (Flacăra)
ceastă lucrare — sublinia SARA: Cron
Georgeta Pascal, inginerul cenţei (Centri
tură şi creaţi
în taberele de vară — condiţii corespunzătoare pentru creşterea animalelor! şef al unităţii — a finali României"); II
zat-o pe aproape 40 ha.
zile şi trei n
Praşila manuală la po cin); BRAZI:
La recenta şedinţă a Co şi peste l 500 ovine. lea Poienilor", „Felegosu", gramul zilnic de lucru. nile pentru creşterea a rumb era executată pe a- tizanl; CAL;
ţia (Centrul
mitetului Politic Executiv Preşedintele unităţii, ing. „Vîju" si „Floruşu", situa S-a stabilit ca, periodic, 1100 oi, despărţite in trei proximativ 15 ha, printre şl Vreaţle „Cî
a C.C. al P.C.R. s-a subli Aurel ian Cazacu, ne-a re te în zona alpină, sînt bi cadre din conducerea uni turme. împreună cu bri cooperatorii care au ieşit mâniei") ;
niat necesitatea ca în fie latat că, pentru buna în ne amenajate, în această tăţii şi cele din reţeaua gadierul Iustin Opric, coo primii la datorie mimărîn- Şcoala de
auto (Mureşul
care unitate agricolă să se grijire şi hrănire .a ani primăvară făcîndu-se revi sâni tar-veterinară şi de peratorii Petru Grozoni, du-se Ştefan Ceuţă, Iacob Vînzătorii de
acţioneze cu fermitate pen malelor in perioada de zuirea şi repararea adă reproducţie şi selecţie a Teodor Sucioni, Ştefan Stoica-Pui, Vasile Chidean, mina).
tru întărirea spiritului de păşunat, aici s-au organi posturilor pentru oameni, animalelor să facă depla Lucaci, Dionisie Vraci şi Cornel Băra şi alţii.
ordine şi disciplină în sec zat trei tabere de vară a adăpătorilor şi stînii, ac sări la taberele de vară Ion Lăsconi s-au deplasat în plină desfăşurare se
torul zootehnic, acordînd destinate bovinelor şi o ţiune La care s-a evidenţiat pentru a controla şi urmări la locul unde se află ta află şi recoltatul furajelor. V&1MG
întreaga atenţie realizării stînă unde sînt întreţinute brigadierul Petru Onescu. modul cum se desfăşoară băra şi stâna pentru a rea Remarcăm contribuţia pe
planului la toţi indicato separat cele două turme în scopul îmbunătăţirii in activitatea. liza lucrările necesare in oare şi-au adus-o oamenii l’ontru azi:
rii, păstrării şi bunei gos de oi ale cooperativei agri dicelui de reproducţie la Taberele de vară sînt vederea asigurării unor muncii de la „Refractara" fi în general
podăriri a avutului obştesc, cole. Vacile cu lapte au bovine, în taberele pentru bine organizate şi la C.A.P. condiţii corespunzătoare de Baru, Ocolul silvic şi sec şi răcoroasă;
rece
noaptea
dezvoltării proprietăţii so rezervate păşunile din a- tineretul femei s-a orga Ostrov. Preşedintele coo desfăşurare a activităţii torul de exploatare fores ţa. Cerul var i
cialiste, baza creşterii bu propierea adăposturilor de nizat monta naturală, avînd perativei, Cornel Lăpădă- din zootehnie pe timpul tieră, care au ieşit în nu slab la mot
năstării materiale şi spiri animale, unde au asigura- reproducători do rasă, care toni, ne-a spus că unita verii. Măsurile ce s-au în măr mare la coasă, în nord-est şi ei
tuale a întregului popor, ■ î condiţii corespunzătoare sînt întreţinuţi separat de tea are amenajată o tabă treprins dau certitudinea sprijinul cooperatorilor, re- râturile mini
e
cuprinse
înfăptuirea acestor cerin de hrănire şi adăpat, fapt viţele, monta fărîndu-se ră pentru 300 bovine în câ ferma C.A.P. Ostrov se coltînd lucerna de pe 10 de, iar cele Intre r
ţe este urmărită îndea reflectat şi prin dublarea dirijat. îngrijitorii de la locul numit „Chiuveta La va înscrie cu o importan ha, din cele 17 ha culti tre 19 şi 23
proape, cu răspundere, şi produeţVri zilnice de lapte- taberele de vară au fost cului", unde, ca şi în anii tă contribuţie la înfăptui vate. Aceasta a fost us minenţa, po ■
2
din
ia Cooperativa agricolă din marfă faţă de realizările temeinic instruiţi în legă anteriori, va fi crescut ti rea programului judeţean cată de membrii coopera de vînt izolat s
roasă,
Densuş, unde sectorul zoo din perioada de stabulaţie. tură cu evidenţa montelor, neretul de reproducţie. De de dezvoltare a zootehniei. tori, strînsă operativ din Ie brume slal
tehnic cuprinde, în pre Interlocutorul ne-a pre eu problemele de protec asemenea, tot în zona al cîmp şi dusă în baza fu temperatura :
zent, aproape 900 bovine cizat că taberele de la „Va ţie a muncii şi cu pro pină, s-au organizat stî- NICOLAE TiRCOB rajeră. _ ___ so do zoro gr