Page 81 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 81

ORGAN Al CDMITETUIUI JUDEŢEAN. HUINEDOARA AL P.C.R.

           Şl AL C O   N S I L I U L U I   P O  P U L A R J U D E   T E A   I N



            Anul XLI, nr. 9 803         VINERI, 26 MAI 1989       4 pagini - 50 bani


               1989^ an decisiv al cincinalului actual
                                                                                                  Aspect din secţia prelucrări mecanice de la Termocentrala Mintia.
                    Sarcinile de plan-îndeplinite

                      exemplar, la toţi indicatorii



                 înnoire şi calitate - repere ale                                                          prezent la
                                                                                         *  Despre  şoferul  Nicolao   Orăştie  -  Sibişel,  multe   Şoaită  n-a  avut  nici  un
                       încălţămintei „Corvin“                                            \  Şoaită, de la Autobaza din  altele. Drumurile erau gre­  accident,  nici  abateri  de
                                                                                                                                               la regulile de circulaţie.
                                                                                                                     le, neasfaltate. Nici oame­
                                                                                            Orăştie, aflasem multe lu­
                                                                                            cruri bune. Cu autobuzul   nii nu erau învăţaţi să că­  -  Permisul,  cartea  de
                                                                                            pe care-l are in grijă am   lătorească in autobuze. A   muncă îmi slut curate. Eu
          —  Pe  baza  realizărilor   au  fost  foarte  bine  primi­  branţuri  şi  ştaifuri  se  pro­               fost greu... Dar astăzi silit  aşa înţeleg că trebuie să
        obţinute  de  la  începutul   te,  dovadă  fiind  faptul  că   duce în atelier, eventualele  ij  călătorit de nenumărate
        acestui  an  —  releva  tova­  la  această  .  dată  este  asi­  goluri  de  aprovizionare  de   (  ori, constatind că omul a-
        răşa  Valeria  Pop,  ingine­  gurată  desfacerea  întregii   la  furnizori  fiind  practic   cesta, caro a împlinit pa­  La panoul de onoare — oamenii,
        rul  şef  al  Fabricii  de  în­  producţii   prevăzute   în   eliminate.            tru  decenii  de  muncă  la
                                                                                            volan, este un meseriaş de
        călţăminte  Hunedoara  —,   planul pe anul în curs.                                 clasă, modest, corect, sări­          faptele lor de muncă,
        afirm  cu  toată  convingerea   -—  Dintre  cele  mai  noi   —  Pe  lingă  faptul  că  a-   tor  la nevoie,  in  sprijinul   de înalt patriotism
        că  1989  va  marca  în  acti­  modele  asimilate  în  fabri­  vcm  contractată  întreaga
        vitatea  noastră  de  produc­  caţie,  menţiona  maistrul   producţie  pe  acest  an,  la   unul călător vîrstnic, a u-
        ţie  saltul  calitativ  aşteptat   de  schimb  Viorica  Cturbă,   nivelul  planului,  ne-am   nui copil...   lericit să spun că am vă­  lie  un  om:  corect,  punc­
        după acumulările de expe­  de  la  linia  tras-tălpuit-fi-   asigurat  şi  variante  de  re­  — Cînd au trecut 40 de   zut multe dintre frumuseţi­ 1  tual, bun tovarăş, să mear­
        rienţă din anii care au tre­  nisat,  amintesc  încălţămin­  zervă  —  remarca  tovarăşa   ani de cînd minuiesc vola­  le patriei noastre cu ochi    gă acolo unde este nevoie
                                                              Aurelia  Răşinar,  secretarul
                                                                                                                                               de  munca  şi  priceperea
        cut  de  la  înfiinţarea  uni­  tea  cu  feţe  textil  tubular,   comitetului  de  partid  al   nul ? — se întreabă mirat,   limpezi de la volanul au­  lui. Adică, la datorie.
                                                                                            intre  două  curse.  Numai
                                                                                                                     tobuzului  mereu  încărcat
        tăţii.  Produsele  pe  care  le   a cărei confecţionare a pre­  fabricii.  Mai  concret,  în   pe  autobuze.  O  dată,  de   de  oameni,  pe  care  i-am   - Aţi făcut sute de mii
        confecţionăm  acum  poartă   supus  însuşirea  „din  mers“   situaţii  de  neritmicitate  în
                                                                                            două ori, cind a fost ne-
        amprenta  profesionalismu­  a unei noi tehnologii. Ţin­  livrarea  de  către  furnizori   !voie, am trecut şi la mar­  dus  in  excursii  prin  ţară,   de kilometri pe drumurile *  J
                                                                                                                                               ţării...
                                                                                                                     la  locurile  de  muncă,  ori
        lui  pe  care  l-au  dobîndit   ea  Popescu,  Lenuţa  Ruiu,   a  materiilor  prime  şi  ma­  fă. Cu peste 40 de ani in   acasă...
         oamenii  muncii  din  aceas­  Cozac  Marieica,  Baranga   terialelor,  apelăm  la  solu­  urmă deschideam traseele   Şi  în  toţi  aceşti  peste   GH. I. NEGREA \
        tă  unitate,  înnoirea  şi  ca­  Lăcătuşi  Gabrieia  Artenie,   ţii  de  genul  înlocuirii  tăl­  ţ  de călători Orăştie - Cos-  40 de ani de cînd se allă
        litatea  devenind  atributele   celelalte  muncitoare  din                       (  ieşti, Orăştie — Germisara,  la volan, şolerul Nicolae  (Continuare in pag. o 3-a) |
        încălţămintei  cu  marca  fa­  schimbul  pe  care-1  conduc   pilor  din  durocol  cu  mi-
         bricii „Corvin".          şi  din  schimbul  coordonat   eroporos,  sau  a  pielsinului
          Despre  atributele  la  ca­  de  maistrul  Silvia  Uţă   cu p.v.c. în cazul feţelor.
        re  se  referea  interlocutoa­  s-au  familiarizat  uşor  cu   Noua  atitudine  a  oame­  Tradiţie şi continuitate in pregătirea ceior ce
         rea  noastră  am  aflat  amă­  tehnologia  respectivă,  do­  nilor  muncii  din  Fabrica
        nunte pe fluxul de fabrica- ■  vedind  buna  lor  pregătire   de  încălţăminte  Hunedoa­
         ţie.  Prin  specificul  activi­  profesională.       ra  faţă  de  necesitatea  în­              înfăptuiesc noua revoluţie agrară
        tăţii  desfăşurate  în  aceas­  Referitor  la  tehnologia   deplinirii ritmice, exempla­
        tă  unitate,  tonul  înnoirilor   de  confecţionare  a  tălpii   re  a  planului  de  producţie   Un  scurt  popas  la  Li­  liceul  numără  aproximativ   La  şedinţa  Comitetului
        îl  dă  colectivul  atelierului   fixe  se  ştiau  prea  puţine   —  dovedite  şi  de  realiza­  ceul agroindustrial din Ger-   1 000 de elevi, care se pre­  Politic  Executiv  al  C.C.  al
        de  creaţie,  condus  de  ing.   lucruri  în  fabrică  pînă  a-.  rea  principalilor  indicatori   misara  ne-a  oferit  prilejul   gătesc  în  meseriile  de  hor-   P.C.R.  din  5  mai  a.c.,  în
        Ioana  Boehiş.  Prin  imagi­  cum  cîteva  luni.  In  ate­  pe  patru  lunii  şi  jumătate   de  a  cunoaşte  o  seamă,  de   ticultpr-tnecani.zator,  zoo­  faţa şcolii au fost puse noi
        naţie  şi  bun  gust,  Aurica   lierul  de  ştanţe,  maistrul   din  acest  an  —  ilustrează   aspecte  ale  activităţii  des­  tehnist -m eca n i z a t o r, vete­şi  importante  cerinţe,  sar­
        Atanasoaie,  Arabcla  Bilei,   Margareta  Nanău  ne  spu­  hotărîrea  nestrămutată  a   făşurate aici pentru forma­  rinar  şi  contabii-planifica-   cini,  exigenţe  sporite  în
        Behuţa   Bătăiosu,   Mina   nea  că  astăzi,  aplicîndu-   întreg'ului  colectiv  de  a   rea  viitorilor  lucrători  ai   tor-statjstician.  Este  unul   pregătirea  forţei  de.  mun­
        Ghiuzelia, Elena Pojar, ce­  se  noua  metodă,  nu  mai                          ogoarelor.  Primul  interlo­  din  multiplele  argumente   că  pentru  diferite  sectoare
                                                                                                                    care  atestă  dezvoltarea  în-
        lelalte  lucrătoare  din  crea­  este  nevoie  de  interven­  întîmpina  cu  rezultate  de   cutor  ne-a  fost  tovarăşul   văţămîntului românesc, gri­  al   economiei  naţionale.  în
                                                                                                                                                e
                                                                                                                                               lărgirea  orizontului  de  cu­
                                                                                         prof. Casian Jidavu, direc­
        ţie  au  ridicat  la  99  la  sută   ţii  suplimentare  (frezări),   prestigiu  a  45-a  aniversa­  torul liceului.  ja  deosebită  pe  care  parti­  noştinţe profesionale, teh-
        gradul  de  înnoire  al  pro­  pe  li  mia  de  tras-tălpuit-   re  a  actului  istoric  de  la   —  Invăţămîntul  agricol   dul  şi  statul  nostru,  per­
        duselor  confecţionate  în   finisat.  Aceasta  înseamnă   23 August 1944 şi Congre­  din  Germisara  datează  de   sonal  secretarul  general  al   V. NEAGU,
        perioada  care  a  trecut  de   economii  de  timp  şi  ma­  sul  al  XlV-lea  al  partidu­  aproape o sută de ani. Da­  partidului,   t o v a r ă ş u l    I. VLAD,
        la  începutul  anului.  Mo­  noperă,  deci  eficienţă  spo­  lui.                că  la  început,  numărul   Nicolae Ceauşescu, o acor­         corespondent
        delele  prezentate  în  vede­  rită.  De  altfel,  la  această                   mediu  anual  de  elevi  se   dă pregătirii şi educării ti­
        rea  perfectării  contractelor  dată,  întregul  necesar  de  MIRCEA DIACONU     ridica Ia circa 50, astăzi  nerei generaţii a patriei.  (Continuare în pag a 2-a)
         VWAW\V%W.VVVV.V. , .VA , AVW.WA’A\V.V/.W. , .V.V.V.VA'JAW , .VAW.W.V, , .%WA , AV AVW.WW/.W.'.W.'.V.W.VAW.W.'.V.W.VAW.VA'.W.V.W
                                                                                                                       Participare numeroasă, hărnicie
                                                                                                                          şi răspundere la praşilă şi la
                                                                                                                               recoltarea furajelor!

                                                                                                                     Mai  mult  de  100  mem­  hărnicie  pentru  a  asigura
                                                                                                                    bri  cooperatori  se  aflau   recolte  cit  mai  mari.  Pină
                                                                                                                    miercuri  la  prăşitul  po­  la  această  dată,  praşilele
                                                                                                                    rumbului  înlr-una  din  tar­  mecanice  şi  manuale  la
                                                                                                                    lalele  C.A.P.  Strei.  Pe  nu­  toate  culturile  sînt  în  sta­
                                                                                                                    meroşi  alţii  i-am  găsit  la   diile  prevăzute,  starea  cul­
                                                                                                                   strînsul  finului  de  pe  o   turilor  este  bună,  iar  la
                                                                                                                    parcelă  din  preajma  fer­  recoltatul  şi  depozitarea
                                                                                                                    mei zootehnice. „Ne bucu­  furajelor  se  lucrează  din
                                                                                                                    răm,  într-adevăr  de  o  bu­  plin.  Membrii  comitetului
                                                                                                                   nă  participare  la  muncă   comunal  de  partid  ne  a-
                                                                                                                   —  arăta  Floarea  Boldea,   flăm  permanent  în  mijlo­
                                                                                                                   secretarul  comitetului  co­  cul  oamenilor  în  unităţi,
                                                                                                                   munal  de  partid,  primarul   sprijinind  conducerile  co­
                                                                                                                   ■comunei. în toate cele trei   lective  în  organizarea  acti­
                                                                                                                   unităţi  agricole  din  comu­  vităţii  şi  mobilizarea  tutu­
                                                                                                                   nă  oamenii,  stimulaţi  de   ror  locuitorilor  satelor  ia
                                                                                                                   măsurile  de  majorare  a   muncă".
                                                                                                                   cantităţilor  de  cereale  şi   La  C.A.P.  Strei,  cum  a-
                                                                                                                   legume  repartizate  pentru   rătam,  se  înregistrează  în
                                                                                                                   retribuirea  în  natură  a  ţă­  această  primăvară  o  bună
                                                                                                                   ranilor  cooperatori,  parti­  participare la lucru în
                                                                                                                   cipă  zilnic  în  număr  mare
                  C.A.P.   Boşorod.   Cooperatorii   de   Ia   brigada   Cliltld   au   finalizat   praştia   manuală   la   culturile   de   sfeclă   şl   car­  la  praşilă,  la  celelalte  lu­  MIRCEA LEPĂDATU
            tofi,   Iar   în   prezent   efectuează   praşila   la   porumb.   Vicepreşedinta   cooperativei.   Victoria.   Dosa   ne   spuneu   cu   mhulrio   crări  aferente  perioadei,
            că membrii cooperatori din Cllltid sini mereu printre pri mii lu asemenea lucrări agricole.
                                                                                                                   muncesc cu răspundere şi      (Continuare in pag. a 2-a)
   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86