Page 82 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 82

Paq. 2                                                                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9;


                                                                                                      Filmul — mijloc de modelare


                                                                                                              a personalităţii umane

                 Participare numeroasă, hărnicie şi răspundere                                  Mărturisită  deschis,  încă   tic  de  film,  Natalia  Stân­  a  se  realiza  mai  multe  pe­  ■ 19,0U
                                                                                              din  titlu,  menirea  „Lunii   cii,  redactor  al  ziarului   licule  în  scop  didactic  şi   19,25 Ctit.
                                                            irea furajelor!                   culturii  şi  educaţiei  prin   „Scînteia",  Mireea  Drăgan,   în  acest  sens  de  a  Ie  su­  de  Aur  o
                                                                                              film"  este  ca  prin  mijlo­  regizor,  Ioana  Drăgan,  ac­  gera creatorilor noi teme.  şi  orienta
                  (Urmare din pag I)    sit  finul  de  pe  21  ha,  l-au   la  recoltatul  lucernei.  Ma­  cirea  unei  „punţi  de  suflet   triţă  şi  Ruxandra  Aramă,   Abordîndu-se   relaţiile   de  tovarc
                                                                                                                                                                               Ceauşescu
                                        strîns  din  cîmp  şi  trans­  ria  Berghianu,  contabilul   între  oameni  şi  artă",  să   debutantă  în  vodevilul  ci­  dintre  film  şi  literatură,
              cîmp.  Ca  urmare,  lucrările   portat la adăpost.   şef  al  unităţii,  prezentă  în   sensibilizeze, să informeze,   nematografic  „Chiriţa  în   film  şi  scenariu,  personaj   de-muncă
                                                                                                                                                                               voVriionari
              de  întreţinere  a  culturilor   La C.A.P. Ruşi — subli­  cîmp  alături  de  coopera­  să producă mutaţii în sim­  Iaşi"  —  a  relevat  puterea   schematic  şi  erou  convin­
              s-au  realizat  în  ritmurile   nia  Letiţia  Fonescu,  ingi­  tori,  preciza  că  lucerna   ţirea  şi  gîndirea  publicului   de  influenţare  a  creaţiei   gător  prin  capacitatea  sti   mânia  în
                                                                                                                                                                               Copiii cînl
              prevăzute.  La  cartofi,  de   nerul  şef  al  unităţii  —   este  cosită  de  pe  jumătate   cinefil.   Fidelă   scopului   cinematografice,  rolul  său   de  autodepăşire,  s-a  evi­  partidul • :
              pildă,  s-au  efectuat  două   mecanizatorul  Ioan  Vasi-   din   suprafaţa   cultivată.   propus, manifestarea a pri­  modelator  ca  mijloc  de   denţiat  imperativul  prima­  -  educaţie
              rcbilonări  pe  toate  cele  32   leniuc  a  efectuat.  în  con­  Mai  aflăm  că  500  tone  de   lejuit  acţiuni  cu  filmul   educare  cu  largă  populari­  tului  adevărului,  indiferent
              de  ha  plantate  (mecaniza­  d i ţ i i   de  calitate,  două  re-   secară  ir.asă-verde,  recol­  menite  să  contribuie  la   tate.  de genul abordat.        lujionar  <
              torii  Valorică  Şchiopu  şi   bilonări  la  cartofi.  La  rîn-   tată  de  pe  20  de  ha,  au   cunoaşterea  problematicii   Dovedind  o  bună  cu­            vers,  maţi
                                                                                                                                                     Dezbaterile  între  oameni
              Ioan Snagov), încheindu-se   dul  lor,  cooperatorii  din   fost  însilozatc  în  condiţii                 noaştere  a  filmului  româ­  de  film  şi  publicul larg,  ca   21,35  Ma
              şi  prima  praşilă  manuală,   brigăzile  conduse  de  Ro-   bune.              creaţiei cinematografice ro­  nesc  de  actualitate,  publi­  de  altfel  toate  manifestă­  foiclorice
                                                                                                                                                                               Festivalulu
              unde  printre  cei  mai  har­  dica  Vulcan  şi  Maria  Co-   în  „Rotunda",  o  tarla   mâneşti,  receptarea  mai  a-   cul  —  oameni  ai  muncii,   rile  organizate  de  între­  „Cîntarea
              nici  cooperatori  s-au  do­  ceag  au  executat  praşila   de 10 ha aparţinînd C.A.P.   proape  de  intenţiile  crea­  cadre  didactice,  elevi  —   prinderea  cinematografică   21,50 Telej
              vedit  a  fi  Romanuţ  Pes­  manuală  pe  27  de  hectare.   Nudăştie, de pe care a fost   torilor  a  mesajului  celei              judeţeană  în  general  şi  în   închiderea
              car, Nicolae Păclurean, Ro-   Şi  la  soia  s-a  încheiat  pri­  recoltată  secara  masă-ver-   de-a  şaptea  arte,  sondarea   şi-a  e.xprimat  aprecierea   speţă în cadrul „Lunii cul­
              muius Dan şi alţii. Porum­  ma  praşilă  manuală  pe   de, mecanizatorii Ioan Cu­  opiniilor  şi  sugestiilor  be­  pentru  însemnata  încărcă­
              bul  ocupă  aici  o  suprafaţă   rele 20 de ha cultivate.  ca  şi  Dumitru  Sima  mun­  neficiarilor acesteia.  tură  de  simboluri  general   turii  şi  educaţiei  prin   Epg—qgMLait.:
              de  133  ha.  Coordonat  de   La  porumb,  unde  meca­  ceau  cu  discurile  la  pre­  întâlnirile   spectatorilor   umane  şi  limbajul  meta­  film",  s-au  dovedit  bine­  g?AD
              Petru  Achim,  inginerul  şef   nizatorul  Traian  Barbu  a   gătirea  terenului  ce  urma   cu  realizatori,  în  cadrul   foric  care  conferă  creaţii­  venite  pentru  viaţa  spiri­
              al  unităţii,  mecanizatorul   reuşit  să  prăşească  meca­  să  fie  însămînţat  cu  a   premierelor  de  gală,  dar   lor  recente  efecte  educa­  tuală   hunedoreană.   Ele
              Nicolae  Pătruţ  executa  a   nic  toate  cele  111  ha  cul­  doua  cultură  de  plante   mai  ales  dezbaterile  de  la   tive  deosebite,  satisfacţia   contribuie,  alături  de  alte
              doua  praşilă  mecanică  —   tivate,  se  efectua  praşila   pentru  furaj.  La  porumb,   Petroşani  şi  Hunedoara  pe   pentru  restituirea  unor  e-   acfiuni  culturale,  la  educa,   SELECŢII
              gata  pînă  ieri  pe  70  de   manuală  pe  ultimele  su­  praşila  mecanică  s-a  în­                     roi  din  istoria  naţională   rea   oamenilor,   militînd   GHAMUL
              hectare  —  iar  cooperatorii   prafeţe.  în  tarlaua  „Peste   cheiat  pe  toate  cele  70  de   tema  „Filmul  —  mijloc  de   aşa  cum  au  intrat  ei  în   programul
              din  brigăzile  conduse  de   apă"  am  văzut  miercuri  la   ha  cultivate.  Cooperatorii   informare,  educare  şl  mo­  memoria  poporului.  S-a   pentru formarea un ud spec­  Răspundem
                                                                                                                                                                               lor; 10,0
              Eudita  Pasc  şi  Viorica  Si-   muncă,  cu  sapele  la  pră­  din  brigăzile  conduse  de   delare  a  personalităţii  u-           tator  avizat,  lucid,  capabil   ştiri ;   10,0!
              noi au încheiat praşila ma­  şit,  un  mare  număr  de   Ilişca  Voinea  şi  Otilia   mane"  au  dovedit  recepti­  subliniat, de asemenea, ne_   de  o  receptare  completă  a   Intr-un   gl
              nuală  pe  115  ha.  Printre   cooperatori.  Mai  exact,  a-   Ciontu  erau  mobilizaţi  la   vitatea  şi  interesul  publi­  voia  resimţită,  mai  ales   mesajului  artistic  ce  se  a-   Spre   ţării   vilto
                                                                                                                                                                                     —
                                                                                                                                                                               al
              cei  care  şi-au  terminat   veam  să  aflăm  de  la  Vic­  praşila  manuală.  Gheorghe   cului  pentru  această  artă   de  tineri,  de  a  găsi  în  film      Buletin   de
              primii  praşila  pe  suprafe­  toria  Pop.  preşedintele  u-   Chitidean,  preşedintele  u-                eroi  ale  căror  trăsături  de   dresează  deopotrivă  sufle­  mânia   pit<
              ţele  preluate  în  acord  glo­  nităţii,  praşila  manuală  a   nităţii, preciza că şi aceas­  atît  de  complexă.  Dialogul         tului şi minţii.           Muzică   uş<
              bal  sc  numără  Gheorghe   mai  rămas  de  executat  pe   tă  lucrare  este  finalizată   purtat  de  publicul  specta­  caracter  să  fie  demne  de  a        lctln   de   ş
                                                                                                                                                                                      fc
                                                                                                                                                                               comon-a
              Vîjdea,  Ana  Culcer,  Ecn-   aproximativ 10 hectare.  pe  65  de  ha.  Tot  el  men­  tor cu Florian Potra, cri­  fi preluate, necesitatea de  VIORICA ROMAN    Par»   in
                                                                                                                                                                                      ai
              terina  Deac,  Clari  Crişan,   Şi  aici  sc  acţiona  cu   ţiona  că  s-au  realizat,  pî­                                                                      Fon   ale  .   Fes
                                                                                                                                                                               te
              Cornel  Marcu  şi  Ana  A-   răspundere  la  recoltarea   nă  acum  510  tone  de  siloz                                                                         cil   şi   crea
              vram.  La  soia,  cultură  ca­  furajelor.  Astfel,  în  locul   de  bună  calitate,  din  se­                                                                  ia   i   la   3;
                                                                                                                                                                               mieră
              re  ocupă  aici  15  ba.  pra­  n u m  i t  „Nâroaie", o echipă   cară  masă-verde  şi  lucer­  La Cooperativa „Drum nou".    Preocupare statornică             Recitai   Rad
                                                                                                                                                                                     de
              şila  manuală  este  efectua­  de cosaşi muncea cu spor  na.                                                                                                     colac   Ţăra
              tă. pînă acum, pe 10 ha.                                                                                                                                         te   frumoas
                                                                                                                                                                                    scris;
               Bine  organizat  şi  cu                                                                                                                                         te-a   10,15
                                                                                                                                                                               nai;
              spor  se  acţionează  şi  la                                                             pentru realizarea producţiei de export                                  conomice;
              recoltarea furajelor. O for­                                                                                                                                     mu;’c^i,   in
              maţie  de  mecanizatori  re­                                                      Intr-o  recentă  discuţie,   muncă  pentru  femei  erau   calitate.  V-am  ruga  să  nu­  sevj  «aiiste  ;
              colta  nutreţurile  masă-ver-                                                   tovarăşul  Carol  Gabor,  se­  puţine.  Organele  locale  de   miţi  în  acest  cadru  cîteva   patrie;  cotelor;  17,4  i
                                                                                                                                                                               di
              de  în  brigada  Ohaba.  Eu­                                                    cretarul   Comitetului   de   partid  şi  de  stat  ne-au  dat   dintre  cele  mai  destoinice   rii;   22,00   O
              gen  Lăzărescu,  la  volanul                                                    partid  de  la  Cooperativa   sarcina  să  creăm  activităţi   lucrătoare  de  covoare  din   2.'?,00   Moine  1
                                                                                                                                                                               Nocturnă
              combinei  de  recoltat,  Şte­                                                   de  producţie  meşteşugă­  prin  care  să  absorbim  o   cooperativă.            —24,00 Buh
              fan  Borto.ş,  Doinei  Oncsc                                                    rească  „Drum  nou"  din   parte  a  forţei  de  muncă   — Avem multe lucrătoa­
              şi  Petru  Nicşan,  care  asi­                                                  Hunedoara, ne spunea :     feminine.  în  prezent,  în   re destoinice, harnice şi  cu
              gurau  transportul  recoltei                                                                               această  activitate  sînt  an­  multă  responsabilitate  fa­
              în  furajerie,  se  străduiau                                                     —  Producţia  de  covoare   trenaţi aproape 300 de coo­  ţă  de  calitatea  muncii  lor.   LI
                                                                                                                                                                                 C INE
              să  menţină  ritmurile  de                                                      manuale  cu  care  coopera­  peratori,  în  exclusivitate   Se  numără  între  ele  Dori­
              lucru prevăzute.                                                                tiva  noastră  participă  la   femei.  Bineînţeles,  de  a-
               în  brigada  Strei,  coope­                                                    realizarea sarcinilor de ex­                          ana  Olah,  Maria  Tătaru,
              ratorii Viorel Crişan, Con­                                                                                tunci  problema  forţei  de   Aneta Sufaru, Elena Udrea,   DEVA   :
              stantin  Cioarec,  Irimie  O-   A.E.C.V.L.   Pcştcana.   .   A   în  ceput   însilozarca   secarei   şi   port ale judeţului s-a „năs­  muncă  feminine  a  fost  re­  Maria  Turcuman,  Catinea   Rodos   —   s
              prea, Petru Bordea, Gheor­  tritlcalelor   pentru   animale.   Pri  ma celulă de siloz, esle aproa-  cut"  în  urmă  cu  ani,  cînd   zolvată  în  municipiu  prin   Deceanu,  Elena  Leon-te  şi   (rin);   HUN
              ghe Bordca şi alţii nu co­  Pe (Ie finalizare.                                  în Hunedoara locurile de   crearea,  din  iniţiativa  se­  multe  altele.  Ele  se  îngri­  nu)   dintre
                                                                                                                                                                               dorn
                                                                                                                                                                                    A);
                                                                                                                         cretarului  general  al  parti­  jesc  nu  numai  de  calitatea   mes   (Mode
                                                                                                                         dului,  tovarăşul  Nicolae   produselor  pe  care  le  rea­  din   T
                                                                                                                         Ceauşescu,  a  unor  ramuri   lizează  personal,  dar  în­  (Flatai
                                                                                                                                                                               Fapt
                        Tradiţie si continuitate în  pregătirea  celor  ce                                               industriale  noi  care  folo­  drumă  cu  tact  şi  răbdare   Cliiriţa   div<
                                                                                                                                                                                      în
                              t       t                                                                                  sesc această forţă de mun­  în  acelaşi  scop  şi  pe  lu­  itmbric);
                                                                                                                         că.  La  noi  însă  nucleul  de   crătoarele  mai  tinere  sau   rea);   LUI
                                   înfăptuiesc noua revoluţie agrară                                                     artizani cu care am început   mai puţin experimentate.  ral);   la   VUI  c
                                                                                                                                                                               de
                                                                                                                                                                                     B:
                                                                                                                         să producem covoare înno­
                                                                                                                                                     La  acest  punct  al  discu­
                                                                                                                                                                               păsările
                                                                                                                                                                               teafărul);
                  (Urmare din pag. 1)    î n g răşăm i n te, cu lt i v a toar e —  întreaga  activitate  de   între   învăţumînt-cereeta-   date  manual  s-a  dezvoltat   ţiei  a  intervenit  tovarăşa   tul   stranii
                                         etc.)  ce  stau  la  dispoziţia   educare  comunistă  a  tine­  re-producţie,  ca  imperativ   de  la  an  la  an,  iar  acti­  Halgunde  Gorea,  conducă­  FETRU.A:
              nice,  economice,  ştiinţifice   elevilor în vederea pregăti­  rei  generaţii  se  desfăşoară   al  învăţămîntului  nostru.   vitatea respectivă ocupă as­  tor tehnic al cooperativei.  ţa   mea
              şi de cultură generală. Pen­  rii şi Instruirii practice.  pe  baza  programului  uni­  Practica  de  producţie  a  e-   tăzi un loc de prestigiu în­  —  Desigur, colectivul de   ANINOAS,
                                                                                                                                                                              secrete
              tru  materializarea  acestor   Despre  rezultatele  la  în­  tar  al  activităţilor  politi-   levilor se realizează aproa­  tre  cele  pe  care  le  orga­  producţie  pentru  export  a   URICANI   :
              cerinţe,  liceul  nostru  dis­  văţătură  ale  utopiştilor  din   co-ideologice, tehnico-.ştiin-  pe  în  totalitate  pe  loturile   nizează  cooperativa.  Aşa   avut  întotdeauna  un  nu­  Amsterdar
              pune  de  o  bază  materială   liceu  ne-a  vorbit  Mihaela   ţifice,  cultural-artistice  şi   din  ferma  proprie,  precum   am  ajuns  să  facem  şi  ex­  cleu  de  bază.  Dar,  firesc,   BRAD:   Ti
              bună:  o  fermă  şcolară  di­  ionescu,  secretarul  comi­  sportive.  Alături  de  învă-   şi  în cîmpurile  experimen­  port.      el  nu  este  în  permanenţă   I—II   (Stea
                                                                                                                                                                              RABARZA
              dactică  şi  de  producţie   tetului U.T.C.          ţămîntui  politico-ideologic   tale  ale  Staţiunii  de  cer­  Cooperativa „Drum nou”   alcătuit din aceiaşi oameni.   lumea   dea
              structurată   nevoilor   de   — La sfârşitul trimestru­  a  cărui  calitate  căutăm  să   cetare  şi  producţie  pomi­  din  Hunedoara  —  după   Unele  cooperatoare  ies  la   rul)   ;   Of
              pregătire  a  elevilor  şi  ne­  lui  al  11-lea,  din  efectivul   o  ridicăm  permanent,  au   colă,  ale  Asociaţiei  inter-   cum  ne  informează  tehni­  pensie,  altele  mai  pleacă   dintre   de
              cesităţilor   aprovizionării   de  755  uteeişti,  au  obţinut   fost  şi  sînt  iniţiate  şi  alte   cooperatiste  sau  în  com­  cianul principal Maria Dui-   spre  alte  sectoare  de  acti­  Fapt   dive
              cantinei  (plantaţii  de  pomi   note  de  promovare  peste   activităţi.  Dintre  cele  mai   plexele  de  creştere  a  ani­  nea,  care  se  ocupă  în  ca­  vitate.  Noi  trebuie  să  ne   germisa:  grăbes
                                                                                                                                                                              se
              şi  vie,  pepinieră,  colecţie   90  la  sută,  făcîndu-se  un   recente  menţionez  simpo­  malelor  din  zonă. Trecerea   drul  cooperativei  direct  de   îngrijim  permanent  de  a-   cultură   ş
              ampeiografică,  sere  şi  so­  salt  faţă  de  trimestrul  I  de   zionul „Nicolae Ceauşescu  practicii productive din ca­           sigurarea  forţei  de  muncă   tarea   Ro
              larii,  cîmp  legumicol,  fito-   7  la  sută.  Procentul  de   —  promotor  ai  politicii  de   binete  şi  laboratoare  în   problemele exportului — a   de  calificare  ridicată.  De   ŢEG   :   Tr
              tehnic şi floricol) şi o fer­  mediocritate  a  scăzut  cu   pace  si  colaborare  între   ferma  didactică  sau  pe  lo­  început  să  producă  pentru         nopţi   (Da
                                                                                                                                                                              Răfuiala;
              mă  zootehnică,  ce  cuprin­  12  la  sută.  Se  remarcă  în   popoare",  spectacolul  o-   turile  experimentale  şi  de   partenerii  de  peste  hotare,   aceea,  anual,  prin  coope­  da   şeriful
              de  17  bovine  mari,  241   mod  deosebit  organizaţiile   magial „Nicolae Ceauşescu  producţie  este  în  benefi­  acum  mai  bine  de  20  de   rativă  se  califică  în  dife­  'Centrul
              oi, 66 porci.             din  clasele  a  XI-a  A,  a   —  ctitor al României mo­  ciul  atît  al  elevilor  eît  şi   ani.         rite  meserii  30—35  de  fe­  c, tfnţic „1
                Instruirea  teoretică  sc   XlI-a  A,  a  iX-a  D,  care   derne",   masa   rotundă   al  unităţilor  respective  —   —  La ora actuală, sarci­  mei. Dintre acestea pe cele   nlei“)  I—II  ;   (1  5
                                                                                                                                                                              —
              realizează  în  4  cabinete  şi   au  obţinut  un  procent  de   „Concepţia   tovarăşului   realizîndu-se  o  îmbinare   nile  pentru  export  repre­  pe  care  le  depistăm  cu   Fantomei
              laboratoare pentru discipli­  promovabilitate  de  100  la   Nicolae  Ceauşescu  privind   organică  a  triadei  îiwă-   zintă  în  jurul  a  20  la  sută   aptitudini  către  munca  dc   (lumina)
              nele  de  specialitate  si  13   sută.  Şi  în  cadrul  concur­  rolul  şi  locul  tineretului,   ţămînt-cercetare-producţie.   din producţia marfă indus­  artizanat  Ie  orientăm  că­
              laboratoare   şi   cabinete   surilor pe meserii desfăşu­  al  organizaţiilor  sale  în   Organizarea   activităţii   trială  realizată  de  coope­  tre  activitatea  de  confec­
              pentru  disciplinele  de  ba­  rate  în  acest  an  şcolar,   ampla  operă  de  transfor­  practice  de  producţie  sub   rativă.    ţionat  covoare  manuale  şi
              ză,  toate  f i i n d   dotate  cu   uteciştii  din  liceul  nostru   mare  revoluţionară  şi  edi­  această  formă  permite  e-   —  Rezultă  din  cele  ee   astfel  avem  aici  în  perma­  - J Ţ M
              aparatura  necesară,  truse   au  obţinut  rezultate  bune.   ficare  a  societăţii  socialis­  levilor  cunoaşterea  nemij­  ne-aţi  spus  că  pentru  pro­  nenţă  un  colectiv  de  nă­
              pentru  fiecare  disciplină   La  toate  meseriile, locurile   te româneşti".   locită  a  specificului  pro­                        dejde.
              de  învăţămîni,  retropro-   I  la  faza  judeţeană  au  fost   —  Educarea prin şi pen­  priei  meserii,  dobîndirea   dusele  dumneavoastră  des­  Experienţa  Cooperativei
              iectoare,  epidiascoape,  as-   câştigate  de  elevii  noştri.   tru  muncă  ocupă  un  loc  a-   deprinderilor de muncă.  tinate   exportului   aveţi   „Drum  nou",  rezultatele   l’entru
              pectomate,  televizoare  etc.   S-au  remarcat  Daniel  Pop,   parte  în  pregătirea  tineri­  Tot  în  vederea  realizării   parteneri  siguri,  desfacere   obţinute  de-a  lungul  anilor   va   IncSlz
              Amenajarea  cabinetelor  şi   Petru  Necş,  Damian  Căsă-   lor.  Cum  se  realizează  ea   acestei  laturi  a  educaţiei   asigurată.  în  activitatea  de  export   fi  sînt   parţial
                                                                                                                                                                                   pos
              laboratoarelor s-a făcut în­  lean şi Mircla Barb.   în liceu ?                 organizaţiile U.T.C. pe cla­  —  Problema  desfacerii   dovedesc  că  şi  unităţile  e-   Vintul   v:
              deosebi  prin  autodotare,   La  Liceul  ‘agroindustrial   —  Buna  pregătire  a  vii­  se  iniţiază  frecvent  acţiuni   nu  s-a  pus  la  noi.  Am  a-        ral   slab.
              asigurîndu-se o bună func­  din  Germisara  organizaţii­  torilor  lucrători  din  agri­  de  muncă  patriotică,  de   cordat  şi  acordăm  maximă   conomiei  locale  pot  să  fie   minime  8   !
                                                                                                                                                                              intre
              ţionalitate  a  acestora.  Pc   le  U.T.C.  desfăşoară  şi  o   cultură  presupune  nu  nu­  recuperare  a  materialelor   atenţie  calităţii  produselor   —  şi  chiar  sînt  multe  din­  cele   mai
              lîngă  ferma  şcolară,  cabi­  susţinută  activitate  politi-   mai  o  solidă  bază  de  cu­             destinate  exportului  şi  am   tre ele —* participante ac­  25   grade,
              nete  şi  laboratoare,  liceul   co-cducativă.  Cîteva  ele­  noştinţe  teoretice,  ci  şi  u-   rcfolosibile,  redare  în  cir­  reuşit  astfel  să  ne  menţi­  tive  la  realizarea  sarcini­  La   mu
              mai  dispune  şi  de  un  parc   mente  legate  de  aceasta                     cuitul  agricol  a  unor  su­  nem  ani  la  rînd  aceiaşi                      tiv   frum
                                                                                                                                                                              porar
                                                                                                                                                                                    m
              de  maşini  (tractoare,  plu­  ne-au  fost  date  de  Rcmus   na practică. Din acest mo­  prafeţe  agricole  sau  de  în­  parteneri.  lor de export ale judeţului.  rat din
              guri,  maşini  de  frezat,  se­  Zaharia,  director  a d j u n c t    tiv,  căutăm  să  păstrăm   frumuseţare,  atît  a  liceului
              mănat, plantat, împrăştiat  cu probleme educative.   permanent un echilibru     cit şi a localităţii.       —  Ne-aţi vorbit despre             ION CIOCLEI
   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87