Page 82 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 82
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9;
Filmul — mijloc de modelare
a personalităţii umane
Participare numeroasă, hărnicie şi răspundere Mărturisită deschis, încă tic de film, Natalia Stân a se realiza mai multe pe ■ 19,0U
din titlu, menirea „Lunii cii, redactor al ziarului licule în scop didactic şi 19,25 Ctit.
irea furajelor! culturii şi educaţiei prin „Scînteia", Mireea Drăgan, în acest sens de a Ie su de Aur o
film" este ca prin mijlo regizor, Ioana Drăgan, ac gera creatorilor noi teme. şi orienta
(Urmare din pag I) sit finul de pe 21 ha, l-au la recoltatul lucernei. Ma cirea unei „punţi de suflet triţă şi Ruxandra Aramă, Abordîndu-se relaţiile de tovarc
Ceauşescu
strîns din cîmp şi trans ria Berghianu, contabilul între oameni şi artă", să debutantă în vodevilul ci dintre film şi literatură,
cîmp. Ca urmare, lucrările portat la adăpost. şef al unităţii, prezentă în sensibilizeze, să informeze, nematografic „Chiriţa în film şi scenariu, personaj de-muncă
voVriionari
de întreţinere a culturilor La C.A.P. Ruşi — subli cîmp alături de coopera să producă mutaţii în sim Iaşi" — a relevat puterea schematic şi erou convin
s-au realizat în ritmurile nia Letiţia Fonescu, ingi tori, preciza că lucerna ţirea şi gîndirea publicului de influenţare a creaţiei gător prin capacitatea sti mânia în
Copiii cînl
prevăzute. La cartofi, de nerul şef al unităţii — este cosită de pe jumătate cinefil. Fidelă scopului cinematografice, rolul său de autodepăşire, s-a evi partidul • :
pildă, s-au efectuat două mecanizatorul Ioan Vasi- din suprafaţa cultivată. propus, manifestarea a pri modelator ca mijloc de denţiat imperativul prima - educaţie
rcbilonări pe toate cele 32 leniuc a efectuat. în con Mai aflăm că 500 tone de lejuit acţiuni cu filmul educare cu largă populari tului adevărului, indiferent
de ha plantate (mecaniza d i ţ i i de calitate, două re- secară ir.asă-verde, recol menite să contribuie la tate. de genul abordat. lujionar <
torii Valorică Şchiopu şi bilonări la cartofi. La rîn- tată de pe 20 de ha, au cunoaşterea problematicii Dovedind o bună cu vers, maţi
Dezbaterile între oameni
Ioan Snagov), încheindu-se dul lor, cooperatorii din fost însilozatc în condiţii noaştere a filmului româ de film şi publicul larg, ca 21,35 Ma
şi prima praşilă manuală, brigăzile conduse de Ro- bune. creaţiei cinematografice ro nesc de actualitate, publi de altfel toate manifestă foiclorice
Festivalulu
unde printre cei mai har dica Vulcan şi Maria Co- în „Rotunda", o tarla mâneşti, receptarea mai a- cul — oameni ai muncii, rile organizate de între „Cîntarea
nici cooperatori s-au do ceag au executat praşila de 10 ha aparţinînd C.A.P. proape de intenţiile crea cadre didactice, elevi — prinderea cinematografică 21,50 Telej
vedit a fi Romanuţ Pes manuală pe 27 de hectare. Nudăştie, de pe care a fost torilor a mesajului celei judeţeană în general şi în închiderea
car, Nicolae Păclurean, Ro- Şi la soia s-a încheiat pri recoltată secara masă-ver- de-a şaptea arte, sondarea şi-a e.xprimat aprecierea speţă în cadrul „Lunii cul
muius Dan şi alţii. Porum ma praşilă manuală pe de, mecanizatorii Ioan Cu opiniilor şi sugestiilor be pentru însemnata încărcă
bul ocupă aici o suprafaţă rele 20 de ha cultivate. ca şi Dumitru Sima mun neficiarilor acesteia. tură de simboluri general turii şi educaţiei prin Epg—qgMLait.:
de 133 ha. Coordonat de La porumb, unde meca ceau cu discurile la pre întâlnirile spectatorilor umane şi limbajul meta film", s-au dovedit bine g?AD
Petru Achim, inginerul şef nizatorul Traian Barbu a gătirea terenului ce urma cu realizatori, în cadrul foric care conferă creaţii venite pentru viaţa spiri
al unităţii, mecanizatorul reuşit să prăşească meca să fie însămînţat cu a premierelor de gală, dar lor recente efecte educa tuală hunedoreană. Ele
Nicolae Pătruţ executa a nic toate cele 111 ha cul doua cultură de plante mai ales dezbaterile de la tive deosebite, satisfacţia contribuie, alături de alte
doua praşilă mecanică — tivate, se efectua praşila pentru furaj. La porumb, Petroşani şi Hunedoara pe pentru restituirea unor e- acfiuni culturale, la educa, SELECŢII
gata pînă ieri pe 70 de manuală pe ultimele su praşila mecanică s-a în roi din istoria naţională rea oamenilor, militînd GHAMUL
hectare — iar cooperatorii prafeţe. în tarlaua „Peste cheiat pe toate cele 70 de tema „Filmul — mijloc de aşa cum au intrat ei în programul
din brigăzile conduse de apă" am văzut miercuri la ha cultivate. Cooperatorii informare, educare şl mo memoria poporului. S-a pentru formarea un ud spec Răspundem
lor; 10,0
Eudita Pasc şi Viorica Si- muncă, cu sapele la pră din brigăzile conduse de delare a personalităţii u- tator avizat, lucid, capabil ştiri ; 10,0!
noi au încheiat praşila ma şit, un mare număr de Ilişca Voinea şi Otilia mane" au dovedit recepti subliniat, de asemenea, ne_ de o receptare completă a Intr-un gl
nuală pe 115 ha. Printre cooperatori. Mai exact, a- Ciontu erau mobilizaţi la vitatea şi interesul publi voia resimţită, mai ales mesajului artistic ce se a- Spre ţării vilto
—
al
cei care şi-au terminat veam să aflăm de la Vic praşila manuală. Gheorghe cului pentru această artă de tineri, de a găsi în film Buletin de
primii praşila pe suprafe toria Pop. preşedintele u- Chitidean, preşedintele u- eroi ale căror trăsături de dresează deopotrivă sufle mânia pit<
ţele preluate în acord glo nităţii, praşila manuală a nităţii, preciza că şi aceas atît de complexă. Dialogul tului şi minţii. Muzică uş<
bal sc numără Gheorghe mai rămas de executat pe tă lucrare este finalizată purtat de publicul specta caracter să fie demne de a lctln de ş
fc
comon-a
Vîjdea, Ana Culcer, Ecn- aproximativ 10 hectare. pe 65 de ha. Tot el men tor cu Florian Potra, cri fi preluate, necesitatea de VIORICA ROMAN Par» in
ai
terina Deac, Clari Crişan, Şi aici sc acţiona cu ţiona că s-au realizat, pî Fon ale . Fes
te
Cornel Marcu şi Ana A- răspundere la recoltarea nă acum 510 tone de siloz cil şi crea
vram. La soia, cultură ca furajelor. Astfel, în locul de bună calitate, din se ia i la 3;
mieră
re ocupă aici 15 ba. pra n u m i t „Nâroaie", o echipă cară masă-verde şi lucer La Cooperativa „Drum nou". Preocupare statornică Recitai Rad
de
şila manuală este efectua de cosaşi muncea cu spor na. colac Ţăra
tă. pînă acum, pe 10 ha. te frumoas
scris;
Bine organizat şi cu te-a 10,15
nai;
spor se acţionează şi la pentru realizarea producţiei de export conomice;
recoltarea furajelor. O for mu;’c^i, in
maţie de mecanizatori re Intr-o recentă discuţie, muncă pentru femei erau calitate. V-am ruga să nu sevj «aiiste ;
colta nutreţurile masă-ver- tovarăşul Carol Gabor, se puţine. Organele locale de miţi în acest cadru cîteva patrie; cotelor; 17,4 i
di
de în brigada Ohaba. Eu cretarul Comitetului de partid şi de stat ne-au dat dintre cele mai destoinice rii; 22,00 O
gen Lăzărescu, la volanul partid de la Cooperativa sarcina să creăm activităţi lucrătoare de covoare din 2.'?,00 Moine 1
Nocturnă
combinei de recoltat, Şte de producţie meşteşugă prin care să absorbim o cooperativă. —24,00 Buh
fan Borto.ş, Doinei Oncsc rească „Drum nou" din parte a forţei de muncă — Avem multe lucrătoa
şi Petru Nicşan, care asi Hunedoara, ne spunea : feminine. în prezent, în re destoinice, harnice şi cu
gurau transportul recoltei această activitate sînt an multă responsabilitate fa
în furajerie, se străduiau — Producţia de covoare trenaţi aproape 300 de coo ţă de calitatea muncii lor. LI
C INE
să menţină ritmurile de manuale cu care coopera peratori, în exclusivitate Se numără între ele Dori
lucru prevăzute. tiva noastră participă la femei. Bineînţeles, de a-
în brigada Strei, coope realizarea sarcinilor de ex ana Olah, Maria Tătaru,
ratorii Viorel Crişan, Con tunci problema forţei de Aneta Sufaru, Elena Udrea, DEVA :
stantin Cioarec, Irimie O- A.E.C.V.L. Pcştcana. . A în ceput însilozarca secarei şi port ale judeţului s-a „năs muncă feminine a fost re Maria Turcuman, Catinea Rodos — s
prea, Petru Bordea, Gheor tritlcalelor pentru animale. Pri ma celulă de siloz, esle aproa- cut" în urmă cu ani, cînd zolvată în municipiu prin Deceanu, Elena Leon-te şi (rin); HUN
ghe Bordca şi alţii nu co Pe (Ie finalizare. în Hunedoara locurile de crearea, din iniţiativa se multe altele. Ele se îngri nu) dintre
dorn
A);
cretarului general al parti jesc nu numai de calitatea mes (Mode
dului, tovarăşul Nicolae produselor pe care le rea din T
Ceauşescu, a unor ramuri lizează personal, dar în (Flatai
Fapt
Tradiţie si continuitate în pregătirea celor ce industriale noi care folo drumă cu tact şi răbdare Cliiriţa div<
în
t t sesc această forţă de mun în acelaşi scop şi pe lu itmbric);
că. La noi însă nucleul de crătoarele mai tinere sau rea); LUI
înfăptuiesc noua revoluţie agrară artizani cu care am început mai puţin experimentate. ral); la VUI c
de
B:
să producem covoare înno
La acest punct al discu
păsările
teafărul);
(Urmare din pag. 1) î n g răşăm i n te, cu lt i v a toar e — întreaga activitate de între învăţumînt-cereeta- date manual s-a dezvoltat ţiei a intervenit tovarăşa tul stranii
etc.) ce stau la dispoziţia educare comunistă a tine re-producţie, ca imperativ de la an la an, iar acti Halgunde Gorea, conducă FETRU.A:
nice, economice, ştiinţifice elevilor în vederea pregăti rei generaţii se desfăşoară al învăţămîntului nostru. vitatea respectivă ocupă as tor tehnic al cooperativei. ţa mea
şi de cultură generală. Pen rii şi Instruirii practice. pe baza programului uni Practica de producţie a e- tăzi un loc de prestigiu în — Desigur, colectivul de ANINOAS,
secrete
tru materializarea acestor Despre rezultatele la în tar al activităţilor politi- levilor se realizează aproa tre cele pe care le orga producţie pentru export a URICANI :
cerinţe, liceul nostru dis văţătură ale utopiştilor din co-ideologice, tehnico-.ştiin- pe în totalitate pe loturile nizează cooperativa. Aşa avut întotdeauna un nu Amsterdar
pune de o bază materială liceu ne-a vorbit Mihaela ţifice, cultural-artistice şi din ferma proprie, precum am ajuns să facem şi ex cleu de bază. Dar, firesc, BRAD: Ti
bună: o fermă şcolară di ionescu, secretarul comi sportive. Alături de învă- şi în cîmpurile experimen port. el nu este în permanenţă I—II (Stea
RABARZA
dactică şi de producţie tetului U.T.C. ţămîntui politico-ideologic tale ale Staţiunii de cer Cooperativa „Drum nou” alcătuit din aceiaşi oameni. lumea dea
structurată nevoilor de — La sfârşitul trimestru a cărui calitate căutăm să cetare şi producţie pomi din Hunedoara — după Unele cooperatoare ies la rul) ; Of
pregătire a elevilor şi ne lui al 11-lea, din efectivul o ridicăm permanent, au colă, ale Asociaţiei inter- cum ne informează tehni pensie, altele mai pleacă dintre de
cesităţilor aprovizionării de 755 uteeişti, au obţinut fost şi sînt iniţiate şi alte cooperatiste sau în com cianul principal Maria Dui- spre alte sectoare de acti Fapt dive
cantinei (plantaţii de pomi note de promovare peste activităţi. Dintre cele mai plexele de creştere a ani nea, care se ocupă în ca vitate. Noi trebuie să ne germisa: grăbes
se
şi vie, pepinieră, colecţie 90 la sută, făcîndu-se un recente menţionez simpo malelor din zonă. Trecerea drul cooperativei direct de îngrijim permanent de a- cultură ş
ampeiografică, sere şi so salt faţă de trimestrul I de zionul „Nicolae Ceauşescu practicii productive din ca sigurarea forţei de muncă tarea Ro
larii, cîmp legumicol, fito- 7 la sută. Procentul de — promotor ai politicii de binete şi laboratoare în problemele exportului — a de calificare ridicată. De ŢEG : Tr
tehnic şi floricol) şi o fer mediocritate a scăzut cu pace si colaborare între ferma didactică sau pe lo început să producă pentru nopţi (Da
Răfuiala;
mă zootehnică, ce cuprin 12 la sută. Se remarcă în popoare", spectacolul o- turile experimentale şi de partenerii de peste hotare, aceea, anual, prin coope da şeriful
de 17 bovine mari, 241 mod deosebit organizaţiile magial „Nicolae Ceauşescu producţie este în benefi acum mai bine de 20 de rativă se califică în dife 'Centrul
oi, 66 porci. din clasele a XI-a A, a — ctitor al României mo ciul atît al elevilor eît şi ani. rite meserii 30—35 de fe c, tfnţic „1
Instruirea teoretică sc XlI-a A, a iX-a D, care derne", masa rotundă al unităţilor respective — — La ora actuală, sarci mei. Dintre acestea pe cele nlei“) I—II ; (1 5
—
realizează în 4 cabinete şi au obţinut un procent de „Concepţia tovarăşului realizîndu-se o îmbinare nile pentru export repre pe care le depistăm cu Fantomei
laboratoare pentru discipli promovabilitate de 100 la Nicolae Ceauşescu privind organică a triadei îiwă- zintă în jurul a 20 la sută aptitudini către munca dc (lumina)
nele de specialitate si 13 sută. Şi în cadrul concur rolul şi locul tineretului, ţămînt-cercetare-producţie. din producţia marfă indus artizanat Ie orientăm că
laboratoare şi cabinete surilor pe meserii desfăşu al organizaţiilor sale în Organizarea activităţii trială realizată de coope tre activitatea de confec
pentru disciplinele de ba rate în acest an şcolar, ampla operă de transfor practice de producţie sub rativă. ţionat covoare manuale şi
ză, toate f i i n d dotate cu uteciştii din liceul nostru mare revoluţionară şi edi această formă permite e- — Rezultă din cele ee astfel avem aici în perma - J Ţ M
aparatura necesară, truse au obţinut rezultate bune. ficare a societăţii socialis levilor cunoaşterea nemij ne-aţi spus că pentru pro nenţă un colectiv de nă
pentru fiecare disciplină La toate meseriile, locurile te româneşti". locită a specificului pro dejde.
de învăţămîni, retropro- I la faza judeţeană au fost — Educarea prin şi pen priei meserii, dobîndirea dusele dumneavoastră des Experienţa Cooperativei
iectoare, epidiascoape, as- câştigate de elevii noştri. tru muncă ocupă un loc a- deprinderilor de muncă. tinate exportului aveţi „Drum nou", rezultatele l’entru
pectomate, televizoare etc. S-au remarcat Daniel Pop, parte în pregătirea tineri Tot în vederea realizării parteneri siguri, desfacere obţinute de-a lungul anilor va IncSlz
Amenajarea cabinetelor şi Petru Necş, Damian Căsă- lor. Cum se realizează ea acestei laturi a educaţiei asigurată. în activitatea de export fi sînt parţial
pos
laboratoarelor s-a făcut în lean şi Mircla Barb. în liceu ? organizaţiile U.T.C. pe cla — Problema desfacerii dovedesc că şi unităţile e- Vintul v:
deosebi prin autodotare, La Liceul ‘agroindustrial — Buna pregătire a vii se iniţiază frecvent acţiuni nu s-a pus la noi. Am a- ral slab.
asigurîndu-se o bună func din Germisara organizaţii torilor lucrători din agri de muncă patriotică, de cordat şi acordăm maximă conomiei locale pot să fie minime 8 !
intre
ţionalitate a acestora. Pc le U.T.C. desfăşoară şi o cultură presupune nu nu recuperare a materialelor atenţie calităţii produselor — şi chiar sînt multe din cele mai
lîngă ferma şcolară, cabi susţinută activitate politi- mai o solidă bază de cu destinate exportului şi am tre ele —* participante ac 25 grade,
nete şi laboratoare, liceul co-cducativă. Cîteva ele noştinţe teoretice, ci şi u- rcfolosibile, redare în cir reuşit astfel să ne menţi tive la realizarea sarcini La mu
mai dispune şi de un parc mente legate de aceasta cuitul agricol a unor su nem ani la rînd aceiaşi tiv frum
porar
m
de maşini (tractoare, plu ne-au fost date de Rcmus na practică. Din acest mo prafeţe agricole sau de în parteneri. lor de export ale judeţului. rat din
guri, maşini de frezat, se Zaharia, director a d j u n c t tiv, căutăm să păstrăm frumuseţare, atît a liceului
mănat, plantat, împrăştiat cu probleme educative. permanent un echilibru cit şi a localităţii. — Ne-aţi vorbit despre ION CIOCLEI