Page 86 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 86

Pag. 2                                                                                                                               DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1


                                                                                                            Povestea codrului (I)


                                                                                              Alături   de   imensitatea   rile  reci//  Limpegioare,  ro­  Codrul  constituie  tărîmul
                                                                                            mării  şi  nemîngîierea  cerului,   titoare,//  Avînd  glasuri  de   miraculos  din  care  coboară
                          “WMi                                                              o  permanenţă  substanţială  a   drul).               neamul,  dar,  în  acelaşi  timp   ■ 13,01
                                                                                                                       izvoare".  (Muşatin  şi  co­
                                                                                            universului operei eminescie­
                                                                                                                                                  şi  fortăreaţa  ce  l-a  adăpos­
                                                                                            ne  este  codrul,  căruia  i  se   Acest  codru,  pe  care-l   tit  şi  l-a  sprijinit  în  lupta   La  sfîrşi
                                                                                                                                                                             nâ  *  Mîi
                                                                                            subsumează  :  pădurea,  crîn-   colindă  Muşatin  —  „Ştefan-   pentru  libertate  şi  indepen­  la  noi  *
                                                                                            gul,  teiul,  lacul,  izvoarele  -   vodă,  tinerel"  (...)  „Drag  i-e   denţă.  în  acest  sens  aflăm,   roască  *
                                                                                            toată  flora  şi  fauna  acestui   codrului  de  el"  —  este  miri­  între  altele,  că,  după  ce   tru  dv.  *
                                                                                            „împărat  slăvit"  cu  care,   ficul  palat  al  zînei  Dochia,   Apolodor  a  durat  podul  pe­  tco  pc  Iu
                                                                mai  înalt  baraj  din  ţară.   prin   contabilitatea   unui   e  fortăreaţa  dacilor  de  altă   ste Danubiu (........un gînd de  universul
                        B   a   r  a   j  u   l                 Baraj din anrocamente cu    vers  de-o  fascinantă  natura­  dată,  care  aşteaptă  sunetul   piatră  repezit  din  arc  în   nu.i> * Ti
                                                                simbure  de  argilă,  cum,   leţe  şi  simplitate,  poetul   -  miraculos  al  cornului  pen­  arc"),  iar  Traian  şi-a  trecut   filmoteca
                                                                nu  fără  urr  simbure  de   dialoghează   asupra   celor   tru  a  repune  ţara  în  ve­                    Două  mc
               Relaţiile  mele  alective   s-ar  putea  numi  o  navă                                                  chile  şi  fireştile  ei  hotare  :   legiunile  pe  pămîntul  Daciei,   preta  n  1
             cu universul grandiosului   geologică.             poezie, zic tehnicienii. Adi­  mai  grave  şi  variate  proble­  „Că  să  ştii,  iubite  frate,//   in  faţa  mulţimii  acvilelor  ro­  politică  I
                                                                că  piatră  şi  lut.  Şi  una,
             Sistem Hidroenergetic de    In  1988,  tot  la  Brazi,   şi  alta  sint  aduse  cu  I-   me ale existenţei.  Că  nu-s  codru,  ci  cetate,//   mane  ce  ardeau,  în  soare",   derea  pt
             pe Riu Mare se întemeia­  avea loc inaugurarea „Lu­  mense basculante. Argila    Critica  noastră  literară  a   Dar  vrăjit  eu  sint  de  mult,//   „Codri-adînci ■ şi-ntunecoşi //   19,00 Telc
             ză  pe  citeva  momente   nii cărţii in întreprinderi şi   de la 30 de kilometri. Ma­  apreciat  în  unanimitate  că   Pină cînd o să ascult// Ră-  Clocoteau  de  lungul  frea­  Sub  trico
             esenţiale  dintre  care  nu   instituţii". Sala de specta­  şină  cu  maşină.  Ceas   natura  codrului  eminescian                   măt  şi  de-a  armelor  su­  steag  B
             voi putea aminti aici decît   cole de 250 de locuri' era   după ceas şi an după an.   nu  se  reduce  nici  pe  de­                  mare"  (Memento  mori).  A-   clopedia
             două  sau  trei.  Primul s-o   plină cu un public atent şi   Cînd  ajungem  aici,  sus,   parte  la  elementele  ambien­                                        omului  ni
             produs in 1978, la Brazi, la  receptiv. Dar cel mai sem­  bate  un  vînt  rece,  plouă   tale  ale  unui  simplu  cadru   EMINESCIANA  ceastă  imagine  anunţă  stră­  tacol  lite
             trei  ani  după  ce  aici  se   nificativ  amănunt  mi  s-a                    existenţial.  El  este  învestit                      lucita  şi  binecunoscuta  ale­  regrafic  l
             inlipseserâ  primii  ţăruşi,   părut  faptul  că  standul   mocăneşte  şi  in  virlurile   cu  forţa  artistică  a  unor             gorie  „codru-oaste"  (codru-   artistic.  „
                                                                negre  ale  brazilor  de  pe
             încă  de  atunci  am  avut   adus  cu  acel  prilej  de   creste se scâmoşează norii.   simboluri  încărcate  de  mul­               cetate)  din  popularele  ver­  arbori"  h
             şansa  să-l  cunosc  pe   Centrul  de  Librării  din   In amonte  au început să   tiple,  profunde  şi  tulbură­  sunînd  din  deal  în  deal//   suri  ale  Scrisorii  a  III  -a  :   nai.
                                                                                                                       Cornul  mîndru  triumfal//  Al
             directorul  Sistemului  de   Deva  a  desfăcut  in  mal   se acumuleze apele de un   toare semnificaţii.  craiului  Dccebal.  //  Atunci
             şantiere,  inginerul  Vio-   puţin de două ore cărţi  verde întunecat ale viito­  într-o  primă  ipostază,  pre­  trunchi-mi   s-or   desface//   „Şi  abia  plecă  bătrînul.  Ce
             rel  Dănilă,  a  cărui  prie­                      rului  lac.  £  o  vreme  să   zentă  îndeosebi  în  poeziile   Şi-n  palate  s-or  preface,//   mai  freamăt,  ce  mai  zbu­  «ac
             tenie  mă  onorează  şi     L e c ^ tw x A Ă ,     nu  scoţi  dinele,  dar  pe   postume (Ed. pt. lit., voi II,  (...)  Căci  la  sunetul  de   cium  I"  Citadela  codrului  a-
             azi.  Se  lucra  pe  vremea                        baraj munca  e in toi. De   1964)  şi  în  poemele  origi­  corn//  Toate-n  viaţă  se  în-   dăpostea  armia  română  a  lui
             aceea la aducţiunea prin­                          fapt,  niciodată  n-a  fost   nale  de  inspiraţie  folclori­  torn".  Este  cornul  al  cărui   Mircea,  care-şî  apăra  „să­  SELECŢI
             cipală,  treabă  de  săpat                         altfel.  Maşini  bizare,  ale   că (Ed. pt. lit., voi. III,  ecou  din  Doina  va  răsuna   răcia şi nevoile şi neamul".  GRAMUL
             kilometri inlregi in stinca   de toate .genurile, in vo-   căror  culori  vii  sfidează                   şi peste codrii de la Putna.                          programul
                                                                                                    ,  codrul  apare  ca  o
                                                                                            1965)
             dură, şi, Împreună cu În­  loare de peste 12 000 lei.   cenuşiul  zilei,  aştern  şi   entitate  etnică  ce  coboară   Vizind  necontenit  la  uni­  „Codrul  fabulos"  al  lui   Audienţa
                                                                                                                                                                             B u 1 e t i
              treaga sa familie de con­  In urmă cu citeva zile am   tasează argila galben-roş-   din  timpuri  imemoriale,  din-   tatea  naţională  în  vechiul  şi   Eminescu,  cum  îl  numea   10.05   Din
              structori  şi  mineri,  ingi­  revăzut  acest  tărim  al   cată centimetru cu centi­                     naturalul  său  cadru  geogra­  George  Călinescu,  este  un   clorului;   1
             nerul  Viorel  Dănilă  aş­  hidroenergeticienilor. Mun­  metru, in timp ce pe dru­  tr-o  preistorie  situată  dincolo   fic,  Eminescu  îi  prefigurea­  adevărat  personaj  miraculos   terară   ştii radi
                                                                                                                                                                             tiu
              tepta cu febrilitate sosirea   ca lor aici se apropie de   mul şerpuit urcă, precum   de  succesiunea  neamurilor   ză  viitoarea  configuraţie  în   un  autentic  mit  autohton   ţări   oci
             a  ceea  ce  dinsul  numea   sfirşit. Aducţiunea princi­  nişte ciclopici gindaci, alte   şi  a  domeniilor.  Din  nostal­           este,  într-un  fel,  însuşi  sim   Muz».   de  .   uşi
                                                                                                                                                                             Ictin
                                                                                                                                                                                    şt
              „maşina lui Jules Verne" ;   pală  e  gata  de  mult,  iar   şi alte basculante cu an­  gia  pentru  codrii  de  odi­  viziunea  Muşatinului,  care,           pe marca
                                                                                                                       in  zarea  arcului  albastru  al
              un agregat de forat in sec­  maşina lui Jules Verne a   cestrala lor povară de pia­                                                 bolul  poporului  ce  s-a  năs   111.00   De  la
             ţiune  plină,  capabil  să                         tră şi lut. Teribilă imagi­  nioară  ai  ţării  se  cristalizea­  Dunării  :  „Vede  codrii  cum   cut,  a  pătimit,  a  sîngerat   Avanpremi
                                       luat drumul altor şantiere.   naţie a tenacităţii şi inge­  ză  viziunea  ancestrală  şi   coboară,  //  Deal  cu  deal,              15,15   Mu/.lt
              Înlocuiască munca a patru  Pe valea care se tot strim-  niozităţii umane I Iţi vine                                                 a  îngenunchiat,  a  luptat  ş   pretutindei
                                                                                                                                                                             guri
              sute  de  mineri.  In  1982   tează,  am  urcat  pină  la   să te /descoperi, ca in faţa   perenă  a  acestora  :  „Nea-   scară  cu  scară,//  Răsfirin-   a  reînviat  necontenit  în  um   diojurnal;  cui   tur
              apoi, aveam să asist Prin   baraj, pină la cota sa ac­  marilor  monumente  ale   murile-nbătrîneau,  //  Crăiile   du-se  pe  şes,  //  Unde  riu-   bra  de  veacuri  a  „Codru   ale   Epocii
              intermediul televiziunii la   tuală, foarte apropiată de   lumii.  De  acum  ştiu  că   se  treceau,//  Numai  codrii   rile  ies  (...)  //  Vede  tîrguri,   ca N icni a
              momentul istoric al primei   cea finală, înscrisă cu alb   nu mai am scăpare : ima­  tăi  creşteau...//  Şi  in  umbra   vaduri,   sate//   Pe   cimpie   lui Măriei-sale".  17.00   Bulot
              străpungeri de pe aducţiu­  pe  pieptul  muntelui.  Ca   ginea aceasta mă va ur­  cea de veci// Curgu-mi riu -                          Prof. DUMITRU SUSAN    17.05   Muzii
                                                                                                                                                                             dv. ;
                                                                                                                                                                                   18,01
              nea principală cu ajutorul   să vi-l imaginaţi, încercaţi   mări  ori  de  cite  ori  voi                presărate..."                                         21,Of  La
              acestui sobol fabulos. So­  să  vedeţi  secţiunea  sa   aprinde  un  bec.  Căci                                                                                22/' 0 Radio
                                                                                                                                                                             Sport ; 22,2
              lidar cu bucuria acelor oa­  transversală : un trapez cu  trudnic  şi  neînchipuit  de                                                                         fonice de
              meni, vedeam atunci pen­  baza  mare  de  600  m  şi   lung e drumul luminii...                                                                                laritatc ;
                                                                                                                                                                             poetic. Emi
              tru prima dată ceea ce   înălţimea de 170 m. Cel        RADU CIOBANU                                                                de  tonuri  şi  culori.  Mă   Muzică de
                                                                                                Eternitalua romântiască                           simţeam  inveşmintată  în   21.00   Buleti
                                                                                                                                                  mantia  florilor  de  cimp
            CRONICA FILMULUI                                     ţionantă  în  felul  ei,  che-                                                   care  împodobeau  costu­
                                                                 mînd  toate  vîrstele  şi  toţi   Purtam  de  multă  vreme-n   tului  hunedorean  cu  ţesă­  mele,  ştergarele  şi  covoa­
                    De ce are vulpea coadă                       oamenii  la  reîntîlnirea  cu   mine  persistent,  obsedant   turi,  ceramică,  obiecte  din   re.  în  apropierea  ulcioare-   C I N  E
                                                                 copilăria.
                                                                                               chiar,  gîndul  de  a  scrie
                                                                                                                         lemn  şi  costume  de  pe
                                                                   întregul  film  este  domi­  despre  frumuseţea  nepieri­  Valea  Mureşului  pină  la   lor  şi  blidelor  simţeam
              Privind  lumea  prin  ochii   bunici,  basme,  oi,  dulăi,  oră­  nat,  dincolo  de  imagine,  de                                   parcă   arşiţa   zilelor   de
            copilăriei,  cu  „agasanta"  mi­  tănii  şi  pisici,  îşi  răsuceşte   suculenţa  umorului  replicilor   toare  a  creaţiei  populare,   pădureni,  din  zona  Orăş-   vară.  Rodos   —   s<  •
                                                                                                                                                                              DEVA :
            rare  continuă  a  acestei  vîrste,   meandrele  rîul  ascuns  al   şi  situaţiilor,  de  dialogul  ac­  chintesenţă  a  spiritualităţii   tiei  pină-n  Ţara  Haţe­  tria);   HUN
            Cornel  Diaconu  a  realizat   psihologiilor  personajelor  a-   toricesc  dintre  Octavian  He-   noastre.  Eram  chemată  spre   gului.  Toată  această  bogăţie  -   nul   dintre
            un  film  fabulă,  liniştit  la  su­  junse  în  zona  platitudinii  şi   rescu  —  probabil  cel  mai   izvoare,  spre  tainiţele  în   Frapante  prin  autentici­  expresie  a  geniului  crea­  dern   A
                                                                                                                                                                                     e
            prafaţă  şi  grav  in  adîncuri.   superficialităţii,  care  şi-au   înzestrat  dintre  marii  actori   care  se  păstrează  „lăzile   tate  şi  poezia  culorilor,   tor  al  oamenilor  acestor   incs   (a  Teiuic:
                                                                                                                                                                             din
            Verva  satirică  a  scenaristu­  pierdut  copilăria,  a  bătrîni-   mici  ai  cinematografiei  noas­  de  zestre"  ale  simţirii  şi   prin  meşteşug,  sobrietate   locuri  —  vine  pină  astăzi   (Flacăra);
            lui  Ion  Băieşu  i-a  oferit  din   lor  fără  senectutea  bătrî-   tre  -  şi  Valentin  Uritescu,   talentului  atîlor  generaţii,   şi   eleganţă,   exponatele   de  foarte  demult.  E  semn   Sfîr.şitul   1<
                                                                                                                                                                             ring);
                                                                                                                                                                                     C
            belşug  situaţii  şi  personaje,   neţiî.  Morala  acestei  „vulpi   un  bunic  sfătos,  un  bunic   pe  care  se  ridică  astăzi,   copleşesc,   iar   cuvintele,   că  aici,  pe  pămîntul  româ­  (7   Noieu
            pretextul  epic  pentru  desfă­  cu  coadă",  ţîşnind  din  toa­  adevărat,  coborît  parcă  din   maiestuoasa,  coloanele  de­  oricare  ar  fi  ele,  nu  pot   nesc,  dintotdeauna  a  trăit,   11   (Unirea
            şurarea  nestînjenită  a  ima­  te  scenele,  din  toate  unghe­  lumea poveştilor lui Creangă.  venirii noastre socialiste.  spune  decît  foarte  puţin   a  muncit,  a  iubit  şi  a  creat   Cei   13   c
                                                                                                                                                                             (Cultural);
            ginii  care,  performanţă  regi­  rele  universului  văzut  mereu   „De  ce  are  vulpea  coa­  Acest  gînd  a  devenit  cîn-   din  prea  plinul  sentimen­  un  neam  care  are  vîrsta   Sosesc   păs
            zorală,  dar  şi  de  operatorie   de  la  înălţimea  nasului  cîrn,   dă"  este  un  film  care  ac­  tec  şi  fremătare  interioară   telor  ce-şi  făceau  loc  :  ad­  codrilor  şi  a  apelor,  iar   (Luccafâru
            (Florin  Tolaş),  izbuteşte  să   prin  ochelarii  mereu  reali  şi   ţionează  asemenea  unei  vi­  în  momentul  cînd  am  tre­  miraţie,  mirare,  bucurie,   Agentul   st
                                                                                                                                                                                   PETI
            prezinte  „viaţa  la  ţară"  nici   mereu  imaginari  ai  copilăriei,   tamine.  Nu  era  o  întîmpla-   cut  pragul  Secţiei  de  artă   mindrie  că  exist,  că  sint   noi  cei  de  acum  sîntem   rul);   mea
                                                                                                                                                                             viaţa
            chiar  aşa  cum  o  ştim  că  este,   este  limpede  :  pierzîndu-ne   re  că  într-o  sală  de  cinema,   a  Muzeului  judeţean,  în   omul  acestor  locuri  încăr­  urmaşii,  dor  şi  continua­  ANI  NO  AS.'
            nici  in  chip  idilizat.  Redes­  natura  mamă,  ne  pierdem   înainte  de  proiecţia  filmu­  sălile  căreia  ne-a  întîm-   cate  de  istorie  şi  frumu­  torii lui.  secrete
            coperirea  satului  prin  ochii   insăşi  natura  noastră  uma­  lui,  copiii  strigau:  „In-ce-pe  !   pinat,  tulburătoare,  unică   seţe !                    URICÂN1   :
                                                                                                                                                                             Amsterdan
            unui  copil  de  la  oraş,  cu   nă.                  vi - ta - mi - na Ce !“      prin specificitate lumea sa­  Privirea mi s-a umplut   VERGHELIA CHIFOR       BRAD:   Tâ
            părinţi  prea  orăşeni  uneori,   Povestirea,  uneori  duioa­  GHEORGHE POGAN                                                                                    seriile   I-1I
                                                                                                                                                                             O
            este  o  stratagemă.  Dincolo   să,  uneori  comică,  alteori                                                                                                    dintre  R  A  de;  Ş
            de  etapele  parcurgerii  micu­  ironică,  se  strînge  în  ghe­                                                                                                 Fapt   dive
            lui  scenariu  iniţiatic  de  că­  mul  unei  comedii  lirice  cu                                                                                                GERM  IS  AI
            tre micul descoperitor de  tentă idilico-parodică, emo­                                                                                                          sc   grăbes<
                                                                                                                                                                             cultură   şi
                                                                                                                                                                             tarea   Roi
            NOTE DE LECTURA                                                                                                                                                  ŢEG   :   No;
                                                                                                                                                                              lor   —  :
                                                                                                                                                                             BRAZI
                    „Castelul de calcar"                                                                                                                                     LAN   :   Tcnn
                                                                                                                                                                                    Le
                                                                                                                                                                             din
                                                                                                                                                                             de   cui   tu
             O     fascinantă   poveste—călă­  Dar   aventura   propriu-zisă                                                                                                 „Clntarca
            torie   pentru   cei   mici   a   publi­  începe   precum   în   basme   prin                                                                                    SIMBRIA:
            cat   recent   la   Editura   „Ion   sorbirea   apel   de   izvor   în   care                                                                                     (Mureşul)
            creangă 4 *   poetul   şi   criticul   ti­  fuseseră   strivite   plante   ador­                                                                                 tom   ele   se
            mişorean   Eugen   Dorcescu.   mitoare.   Odată   adormit   piticul                                                                                               mina).
            După   cum   ne   avertizează   încă   Barbă-Cot   este   dus   în   împre­
            din   Prologul   în   versuri   :   jurări   misterioase   în   una   din
            „   ...Se   reîntorc   in   candida   po­  încăperile   superioare   ale   Cc-
            veste/   Din   nou   cu   ei   dueîn-   tăţuii   părăsite.   Trezindu-se   din                                                                                      mamuţi
            du-ne.   căci   toţi/   Un   vis   sîn-   somnul   greu,   începe   cerceta­
            tem   :   părinţi,   copii,   nepoţi.../   rea   locului,   desigur   îl   regretă                                                                                 IVRE
            Povestea   doar   (şi   ochiul   tan­  pe   prietenii   Dodoacă   şl   Bi-
            dru)   cstc“,   scriitorul   reia   o   ciuşcă   şi   la   urmă   face   cu­
            parte   din   personajele   primu­  noştinţă   cu înfricoşătorul                                                                                                     Pentru
            lui   său   volum   dedicat   copii­  Matrac,   locuitor   al   Cctăţuli                                                                                          continua
            lor   —   DODOACA   ŞI   BICIUŞ­  părăsite.   Iscusinţa piticului                                                                                                 că   şi   va
            CA.                        Barbă-Cot   face   să   se   poată                                                                                                     frumoasă,
              Astfel,   acţiunea   se   petrece   în   afla   din   timp   limitele   puterii                                                                                 schimbate
            zona   păduroasă   dinspre   munte   magice   a   vrăjitorului   Merlin,                                                                                         bil,   in   cu
            a   celor   trei   rîuri   :   Rîul-cu-   respectiv   în zona Castelului                                                                                          zii,   avei
            Plopi,   Kîul-cu-Sălcii   şi   Rîul-   de calcar...                                                                                                               ploaie,   m
            cu-Anini,   zonă   mirifică   unde   Desigur,   basmul   despre   Cas­                                                                                           le   de   c
            trăiesc   prietenii   :   Barbă   Cot,   telul   de   Calcar,   piticii   şl   prie­                                                                              Vînt   in
            Labă-dc-Fier   şi   Vcsclaş.   Cu   tenii   tinerilor   cititori,   nu   poa­                                                                                    Temperat
            măiestrie,   scriitorul   ii   poartă   te   fi   rezumat   în   citeva   rîn-                                                                                    vor   fi   cu
            pe   micii   cititori   înspre   preo­  duri.   Apropiindu-se   cu   marc                                                                                         13   grade,
            cupările   celor   trei   personaje,   dragoste   de sufletele celor                                                                                              mc intre
            precum   ar   fi   tăiatul   nuielilor   mici,   scriitorul   a   compus   un
            de   salcie   pe   care   le   duc   prie­  basm   modern,   cu   aluzii   la                                                                                        T.a mui
            tenilor   lor   Duduială   şi   Piţl-   literatura   copiilor   de   pretu­  Sub   genericul   „Ctitorii   ale   VIZITĂ DE DOCUMENTARE  Vuleria   Stoian,   directorul   va   încălz
            gane,   vestiţi   împletitori   de   co­  tindeni,   la   marea   literatură   Epocii   Nicolae   Ceauşescu“,   A-                    Bibliotecii   judeţene   şi   scriito­  fl   parţial
            şuri   şi   pescari   cu   leasa.   Ne   care ne-a   îneîntat copilăria  sociaţia   scriitorilor   din   Ti­  rul   asociaţiei,   Aurel   Cil.   Popovicl,   C'orina   Victoria   Sein,   rul Radu Ciobanu.  posibil   s
                                                                                                                                                                                   de
                                                                                                                                                                              slabe
            sînt   prezentate   apoi   şi   alte   tresărind   şi   bucurîndu-ne   a-   mişoara   a   organizat   o   vizită   Ardeleanu,   Lnurenţlu   Ccrneţ,   Mircca   Şcrbănescu,   Aurei   In   cadrul   vizitei-de   iucru   a   şi   de   des*
            personaje   —   Sanda,   Genie   Şi   tunci   cînd,   după   îndelungi   pe­  de   documentare   de   două   zile   Alexandru   Peni,   Octavian   Do-   Turcuş.   Din   partea   Comitetului   avut   loc   o   întîlnirc   cu   oameni   După   air
            Mltu,   după   care   începe   să   se   ripeţii,   eroii   cei   buni   şl   dragi   pe   Amenajarea   hidroenerge­  clin,   Slavomlr   Gvozdenovlcl,   judeţean   de   cultură   şi   edu­  ui   muncii   de   pe   amenajare   şi   ia moder
            depene   cu   adevărat   firul   po­  ii înving pe cei uriţi şi răi...  tică   Rîu   Mare-Retezat.   Ne-au   Antoânela   C.   Iordache,   Ale­  caţie   socialistă   al   Judeţului   o   şezătoare   literară   în   cadrul
            veştii   alternînd   rememorarea                       fost oaspeţi scriitorii :   An­  xandra   Indrieş,   Marian   Odan-             căreia   cei   prezenţi   au   citit
            cu acţiunea palpitantă.              DAVID RUSU        gliei Dumbrăveanu — secreta-  Biu, Marja Pongrăcz, Nebolsa  Hunedoara au (ost însoţiţi de  din creaţia lor.
   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91