Page 90 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 80!
m Este necesară unirea tuturor forţelor
încredere şi cutezanţă
si o coordonare eficientă a lucrărilor \
(Urmare din pag. 1) unor oameni de suflet din de peste 20 de ani, in pa- |
afara sa, aici s-au născut glna de ziar; maşiniştii j DL
în cadrul programului o facă mai bine decît con Ne amintim că, trecînd nul dintre veteranii unitâ- şi se materializează in ritm Nicu Pădureanu, Petru Fi- ( 28
de modernizare, de dezvol siliul popular, unităţile e- de la gară spre comună, ţii, cu 37 de ani de mun alert ingenioase idei şi op lipescu, Adrian Faur şi I
tare economico-socială a conomice de pe teritoriul pe strada liceului, tot a că Ia activ, ne vorbeşte ţiuni de modernizare a spa Leonid Jurca sau brigadie- 1 B 11,3
comunei, la Ilia s-a con comunei, care au formaţii treia, a patra casă este despre milioanele de sem ţiilor, de perfecţionare a rul Ludovic Otvos îşi supun ţ lor * Tel
struit mult în anii socia de muncitori constructori în construcţie. O mîndreţe ne culese numai la ziar, fluxurilor de producţie, de cu ştiinţă şi conştiinţă u- i ghiozdan
lismului. Pentru acest an. şi care vor fi beneficiarele de case, cu grad ridicat de despre mulţumirea de a li îmbunătăţire a condiţiilor neltele muncii; zincograful ) <ri\i Şi cl
comuna are un pian la de drept ale locuinţelor ce complexitate şi de finisare. unul dintre primii cititori sociale ale tipografilor. Ana Balaşli este „mama" ţ Ui Nitul <
construcţia de locuinţe ce trebuie date în folosinţă? N-are comuna meseriaşi ? a tot ce se tipăreşte in Spaţii largi nefolosite au fotografiei in tipografie, i Sub trico
însumează 34 de aparta S-a pus problema acestui Ce întreprinde consiliul Tipografia Deva. Aici lu devenit moderne şi nece harnică şi conştiincioasă, 1 ■ 12,40
mente, destinate specia ajutor la Ilia ? popular, care trebuie să crează cam tot de atiţia sare ateliere de producţie, iar colegul ei Dorin Epure ţ ea 13,00
liştilor, cadrelor şi celor La C.A.P. discutăm cu asigure coordonarea efor ani şi soţia sa Terezia şi unele deja echipate cu preia din mers ştafeta, cu l Album cl
lalţi oameni ai muncii tovarăşul Ioan Cionca, in turilor tuturor constructo mai de curind, şi fiica lor, maşini şi instalaţii, altele aceleaşi atribute prolesio- 1 concert c
care navetează spre alte ginerul şef al cooperativei. rilor de pe raza comunei Rodica Negru, proaspăt in curs de organizare şi nale. 1 tec iubir
localităţi. — Posibilităţi de a spri pentru realizarea numă absolventă a facultăţii de dotare sau anexe sociale De dimineaţa pină seara \ Lumini d<
în ce stadiu se află la rului de apartamente pla drept, la fără frecvenţă, şl curate, Igienizate. tirziu, ori pină în cealaltă l animate
cîntecului
Oamenii ştiu că tot ceea
ora aceasta apartamentele jini pe constructor noi nu nificat ? Deocamdată prin preşedinte al comitetului ce fac, prin forţele lor, dimineaţă, simfonia mun- / Ilustrate
avem. Cu meseriaşii de
sindicatului din tiprografie.
cu termen de predare in unităţile economice din prin truda lor suplimen c/7 in tipografie îşi deru- 1 (ară * I
In această frumoasă fa
1939? Răspunsul este comună, sprijină construc milie muncitorească - Ti tară, le aparţine, în cali leazâ acordurile line, dar ţ ecranului
simplu : la un singur bloc torul cu mijloace de trans pografia — activează multe tate de producători, pro de amplă reverberaţie, i muzicii
acum se sapă fundaţiile. Construcţia port pentru evacuarea mo alte cupluri: Ioan şi Jenico prietari, beneficiari. De Alţi interpreţi de frunte : > „Savoy"
Informaţii mai amănunţ-te lozului şi a surplusului de Drăguş, Nicolae şi Rodica aceea, fiecare este inte brigadiera de la legătorie ţ tologice
în această problemă ne de locuinţe pămînt de pe amplasamen Maria Popa - femeie mo- 1 romanesc
destâ şi inimoasă, Rodica 1
dă tovarăşul Traian Iuga, la sate te. Matei şi Ana Moldovan' - ) Secvenţa
secretarul adjunct cu pro — Cînd se va trece la din acelaşi compartiment l rului E)
bleme de propagandă al construcţia propriu-zisă — final al activităţii din tipo- rea progi
t
comitetului comunal de ne informează în conti grafie, tipăritorul olset Mo- ţ Telejurnal
care dispunem abia ne
partid, membru al birou descurcăm în lucrările nuare tovarăşul Traian riana Malache şi Gheor- I tarea Ro
lui executiv al consiliului noastre. Iuga, consiliul popular va ghe Kiss — de la pregăti- / giul ţării
popular. Nu este deloc încuraja asigura din contribuţia în Matei, Ionel R. şi Lucia resat de buna gospodări rea formei ofset, lăcătuşul ) iubit Ei !
— Pentru unul din cele tor ceea ce afirmă ingi muncă la Legea 1/1985, Popa, Dorin şi lolanda re a atelierelor şi incintei Mircea Goţiu şi mecanicul ţ tistic. „la
trei blocuri cu 18 aparta nerul şef. C.A.P. Ilia, munca necalificată. Avem Epure, Avram şi Maria unităţii, cu toţii răspund la Ion Măcinică, zeţarul An- i nicului C
ducţie a
mente cu termen de pre după cum am arătat, este meseriaşi autorizaţi în co Popa, cu toţii meseriaşi noile cerinţe de instruire ton Szemcsuk - o mină si > vieticc. P
dare în acest an, după constructor pentru blocul mună. Şi aceştia îşi vor de nădejde, de înaltă pro şi educare. Permanent se o minte de aur, ca şi li- ) 21,40 Mc
cum se poate vedea, se de patru apartamente din efectua contribuţia în bitate profesională şi mo pregătesc deopotrivă cei tera pe care o poleieşte i fir 21,
el în respectivul metal.
sapă fundaţiile. Construc incinta fermei zootehnice. muncă pentru ei şi mem rală. de azi, ca şi schimbul de Să le adăugăm pe Iu- ţ
miine — prin şcolile pro
tor la acesta este G.I.G.C.L. Cu cine-1 va construi ? brii de familie tot la rea Cel ce intră în Deva, fesionale şi de maiştri din crătoarele Modo Parlenie l LUNI, I
dinspre Simeria, va ob
Deva. Cel de al doilea, cu C.A.P. a avut o echipă de lizarea apartamentelor pla serva, pe partea dreaptă, Capitală, prin cursurile in şi Ana Botici, pe coordo- ,
8 apartamente are ampla meseriaşi dar aceştia au nificate, iar o lună pe o clădire de mare întin terne de calificare şi poli natoarea producţiei de im- 1 ■ 19,01
plecat la Complexul de
samentul liber, în curtea an vor lucra ca încadraţi dere, pe orizontală, cu o calificare. primate tipizate, inginera ţ 19,25 Lor
fermei zootehnice a C.A.P. vaci pentru lapte de la la constructor. frumoasă zonă verde in — Este o cerinţă expresă Nina Privantu - cu opti- t în Anul i
Bacca, unde execută pro
Acesta a fost repartizat ducţie în cooperare, pen Sînt bune măsurile pe faţă şi cu denumirea pe a zilelor noastre, releva mismul ei tonifiant - şi să > H 19,45
spre a fi construit d că tru unităţi miniere. poarta solidă de metal: Liviu Braica, directorul u- nu-i uităm pe maistrul 1 toţi tn 20
e
tre C.A.P. Ilia. în perioa La C.P.A.D.M. discutăm care le-a stabilit consiliul TIPOGRAFIA DEVA. Ceea nităfii. Pentru că noul, pro Ioan Angalito — mereu pe ţ programe
da imediat următoare vom problema convergenţei e- popular. Acestea puteau ce trebuie să-l mai Infor gresul pătrund tot mai lază in vastul angrenaj al / 2R50 Tez
1
2 00 Cti
elibera amplasamentul şi forturilor către realizarea fi luate însă şi mai de măm pe cititor este mediul mult şi in sectorul poli muncii intr-o tipografie şi, > de Aur.
nu in ultimul rînd, pe ţ
pentru cel de al treilea locuinţelor planificate pe vreme. La ele trebuie să ambiant, creator din inte grafic. Noi insine, aici, la subinginerul Octavian Sa- ţ 21,15 Dii
bloc, cu 12 apartamente. sc „cupleze" mai bine şi rior, spiritul de angajare Deva, acţionăm pentru îm
acest an cu tovarăşul Ioa-
Au trecut 5 luni din a- chim Roşea, preşedintele mai convingător cu efor şi de iniţiativă al oameni bunătăţirea tiparului plan, bău, mecanicul şef şi „Iaci- / talului K
doresc
lot-umu!" unităţii, oricind ţ
cest an şi stadiul de con cooperativei. turile celor de la C.A.P. lor de aici. Din ambiţiile vom trece, încă din acest şi oriunde este necesar. i Românie,
strucţie a apartamentelor sănătoase ale tinărului di an, la fotoculegere, la Şi este necesar pretutin- ' ticc, re
planificate pe 1939 la Ilia — Noi, afirmă dînsul, şi C.P.A.D.M. şi chiar de rector al unităţii, care o descompunerea automată deni... Mai ales intr-un co- ţ 21,50 Te
avem posibilitatea să pre
este înlîrziat mult. Con luăm o parte din finisaje la complexul de vaci pen imprimat colectivului senti in culori, vom lărgi gama Icdiv in care oamenii au |j
structorul, care pentru co şi chiar construcţiile me tru lapte. Iar coordonarea mentul încrederii in pro tipăriturilor olset. Oamenii, învăţat, de o vreme, ce in- i
muna Ilia ca şi pentru talice de care este nevoie. trebuie s-o asigure în mai priile forţe şi cutezanţă in in majoritatea lor, sint in seamnă cu adevărat râs- 1
altele este brigada de an Echipele noastre însă nu bune condiţii consiliul nou şi progres — cu spi teresaţi de propria activi punderea - in ei şi laţă \
trepriză construcţii montaj sînt .în măsură să preia popular. jinul activ, dezinteresat al tate, vor să muncească mai de ei —, au învăţat ce in- ţ
bine, mai uşor. Şi se zbat
întregului colectiv şi al
a G.I.G.C.L,., trebuie spri o lucrare de la fundaţie pentru asta. Pun serios seamnă increderea şi cu- ? DEVA :
tezanţa in mai binele lor ţ
jinit. Şi cine ar putea să şi s-o predea la cheie. ION CIOCLEI umărul la treabă şi min de miine, pe care ştiu că ţ Rode® —
tea la contribuţie. pot să şi-l asigure prin 1 trk. : t
nul
A'.V.'.V.V.V.VZ.V.V. ,V,V.VAV.V/.V/.V.V.W.V.V.*AWW ^VW.W/W’.VAV.’.WW.V.W/.WV/.ŞV. | Cu mulţi dintre ei lu propriile lor lorţe, lorţe J dorn a)
mes
(Mo
crăm zile şi nopţi intregi. care se numesc dăruire şi ) din Ten
li cunoaştem bine. Lino- pasiune, hărnicie şi modes ţ (Flacăra)
1 tipiştii Remus Trif şi Gheor- tie, echilibru şi speranţă, i Sfirşitul
ghe Kaşler culeg aproape Numai aşa vor dobîndi noi ! ring):
(7 Noi
fără greşeală texte lungi, succese, intru bunăstarea ) II (Unii
Cel 13
pretenţioase, pe care, apoi, lor, a fiecăruia, întru slu- ţ (Cultura
losil Daradics şi Ionel R. jirea patriei dragi, ai că- î Sosesc ]
(l.ucenf;
Popa le aşază matematic, rei fii sînt cu toţii. Agentul
Specialistul — primul răspunzător de calitatea lucrărilor rul); PE
viaţa m
ANINOZ
(Urmore din pag. 1) hectare, ocupată cu grîu, tea mecanizatorilor în vedeşte şi faptul că aici secrete
rapiţa a crescut în voie, cîmp, la toate lucrările se constată întârzieri în Investiţiile -r realizate la termen! URICAN
Ams terci
viaţă asemenea deziderate năpădind cultura şi dij- programate, să nu îngăduie efectuarea pra.şilei la po BRAD:
la C.A.P. din satul centru muind serios producţia, din sub nici un motiv abateri rumb, că mai există une seriile I
de comună Traian ? cauză că erbicidarea s-a de la tehnologiile stabilite. le suprafeţe de teren ce GURAB,
lumea
Răspunsul cel mai con făcut necorespunzător. De O asemenea cerinţă a fost puteau fi mai bine puse Ritmurile intense de lucru apropie seriile
ORA
vingător la această între asemenea, într-o tarla cu ignorată insă la C.A.P. în valoare prin însămînţa- dintre
bare poate fi dat prin mo porumb, „La plopi" —, Traian, consecinţele evi- rea cu plante furajere, Fapt di
dul cum au răsărit şi se unde inginerul şef ne spu denţiindu-se prin dimi mai ales dacă se are în obiectivul de cota finală GERMI!
prezintă la această dată nea că şeful de fermă a nuarea producţiilor pe so vedere că, an de an, uni so grăt
cultură
culturile unităţii respecti "supravegheat semănatul, lele unde s-au făcut lu tatea înregistrează un în (Urmare din pag. 1) nă de preparare a mine tarea
ve. Pe majoritatea supra dar el nu a mai controlat crări de slabă calitate, semnat deficit de nutre reurilor de la Boiţa — ŢEG :
feţelor ocupate cu cereale calitatea lucrării (!) —, ceea ce impune ca cei ţuri. vestiţii al Carierei miniere Haţeg este unul din obiec lor
păioase şi cu plante pră- plantele au răsărit neuni vinovaţi să fie traşi la răs Din această situaţie into. Micia—Mintia, diriginte pe tivele noastre importante, BRAZI ;
LAN
x
şitoare, culturile sînt cu form, e ‘stînd goluri mari pundere şi să suporte pa lerabilă se impune să fie şantierul noii uzine de cu termen de predare în ţiu T(
rate de buruieni, au o bună în cultură, ceea ce impu gubele aduse avuţiei ob trase maximum de învă preparare de la Boiţa — acest an. Am concentrat de cb
densitate şi dezvoltare ne reînsămînţarea unei în şteşti. ţăminte, specialiştii din Haţeg, care ne-a spus : aici forţe puternice, se „Cîntar
SIMER
uniformă. Există însă şi semnate suprafeţe. Evi Fireşte, nu este scutit fiecare unitate avînd da „Ne-am asumat răspunde ating zilnic ritmuri înalte (Mureş
unele suprafeţe unde sta dent, rezultă că într-o ast de răspundere nici ingi toria să se afle perma rea executării în regie pro de execuţie şi sperăm să-l tontele
nerul şef al Consiliului
mina).
rea actuală de întreţinere fel de situaţie producţia unic agroindustrial Haţeg, nent în cîmp, alături de prie a patru obiective din terminăm, aşa cum ne-am
este mult diminuată ca
atestă faptul că nu s-a a- urmare a neurmăririi cu Teodor Pătescu, care avea cooperatori şi mecaniza cadrul uzinei, respectiv angajat cu 15 zile mai
cordat atenţia cuvenită res răspundere a modului cum datoria să sesizeze aseme tori, să urmărească nemij alimentările cu apă indus devreme, respectiv, la sfîr-
pectării normelor prevăzu mecanizatorii şi-au făcut nea abateri de la teh locit respectarea tehnolo trială .şi potabilă. Deşi a- şitul semestrului I a.c. în
te în tehnologii, că ingi datoria, a superficialităţii nologii, să controleze în giilor şi să manifeste exi vem cam puţine forţe, ne acest fel ne vom aduce şi
nerul şef Viorel Ilian şi în muncă şi lipsei de exi cîmp starea culturilor şi genţă faţă de modul cum străduim să urgentăm şi noi o părticică de con
şeful de fermă Veroniea genţă a specialiştilor din modul cum cadrele tehni tribuţie ia realizarea sar Peni;
Semna nu şi-au îndeplinit unitate. Cumulate, aceste ce îşi îndeplinesc atribu sînt executate lucrările a- noi respectivele lucrări, să cinilor din industria mi contirv
cu răspunderea cuvenită neajunsuri grevează asu ţiile încredinţate. In ace gricole, condiţie decisivă conferim obiectivului, în nieră, la dezvoltarea ba ca. ci
cu îm
pentru creşterea producţiei
sarcinile ce le revin în pra soartei recoltei şi re laşi timp, o mare vină o final, deplină funcţiona zei de materii prime • a după-s
calitate de specialişti, care zultatelor economico-finan. poartă şi organizaţia de la hectar. Acţionînd în litate, să poată produce ţării. Va fi doar unui locuri,
în scurt timp la parame
deluro
aveau datoria să urmăreas ciare de ansamblu ale partid din C.A.P., comite acest mod, ei trebuie să-şi trii proiectaţi". dintre succesele noastre, verso
că pe fiecare solă modul cooperativei agricole. tul comunal d partid şi dovedească în fapte com căruia îi vom adăuga al de de
c
cum s-au efectuat însămîn- Se ştie bine că specia consiliul popular, care nu petenţa profesională, care De fapt, finalul obiecti tele, dedicate marilor Vîntul
ţările şi lucrările de în listul din unitate este pri s-au implicat cu întreaga să se regăsească în reali vului este aproape. Ni l-a evenimente politice ale nă la
rul st
treţinere. Numai aşa se mul răspunzător de cali răspundere în buna orga zarea în acest an a celor reconfirmat Victor Pascu, anului: a 45-a aniversare Tem pi
mai mari producţii agri
şeful Brigăzii de construc
fi
poate explica de ce -In tatea lucrărilor efectuate, nizare şi coordonare a lu ţii şi montaji miniere De a actului istoric de la vor gra
12
tr-o tarla, numită de lo inginerii avînd obligaţia să crărilor din campania agri cole, în înfăptuirea nea va. 23 August 1944 şi Con mo în
calnici „La meteor", în organizeze şi să suprave colă de primăvară. Că lu bătută a obiectivelor noii gresul al XlV-lca al
suprafaţă de cîteva zeci de gheze permanent activita crurile stau astfel o do revoluţii agrare. . ■— Intr-udea tu, noua uzi partidului. ________ ___