Page 90 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 90

Pag. 2                                                                                                                          DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 80!



                     m Este necesară unirea tuturor forţelor
                                                                                                              încredere şi cutezanţă
                          si o coordonare eficientă a lucrărilor                                                                                                             \
                                                                                                    (Urmare din pag. 1)     unor oameni de suflet din   de peste 20 de ani, in pa- |
                                                                                                                            afara sa, aici s-au născut   glna  de  ziar;  maşiniştii  j   DL
                 în  cadrul  programului   o facă mai bine decît con­  Ne  amintim  că,  trecînd   nul dintre veteranii unitâ-   şi se materializează in ritm   Nicu Pădureanu, Petru Fi- (   28
               de modernizare, de dezvol­  siliul  popular,  unităţile  e-   de  la  gară  spre  comună,   ţii, cu 37 de ani de mun­  alert ingenioase idei şi op­  lipescu,  Adrian  Faur  şi  I
               tare  economico-socială  a   conomice  de  pe  teritoriul   pe  strada  liceului,  tot  a   că  Ia  activ,  ne  vorbeşte   ţiuni de modernizare a spa­  Leonid Jurca sau brigadie- 1   B 11,3
               comunei,  la  Ilia  s-a  con­  comunei,  care  au  formaţii   treia,  a  patra  casă  este   despre milioanele de sem­  ţiilor,  de  perfecţionare  a   rul Ludovic Otvos îşi supun ţ   lor * Tel
               struit  mult  în  anii  socia­  de  muncitori  constructori   în  construcţie.  O  mîndreţe   ne  culese  numai  la  ziar,   fluxurilor de producţie, de   cu  ştiinţă  şi  conştiinţă  u-  i   ghiozdan
               lismului.  Pentru  acest  an.   şi  care  vor  fi  beneficiarele   de  case,  cu  grad  ridicat  de   despre mulţumirea de a li   îmbunătăţire a condiţiilor   neltele muncii; zincograful )   <ri\i Şi cl
               comuna  are  un  pian  la   de  drept  ale  locuinţelor  ce   complexitate  şi  de  finisare.   unul  dintre  primii  cititori   sociale  ale  tipografilor.   Ana  Balaşli  este  „mama"  ţ   Ui Nitul <
               construcţia  de  locuinţe  ce   trebuie  date  în  folosinţă?   N-are comuna meseriaşi ?  a  tot  ce  se  tipăreşte  in   Spaţii  largi  nefolosite  au   fotografiei  in  tipografie,  i   Sub trico
               însumează  34  de  aparta­  S-a  pus  problema  acestui   Ce  întreprinde  consiliul   Tipografia Deva. Aici lu­  devenit moderne şi nece­  harnică şi conştiincioasă, 1   ■  12,40
               mente,  destinate  specia­  ajutor la Ilia ?          popular,  care  trebuie  să   crează  cam  tot  de  atiţia   sare ateliere de producţie,   iar colegul ei Dorin Epure ţ   ea 13,00
               liştilor,  cadrelor  şi  celor­  La  C.A.P.  discutăm  cu   asigure  coordonarea  efor­  ani  şi  soţia  sa  Terezia  şi   unele deja   echipate cu  preia din mers ştafeta, cu l   Album cl
               lalţi  oameni  ai  muncii   tovarăşul  Ioan  Cionca,  in­  turilor  tuturor  constructo­  mai de curind, şi fiica lor,   maşini  şi  instalaţii,  altele   aceleaşi atribute prolesio- 1   concert  c
               care  navetează  spre  alte   ginerul şef al cooperativei.  rilor  de  pe  raza  comunei   Rodica  Negru,  proaspăt   in curs de  organizare şi  nale.        1  tec  iubir
               localităţi.                  —  Posibilităţi  de  a  spri­  pentru  realizarea  numă­  absolventă  a  facultăţii  de   dotare sau  anexe sociale  De dimineaţa pină seara \   Lumini d<
                 în  ce  stadiu  se  află  la                        rului  de  apartamente  pla­  drept, la fără frecvenţă, şl   curate, Igienizate.  tirziu, ori pină în cealaltă l   animate
                                                                                                                                                                                cîntecului
                                                                                                                              Oamenii ştiu că tot ceea
               ora  aceasta  apartamentele   jini  pe  constructor  noi  nu   nificat  ?  Deocamdată  prin   preşedinte  al  comitetului   ce  fac,  prin  forţele  lor,   dimineaţă,  simfonia  mun-  /   Ilustrate
                                          avem. Cu meseriaşii de
                                                                                                  sindicatului din tiprografie.
               cu  termen  de  predare  in                           unităţile  economice  din                              prin truda lor suplimen­  c/7 in tipografie îşi deru- 1   (ară  *  I
                                                                                                    In  această  frumoasă  fa­
                1939?   Răspunsul   este                             comună,  sprijină  construc­  milie muncitorească - Ti­  tară, le aparţine, în cali­  leazâ acordurile line, dar ţ   ecranului
               simplu  :  la  un  singur  bloc                       torul cu mijloace de trans­  pografia — activează multe  tate de producători, pro­  de  amplă  reverberaţie,  i   muzicii
               acum  se  sapă  fundaţiile.      Construcţia          port  pentru  evacuarea  mo­  alte cupluri: Ioan şi Jenico  prietari,  beneficiari.  De   Alţi interpreţi de frunte : >   „Savoy"
               Informaţii  mai  amănunţ-te                           lozului  şi  a  surplusului  de   Drăguş, Nicolae şi Rodica  aceea,  fiecare  este  inte­  brigadiera de la legătorie ţ   tologice
               în această problemă   ne         de locuinţe          pămînt de pe amplasamen­                                                        Maria Popa - femeie mo-  1   romanesc
                                                                                                                                                     destâ şi inimoasă, Rodica 1
               dă  tovarăşul  Traian  Iuga,        la sate           te.                                                                             Matei şi Ana Moldovan' - )   Secvenţa
               secretarul adjunct cu  pro­                            —  Cînd  se  va  trece  la                                                     din  acelaşi  compartiment  l   rului E)
               bleme de propagandă   al                              construcţia  propriu-zisă  —                                                    final al activităţii din tipo-     rea  progi
                                                                                                                                                                            t
               comitetului comunal   de                              ne  informează  în  conti­                                                      grafie, tipăritorul olset Mo- ţ   Telejurnal
                                          care  dispunem  abia  ne
               partid,  membru  al  birou­  descurcăm   în   lucrările   nuare   tovarăşul   Traian                                                  riana  Malache  şi  Gheor-  I   tarea  Ro
               lui  executiv  al  consiliului   noastre.             Iuga,  consiliul  popular  va                                                   ghe Kiss — de la pregăti- /   giul  ţării
               popular.                     Nu  este  deloc  încuraja­  asigura  din  contribuţia  în   Matei,  Ionel  R.  şi  Lucia   resat de buna gospodări­  rea formei ofset, lăcătuşul )   iubit  Ei  !
                 —  Pentru  unul  din  cele   tor  ceea  ce  afirmă  ingi­  muncă  la  Legea  1/1985,   Popa,  Dorin  şi  lolanda   re a atelierelor şi incintei   Mircea Goţiu şi mecanicul ţ   tistic.  „la
               trei  blocuri  cu  18  aparta­  nerul  şef.  C.A.P.  Ilia,   munca  necalificată.  Avem   Epure,  Avram  şi  Maria   unităţii, cu toţii răspund la   Ion Măcinică, zeţarul An- i   nicului  C
                                                                                                                                                                                ducţie  a
               mente  cu  termen  de  pre­  după  cum  am  arătat,  este   meseriaşi  autorizaţi  în  co­  Popa,  cu  toţii  meseriaşi   noile  cerinţe  de  instruire   ton Szemcsuk - o mină   si >  vieticc.  P
               dare  în  acest  an,  după   constructor  pentru  blocul   mună.  Şi  aceştia  îşi  vor   de nădejde, de înaltă pro­  şi  educare.  Permanent  se   o minte de aur, ca şi li- )   21,40  Mc
               cum se poate vedea,   se   de  patru  apartamente  din   efectua   contribuţia   în   bitate profesională şi mo­  pregătesc  deopotrivă  cei   tera pe care o poleieşte i   fir 21,
                                                                                                                                                     el în respectivul metal.
               sapă  fundaţiile.  Construc­  incinta  fermei  zootehnice.   muncă  pentru  ei  şi  mem­  rală.              de  azi,  ca  şi  schimbul  de   Să  le  adăugăm  pe  Iu-  ţ
                                                                                                                            miine — prin şcolile pro­
                tor la acesta este G.I.G.C.L.   Cu  cine-1  va  construi  ?   brii  de  familie  tot  la  rea­  Cel  ce  intră  în  Deva,   fesionale şi de maiştri din   crătoarele Modo Parlenie l   LUNI, I
                                                                                                  dinspre  Simeria,  va  ob­
                Deva.  Cel  de  al  doilea,  cu   C.A.P.  a  avut  o  echipă  de   lizarea apartamentelor pla­  serva,  pe  partea  dreaptă,   Capitală, prin cursurile in­  şi Ana Botici, pe coordo- ,
               8  apartamente  are  ampla­  meseriaşi  dar  aceştia  au   nificate,  iar  o  lună  pe   o  clădire  de  mare  întin­  terne de calificare şi poli­  natoarea producţiei de im- 1   ■ 19,01
                                          plecat  la  Complexul  de
               samentul  liber,  în  curtea                          an  vor  lucra  ca  încadraţi   dere,  pe  orizontală,  cu  o   calificare.     primate  tipizate,  inginera  ţ   19,25 Lor
                fermei zootehnice a C.A.P.   vaci  pentru  lapte  de  la   la constructor.        frumoasă  zonă  verde  in   — Este o cerinţă expresă   Nina  Privantu  -  cu  opti-  t   în Anul i
                                          Bacca,  unde  execută  pro­
                Acesta  a  fost  repartizat   ducţie  în  cooperare,  pen­  Sînt  bune  măsurile  pe   faţă  şi  cu  denumirea  pe   a  zilelor  noastre,  releva   mismul ei tonifiant - şi să >   H 19,45
               spre  a  fi  construit  d   că­  tru unităţi miniere.                              poarta  solidă  de  metal:   Liviu Braica, directorul u-   nu-i  uităm  pe  maistrul  1   toţi tn 20
                                  e
               tre  C.A.P.  Ilia.  în  perioa­  La  C.P.A.D.M.  discutăm   care  le-a  stabilit  consiliul   TIPOGRAFIA DEVA. Ceea   nităfii. Pentru că noul, pro­  Ioan Angalito — mereu pe ţ   programe
                da  imediat  următoare  vom   problema  convergenţei  e-   popular.  Acestea  puteau   ce trebuie să-l mai Infor­  gresul  pătrund  tot  mai   lază in vastul angrenaj al /   2R50 Tez
                                                                                                                                                                                 1
                                                                                                                                                                                2  00 Cti
               elibera  amplasamentul  şi   forturilor  către  realizarea   fi  luate  însă  şi  mai  de­  măm pe cititor este mediul   mult  şi  in  sectorul  poli­  muncii intr-o tipografie şi, >   de Aur.
                                                                                                                                                     nu  in  ultimul  rînd,  pe  ţ
               pentru  cel  de  al  treilea   locuinţelor  planificate  pe   vreme.  La  ele  trebuie  să   ambiant, creator din inte­  grafic. Noi insine, aici, la   subinginerul Octavian Sa- ţ   21,15 Dii
               bloc, cu 12 apartamente.                              sc  „cupleze"  mai  bine  şi   rior,  spiritul  de  angajare   Deva, acţionăm pentru îm­
                                          acest  an  cu  tovarăşul  Ioa-
                 Au  trecut  5  luni  din  a-   chim  Roşea,  preşedintele   mai  convingător  cu  efor­  şi de iniţiativă al oameni­  bunătăţirea tiparului plan,   bău, mecanicul şef şi „Iaci- /  talului K
                                                                                                                                                                                doresc
                                                                                                                                                     lot-umu!" unităţii, oricind ţ
               cest  an  şi  stadiul  de  con­  cooperativei.        turile  celor  de  la  C.A.P.   lor  de  aici.  Din  ambiţiile   vom  trece,  încă  din  acest   şi  oriunde  este  necesar.  i   Românie,
               strucţie  a  apartamentelor                                                        sănătoase ale tinărului di­  an,  la  fotoculegere,  la   Şi  este  necesar  pretutin-  '   ticc, re
                planificate  pe  1939  la  Ilia   —  Noi,  afirmă  dînsul,   şi  C.P.A.D.M.  şi  chiar  de   rector  al  unităţii,  care  o   descompunerea  automată   deni... Mai ales intr-un co- ţ   21,50 Te
                                          avem  posibilitatea  să  pre­
                este  înlîrziat  mult.  Con­  luăm  o  parte  din  finisaje   la  complexul  de  vaci  pen­  imprimat colectivului senti­  in culori, vom lărgi gama   Icdiv in care oamenii au |j
                structorul,  care  pentru  co­  şi  chiar  construcţiile  me­  tru  lapte.  Iar  coordonarea   mentul încrederii in pro­  tipăriturilor olset. Oamenii,   învăţat, de o vreme, ce in- i
                muna  Ilia  ca  şi  pentru   talice  de  care  este  nevoie.   trebuie  s-o  asigure  în  mai   priile forţe şi cutezanţă in   in majoritatea lor, sint in­  seamnă cu adevărat râs- 1
               altele  este  brigada  de  an­  Echipele  noastre  însă  nu   bune   condiţii   consiliul   nou şi progres — cu spi­  teresaţi de propria activi­  punderea  -  in  ei  şi  laţă  \
               trepriză  construcţii  montaj   sînt  .în  măsură  să  preia   popular.            jinul activ, dezinteresat al   tate, vor să muncească mai   de ei —, au învăţat ce in- ţ
                                                                                                                            bine, mai uşor. Şi se zbat
                                                                                                  întregului colectiv şi al
               a G.I.G.C.L,., trebuie spri­  o  lucrare  de  la  fundaţie                                                   pentru  asta.  Pun  serios   seamnă increderea şi cu- ?   DEVA   :
                                                                                                                                                     tezanţa  in  mai  binele  lor  ţ
               jinit. Şi cine ar putea să  şi s-o predea la cheie.             ION CIOCLEI                                  umărul la treabă şi min­  de  miine, pe care ştiu  că  ţ   Rode®   —
                                                                                                                            tea la contribuţie.      pot  să  şi-l  asigure  prin  1   trk.   : t
                                                                                                                                                                                nul
               A'.V.'.V.V.V.VZ.V.V.                                                  ,V,V.VAV.V/.V/.V.V.W.V.V.*AWW ^VW.W/W’.VAV.’.WW.V.W/.WV/.ŞV. |  Cu  mulţi  dintre  ei  lu­  propriile  lor  lorţe,  lorţe  J   dorn   a)
                                                                                                                                                                                mes
                                                                                                                                                                                     (Mo
                                                                                                                            crăm zile şi nopţi intregi.   care se numesc dăruire şi )   din   Ten
                                                                                                                            li  cunoaştem  bine.  Lino-   pasiune, hărnicie şi modes ţ   (Flacăra)
                                                                                                                         1  tipiştii Remus Trif şi Gheor-   tie,  echilibru  şi  speranţă,  i   Sfirşitul
                                                                                                                            ghe Kaşler culeg aproape   Numai aşa vor dobîndi noi !   ring):
                                                                                                                                                                                (7 Noi
                                                                                                                            fără  greşeală  texte  lungi,   succese, intru bunăstarea )   II (Unii
                                                                                                                                                                                Cel 13
                                                                                                                            pretenţioase, pe care, apoi,  lor, a fiecăruia, întru slu- ţ   (Cultura
                                                                                                                            losil Daradics şi Ionel R.   jirea patriei dragi, ai că- î   Sosesc ]
                                                                                                                                                                                (l.ucenf;
                                                                                                                            Popa le aşază matematic,  rei fii sînt cu toţii.    Agentul
               Specialistul — primul răspunzător de calitatea lucrărilor                                                                                                        rul); PE
                                                                                                                                                                                viaţa m
                                                                                                                                                                                ANINOZ
                    (Urmore din pag. 1)   hectare,  ocupată  cu  grîu,   tea   mecanizatorilor   în   vedeşte  şi  faptul  că  aici                                             secrete
                                          rapiţa  a  crescut  în  voie,   cîmp,  la  toate  lucrările   se  constată  întârzieri  în   Investiţiile -r realizate la termen!     URICAN
                                                                                                                                                                                Ams terci
               viaţă  asemenea  deziderate   năpădind  cultura  şi  dij-   programate, să nu îngăduie   efectuarea  pra.şilei  la  po­                                          BRAD:
               la  C.A.P.  din  satul  centru   muind serios producţia, din   sub  nici  un  motiv  abateri   rumb,  că  mai  există  une­                                      seriile I
               de comună Traian ?         cauză  că  erbicidarea  s-a   de  la  tehnologiile  stabilite.   le  suprafeţe  de  teren  ce                                         GURAB,
                                                                                                                                                                                lumea
                 Răspunsul  cel  mai  con­  făcut  necorespunzător.  De   O  asemenea  cerinţă  a  fost   puteau  fi  mai  bine  puse   Ritmurile intense de lucru apropie      seriile
                                                                                                                                                                                ORA
               vingător  la  această  între­  asemenea,  într-o  tarla  cu   ignorată  insă  la  C.A.P.   în  valoare  prin  însămînţa-                                         dintre
               bare  poate  fi  dat  prin mo­  porumb,  „La  plopi"  —,   Traian,  consecinţele  evi-   rea  cu  plante  furajere,                                              Fapt di
               dul  cum  au  răsărit  şi  se   unde inginerul şef  ne spu­  denţiindu-se  prin  dimi­  mai  ales  dacă  se  are  în   obiectivul de cota finală                 GERMI!
               prezintă  la  această  dată   nea  că  şeful  de  fermă  a   nuarea  producţiilor  pe  so­  vedere  că,  an  de  an,  uni­                                       so grăt
                                                                                                                                                                                cultură
               culturile  unităţii  respecti­  "supravegheat   semănatul,   lele  unde  s-au  făcut  lu­  tatea  înregistrează  un  în­  (Urmare din pag. 1)  nă  de  preparare  a  mine­  tarea
               ve.  Pe  majoritatea  supra­  dar  el  nu  a  mai  controlat   crări  de  slabă  calitate,   semnat  deficit  de  nutre­              reurilor  de  la  Boiţa  —   ŢEG :
               feţelor  ocupate  cu  cereale   calitatea lucrării (!)   —,  ceea  ce  impune  ca  cei   ţuri.             vestiţii  al  Carierei  miniere   Haţeg  este  unul  din  obiec­  lor
               păioase  şi  cu  plante  pră-   plantele  au  răsărit  neuni­  vinovaţi să fie traşi la răs­  Din  această situaţie into.   Micia—Mintia, diriginte pe   tivele  noastre  importante,   BRAZI   ;
                                                                                                                                                                                LAN
                                                 x
               şitoare,  culturile  sînt  cu­  form,  e ‘stînd  goluri  mari   pundere  şi  să  suporte  pa­  lerabilă  se  impune  să  fie   şantierul  noii  uzine  de   cu  termen  de  predare  în   ţiu   T(
               rate de buruieni, au o bună   în  cultură,  ceea  ce  impu­  gubele  aduse  avuţiei  ob­  trase  maximum  de  învă­  preparare  de  la  Boiţa  —   acest  an.  Am  concentrat   de   cb
               densitate   şi   dezvoltare   ne  reînsămînţarea  unei  în­  şteşti.            ţăminte,  specialiştii  din   Haţeg,  care  ne-a  spus  :   aici  forţe  puternice,  se   „Cîntar
                                                                                                                                                                                SIMER
               uniformă.  Există  însă  şi   semnate  suprafeţe.  Evi­  Fireşte,  nu  este  scutit   fiecare  unitate  avînd  da­  „Ne-am  asumat  răspunde­  ating  zilnic  ritmuri  înalte   (Mureş
               unele  suprafeţe  unde  sta­  dent,  rezultă  că  într-o  ast­  de  răspundere  nici  ingi­  toria  să  se  afle  perma­  rea executării în regie pro­  de  execuţie  şi  sperăm  să-l   tontele
                                                                     nerul  şef  al  Consiliului
                                                                                                                                                                                mina).
               rea  actuală  de  întreţinere   fel  de  situaţie  producţia   unic  agroindustrial  Haţeg,   nent  în  cîmp,  alături  de   prie  a  patru  obiective  din   terminăm,  aşa  cum  ne-am
                                          este  mult  diminuată  ca
               atestă  faptul  că  nu  s-a  a-   urmare  a  neurmăririi  cu   Teodor  Pătescu,  care  avea   cooperatori  şi  mecaniza­  cadrul   uzinei,   respectiv   angajat  cu  15  zile  mai
               cordat atenţia cuvenită res­  răspundere  a  modului  cum   datoria  să  sesizeze  aseme­  tori,  să  urmărească  nemij­  alimentările  cu  apă  indus­  devreme,  respectiv,  la  sfîr-
               pectării  normelor  prevăzu­  mecanizatorii  şi-au  făcut   nea  abateri  de  la  teh­  locit  respectarea  tehnolo­  trială  .şi  potabilă.  Deşi  a-   şitul  semestrului  I  a.c.  în
               te  în  tehnologii,  că  ingi­  datoria,  a  superficialităţii   nologii,  să  controleze  în   giilor  şi  să  manifeste  exi­  vem  cam  puţine  forţe,  ne   acest  fel  ne  vom  aduce  şi
               nerul  şef  Viorel  Ilian  şi   în  muncă  şi  lipsei  de  exi­  cîmp  starea  culturilor  şi   genţă  faţă  de  modul  cum   străduim  să  urgentăm  şi   noi  o  părticică  de  con­
               şeful  de  fermă  Veroniea   genţă  a  specialiştilor  din   modul  cum  cadrele  tehni­                                              tribuţie  ia  realizarea  sar­  Peni;
               Semna  nu  şi-au  îndeplinit   unitate.  Cumulate,  aceste   ce  îşi  îndeplinesc  atribu­  sînt  executate  lucrările  a-   noi  respectivele  lucrări,  să   cinilor  din  industria  mi­  contirv
               cu  răspunderea  cuvenită   neajunsuri  grevează  asu­  ţiile  încredinţate.  In  ace­  gricole,  condiţie  decisivă   conferim  obiectivului,  în   nieră,  la  dezvoltarea  ba­  ca.  ci
                                                                                                                                                                                cu îm
                                                                                               pentru  creşterea  producţiei
               sarcinile  ce  le  revin  în   pra  soartei  recoltei  şi  re­  laşi  timp,  o  mare  vină  o              final,  deplină  funcţiona­  zei  de  materii  prime  •  a   după-s
               calitate  de  specialişti,  care   zultatelor economico-finan.   poartă  şi  organizaţia  de   la  hectar.  Acţionînd  în   litate,  să  poată  produce   ţării.  Va  fi  doar  unui   locuri,
                                                                                                                          în  scurt  timp  la  parame­
                                                                                                                                                                                deluro
               aveau datoria să urmăreas­  ciare  de  ansamblu  ale   partid  din  C.A.P.,  comite­  acest  mod,  ei  trebuie  să-şi   trii proiectaţi".  dintre  succesele  noastre,   verso
               că  pe  fiecare  solă  modul   cooperativei agricole.  tul  comunal  d   partid  şi   dovedească  în  fapte  com­                     căruia  îi  vom  adăuga  al­  de   de
                                                                                  c
               cum s-au efectuat însămîn-   Se  ştie  bine  că  specia­  consiliul  popular,  care  nu   petenţa  profesională,  care   De  fapt,  finalul  obiecti­  tele,   dedicate   marilor   Vîntul
               ţările  şi  lucrările  de  în­  listul  din  unitate  este  pri­  s-au  implicat  cu  întreaga   să  se  regăsească  în  reali­  vului  este  aproape.  Ni  l-a   evenimente   politice   ale   nă   la
                                                                                                                                                                                rul  st
               treţinere.  Numai  aşa  se   mul  răspunzător  de  cali­  răspundere  în  buna  orga­  zarea  în  acest  an  a  celor   reconfirmat  Victor  Pascu,   anului:  a  45-a  aniversare   Tem   pi
                                                                                               mai  mari  producţii  agri­
                                                                                                                          şeful  Brigăzii  de  construc­
                                                                                                                                                                                    fi
               poate  explica  de  ce  -In­  tatea  lucrărilor  efectuate,   nizare  şi  coordonare  a  lu­               ţii  şi  montaji  miniere  De­  a  actului  istoric  de  la   vor   gra
                                                                                                                                                                                12
               tr-o  tarla,  numită  de  lo­  inginerii avînd obligaţia să   crărilor din campania agri­  cole,  în  înfăptuirea  nea­  va.          23  August  1944  şi  Con­  mo în
               calnici  „La  meteor",  în   organizeze  şi  să  suprave­  colă  de  primăvară.  Că  lu­  bătută  a  obiectivelor  noii               gresul   al   XlV-lca   al
               suprafaţă de cîteva zeci de  gheze permanent activita­  crurile stau astfel o do­  revoluţii agrare. .       ■— Intr-udea tu, noua uzi­  partidului. ________ ___
   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95